Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Alexandru Nazare, s-a întâlnit la Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european responsabil cu politica regională. 

Ministrul i-a prezentat comisarului Hahn situația privind efectele negative asupra economiei românești generate de căderile masive de zăpada din ultimele săptămâni, avansând ca soluție utilizarea fondurilor aferente POS Transport pentru achiziția de echipamente și materiale care să poată fi folosite în intervențiile de deszăpezire pe toate modurile de transport.

„Am evaluat împreuna cu domnul comisar Hahn posibilitatea utilizării fondurilor din POS-T alocate axei prioritare pentru siguranța traficului în vederea dotării cu echipamente pentru deszăpezirea rețelei naționale de drumuri naționale și autostrăzi și a liniilor de cale ferată”, a declarat Alexandru Nazare. 

În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au abordat și tema absorbției fondurilor europene pentru infrastructură alocate prin POS Transport, trecând în revistă progresele importante făcute în cadrul acestui program în 2011, progrese care au generat o creștere de zece ori a ratei rambursărilor de plați de la Bruxelles față de 2010.

Sursa: www.mt.ro

Trebuie să analizăm posibilitatea de a avea organisme intermediare și autorități de management private deoarece noul buget al UE, pentru perioada 2014-2020, va aduce schimbări majore ale condițiilor tehnice și a celor macroeconomice", a declarat, pentru Capital, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.

Conform acestuia trebuie regândit de pe acum cadrul instituțional altfel nu vom putea cheltui fondurile care ne vor fi alocate.

”Dacă întârziem în regândirea cadrului instituțional riscurile vor fi majore și iar vom avea întârzieri mari la începutul perioadei de programare a fondurilor comunitare”, a adăugat Leonard Orban.

Externalizarea acestor servicii va fi posibilă însă pe următoarea programare bugetară, conform Doinei Surcel, director general al Direcției Autorizare și Plăți Programe din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Explicația este simplă: Comisia Europeană a aprobat setul de propuneri tehnice în vederea acreditării actualelor instituții care gestionează fondurile europene pentru bugetul 2007-2013, iar o posibilă modificare s-ar putea face abia pe următorul buget.

”Externalizate sau nu serviciile de primire și evaluare a cererilor de finanțare și a celor de rambursare, responsabilitatea va reveni tot Autorităților de Management”, conchide Surcel.

Sursa: capital.ro

Comisarul pentru politica regională, Johannes Hahn, lansează un dialog direct cu orașele Europei. Fondurile structurale ale UE reprezintă în prezent unul dintre cele mai importante instrumente pe care le pot utiliza statele membre pentru a stimula creșterea economică, iar orașele ar trebui să constituie un obiectiv major, dat fiind rolul lor special în economiile europene. Investițiile eficiente în orașele noastre – care reprezintă aproape 70 % din populația UE – sunt esențiale într-un moment în care criza economică face ca rata șomajului în rândul tinerilor să urce la un nivel inacceptabil de ridicat, 22 %. La primul forum urban, la Bruxelles, la 16 februarie, Comisia va oferi orașelor posibilitatea de a se exprima cu privire la noi propuneri de politică urbană, prezentate în octombrie anul trecut, care cuprind planuri ambițioase de alocare de fonduri pentru orașe; dezvoltarea unor noi abordări mai coerente privind comasarea acțiunilor în sectoare precum cel al transportului și mediului și încurajarea inovării chiar în cadrul orașelor înseși. Primari și reprezentanți ai orașelor și ai instituțiilor UE vor discuta despre modul de a îndeplini obiectivele strategiei UE 2020 printr-o abordare mai dinamică a dezvoltării zonelor urbane.

Comentând evenimentul, comisarul Hahn a declarat: „În calitatea lor de centre economice și politice și de adăpost pentru aproape 70 % din populația UE, orașele reprezintă un motor important de creștere economică în Europa. Chiar dacă politica regională ajută toate regiunile să își dezvolte fiecare punctele forte, este esențial să se exploateze în mod special întregul potențial al orașelor. Evenimente precum Forumul urban vor contribui la parteneriatul deplin al orașelor în redresarea Europei”.

Propunerile legate de politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 ale Comisiei sunt menite să sprijine coordonarea strategică a politicilor urbane pentru îmbunătățirea dezvoltării urbane durabile și pentru consolidarea rolului orașelor în politica principală a UE în materie de investiții. Crearea unei „Platforme de dezvoltare urbană” va promova consolidarea capacității și schimbul de experiență urbană la nivelul UE.

Sursa: Comisia Europeană

Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând tranziția economiei europene către o utilizare mai importantă și mai durabila a resurselor regenerabile. 

Dat fiind că populația mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt finite, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile pentru alimente și hrana pentru animale sigură și sănătoasa, precum și pentru materiale, energie și alte produse. 

Strategia și planul de acțiune al Comisiei intitulat "Inovarea in scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa" definește o abordare coerentă, intersectorială și interdisciplinară a problemei. Obiectivul este de a avea o economie mai inovatoare, cu emisii reduse, care reconciliază cererile privind agricultura și pescuitul durabil, siguranța alimentară și utilizarea durabilă a resurselor biologice în scopuri industriale, asigurând în același timp protecția mediului și a biodiversității. 

Prin urmare, planul se concentrează asupra a trei aspecte esențiale: dezvoltarea de noi tehnologii și procese destinate bioeconomiei; dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei; și impulsionarea factorilor de decizie și a parților interesate în direcția unei colaborări mai strânse.

Termenul "bioeconomie" înseamnă o economie care folosește resurse biologice din sol și mare, precum și deșeuri, ca materii prime pentru alimente, pentru hrană pentru animale și pentru producția industrială și energetică. De asemenea, include și utilizarea proceselor ecologice pentru sectoare industriale durabile. 

De exemplu, biodeșeurile au un potențial considerabil ca alternativa la îngrășămintele chimice sau pentru conversia în bioenergie și pot contribui la realizarea a 2 % din obiectivul UE privind energia din surse regenerabile.

Bioeconomia UE are deja o cifră de afaceri de aproximativ 2 000 de miliarde EUR și oferă locuri de munca pentru peste 22 de milioane de oameni, ceea ce reprezintă 9% din totalul forței de munca ocupate din UE. Ea include sectoare precum agricultura, silvicultura, pescuitul, producția de alimente și de hârtie și pastă de hârtie, precum și o parte a industriei chimice, biotehnologice și energetice. Se estimează ca fiecare euro investit în cercetarea și inovarea finanțata de UE pentru bioeconomie va genera 10 EUR de valoare adăugata in sectoarele bioeconomiei pana in 2025.

Strategia prezintă trei piloni principali:

1) Investiția în cercetare, inovare și competențe pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă finanțare UE, finanțare naționala, investiții private și sporirea sinergiilor cu alte inițiative politice.

2) Dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei printr-o intensificare durabila a producției primare, prin conversia fluxurilor de deșeuri în produse cu valoare adăugata, precum și prin mecanisme de învățare reciproca pentru ameliorarea producției și a utilizării eficiente a resurselor. Ca exemplu, eliminarea deșeurilor alimentare reprezintă pentru contribuabilul european un cost de 55-90 EUR pe tona și produce 170 de milioane de tone de CO2. Aceste deșeuri ar putea fi transformate in bioenergie sau in alte produse ecologice, creând locuri de munca și creștere economica.

3) Consolidarea coordonării la nivelul politicilor și implicarea parților interesate, prin crearea unui Grup pentru bioeconomie, a unui Observator bioeconomic și prin organizarea in mod regulat a unor conferințe ale parților interesate.

Sursa: finantari.ro

Firmele mici și mijlocii vor putea obține în acest an fonduri de 116 milioane de lei prin intermediul a opt programe derulate de Agenția pentru IMM-uri, cea mai mare parte a sumei, de 70 de milioane de lei, fiind destinată programului Kogălniceanu.

Alocarea bugetară pentru acest an pentru implementarea programelor naționale pentru IMM-uri este cu 60% mai mare fata de anul 2011, în special ca urmare a majorării bugetului alocat pentru Programul Kogălniceanu, de la 24 milioane lei în 2011 la 70 milioane lei în 2012, se arată într-un comunicat al Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM).

Reprezentanții AIPPIMM apreciază că bugetul alocat pentru acest an pentru Programul Kogălniceanu, prin care IMM-urile pot beneficia de credite subvenționate, ar putea fi susținute circa 12.000 de firme mici și mijlocii.

Prin programul Mihail Kogălniceanu statul garantează în proporție de 80% creditele accesate de întreprinderile mici și mijlocii și subvenționează cu până la 70% dobânda calculata pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 6,5% pe an.

Garanția statului nu trece însă de 100.000 lei. Suma acordata reprezintă 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, iar valoarea este limitata la 30% din cifra de afaceri dacă firma are și alte facilitați de credit, perioada de rambursare fiind stabilita la maximum un an.

Alt program derulat de Agenție este cel pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, operațional din 15 februarie, cu un buget de 21 milioane lei.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Agricultura ecologică din România şi-a triplat, în 2011, numărul operatorilor activi din sistem, până la 10.000, iar creşterea subvenţiilor în acest domeniu ar putea aduce, la finele anului viitor, o dublare a agricultorilor care vor intra în sistemul de certificare ecologică

La sfârşitul lui 2011, România avea 3.800 de operatori care practicau agricultura ecologică. Acum, numărul lor a ajuns la 10.000. majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenţă, care deţin suprafeţe de teren de trei până la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi, potrivit preşedintelui "Bio-România", Marian Cioceanu.

Piaţa internă a produselor ecologice a înregistrat anual o creştere constantă de 20%, deşi consumul de produse ecologice reprezintă doar 1% din totalul alimentelor. Suprafeţele din agricultura ecologică din România au cunoscut în 2011 o creştere de aproximativ 17 ori faţă de anul 2000 şi cu 13,3% comparativ cu 2010, reprezentând 2,25% din suprafaţa totală agricolă a României.

La ora actuală, România exportă majoritatea produselor sale ecologice, de la miere la ulei, produse oleaginose şi fructe, în proporţie de peste 90%, către ţări din Europa, acolo unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit. Principalele destinaţii sunt Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, ţările nordice, dar Asociaţia Bio România a participat în acest an şi la cel mai mare târg de profil din Statele Unite, cea mai mare piaţă mondială pentru produsele bio, şi la două misiuni economice de profil în Japonia şi în Dubai-Orientul Mijlociu.

Exporturile s-au dublat în ultimii trei ani

Dacă în 2009, exporturile României de produse ecologice au totalizat 136.000 tone, fiind în valoare de 103 milioane euro, în 2010 au depăşit 150.000 tone şi au atins un total de 150 milioane euro. Pentru 2011, estimările Bio România arată exporturi de 200 de milioane de euro.

Reprezentantul Asociaţiei Bio-România consideră că soluţiile ieşirii din criza economică şi pentru o dezvoltare durabilă a României pe termen mediu şi lung sunt reprezentate de agricultura ecologică, ecoturism şi agroturismul ecologic, "cele mai eficiente, rapide şi sigure strategii de dezvoltare a României". De asemenea, transformarea fermelor de subzistenţă în microferme ecologice este una din soluţiile majore de dezvoltare durabilă şi sustenabilă a satului românesc, consideră preşedintele Bio-România.

Subvenţii de 4 milioane de euro în 2012

La momentul aderării la UE în anul 2007, România era singurul stat membru care nu beneficia de sprijin financiar pe sectorul ecologic, dar în urma demersurilor efectuate de fermierii din sectorul bio prin intermediul Asociaţiei Bio România, în anul 2010 a fost adoptat HG 759/2010 prin care se acordă prime fixe pe fermă pentru fermierii în conversie, suma totală fiind de 3 milioane euro/an. Pentru anul 2012 sunt prevăzute pentru acest sector peste 4 milioane de euro din fondurile Uniunii Europene.

Potrivit datelor Bio-România, începând cu anul 2011, pentru prima dată fermierii din sistemul agriculturii ecologice care au trecut de perioada de conversie beneficiază de sprijin financiar pe suprafaţă, între 153 şi 400 de euro/ha. 

"Este regretabil că acest sprijin nu vizează şi fermierii aflaţi în conversie, astfel încât şi fermierii mijlocii şi mari să poată trece în sistemul agriculturii bio", a spus preşedintele Cioceanu.

Sursa: capital.ro 

Ministrul desemnat pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Stelian Fuia, a declarat, miercuri, la audierea sa de către comisiile parlamentare de specialitate, că are în vedere transformarea ministerului într-unul al "economiei rurale", potrivit Mediafax.

Fuia a precizat că, în acest moment, în mediul rural trăiesc opt milioane de cetăţeni, dintre care o mare parte sunt implicaţi în agricultură şi a arătat că dezvoltarea infrastructurii rurale trebuie să se bazeze pe consolidarea economiei rurale.

Ministrul desemnat a precizat că în mandatul său are în vedere, cu prioritate, asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, dar şi comasarea terenurilor agricole, corelată cu intabularea acestora.

"Azi, 1.048.000 de exploataţii agricole primesc plăţi pe suprafaţă, din care 978.000 sunt sub zece hectare. E un mare grad de fărâmiţare", a spus Fuia.

El a menţionat că ţine la demararea programului de înfiinţare a Camerelor Agricole, urmând a se da o formă rapidă legii care reglementează aceste Camere.

Fuia a mai spus că are în vedere accelerarea absorbţiei de fonduri comunitare, el precizând că va acorda o importanţă deosebită modului în care România îşi va negocia poziţia sa în cadrul noii politici agricole comune.

Sursa: mediafax.ro

De la prezentarea propunerii pentru următorul cadru financiar multianual în luna iunie a anului 2011, Comisia a propus peste 120 de modificări în vederea simplificării regulilor de accesare a fondurilor europene de către IMM-uri, orașe și regiuni, studenți și oameni de știința. CE și-a asumat angajamentul pentru susținerea acestor modificări, lansând o comunicare privind simplificarea accesului la finanțare în următoarea perioada de programare financiară. 

„Fiecare dintre propunerile tematice pentru următorul cadru financiar multianual presupune o simplificare”, a declarat comisarul european pentru Buget și Planificare Financiara, Janusz Lewandowski, adăugând ca „fondurile UE pot juca un rol esențial pe măsura intensificării eforturilor de creștere economică sustenabilă, prin furnizarea de fonduri suplimentare către întreprinderi, autorități regionale și cercetători. Am dorit ca procedura de accesare a acestor fonduri sa fie mai puțin confuza și mai prietenoasa cu utilizatorii”.

Reglementarilor la nivelul UE li se adaugă însa reglementari suplimentare la nivel național. Prin urmare, eforturile la nivelul UE nu pot avea succes decât daca sunt urmate de eforturi similare la nivel național, regional și local, aplicarea procedurilor de simplificare devenind posibila numai cu susținerea Parlamentului European și statelor membre. 

Printre simplificările propuse de către Comisie se număra: 

1. Accesarea mai puțin birocratică a finanțărilor provenite din FEDR și FSE pentru instituții care au nevoie de granturi din ambele fonduri pentru a implementa o idee de proiect. Comisia a dat în acest sens exemplul unei scoli cu profil vocațional care a fost nevoită sa depună doua aplicații pentru finanțarea unui program nou de training: una pentru achiziționarea echipamentelor necesare (din FEDR) și una pentru dezvoltarea curriculei (din FSE);

2. Reducerea perioadei obligatorii de păstrare a documentelor aferente proiectelor co-finanțate prin fonduri UE de la 10-15 ani la 5 ani;

3. O mai buna coordonare între Comisie și auditorii la nivel național, astfel încât proiectele cu o valoare mai mică de 100.000 de euro să fie auditate o singură dată, iar cele cu o valoare mai mare de 100.000 de euro – o singura dată pe an;

4. Reducerea perioadei de obținere a unui grant pentru cercetare de la 350 de zile cât este în prezent (perioada medie calculată de CE) la 100 de zile;

5. Eliminarea obligației ca beneficiarii sa păstreze documentele de transport ale participanților la evenimentele de promovare și instruire desfășurate în cadrul proiectelor finanțate din FSE și introducerea utilizării sumelor forfetare pentru justificarea cheltuielilor de transport; astfel, beneficiarii se vor putea concentra exclusiv asupra calității și rezultatelor proiectului.

Propunerile au fost elaborate în urma unei consultări cu stakeholderii și cetățenii statelor membre, astfel încât noile instrumente și programe sa le satisfacă într-o cat mai mare măsura necesitările de finanțare. 

Comisia își propune adoptarea propunerilor până la sfârșitul anului 2013 și implementarea lor începând cu 1 ianuarie 2014. 

Sursa: infocurteadearges.ro

Noul Guvern îşi propune un grad de absorbţie a fondurilor europene de 20% la finele lui 2012, prin atragerea a 6 miliarde de euro, precum şi accelerarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen prin impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blochează încă aderarea.

Programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu, depus miercuri la Parlament, consemnează că gradul de absorbţie efectivă a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011.

O primă direcţie de acţiune pentru gestionarea fondurilor europene este, potrivit documentului, "creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene: 2,5 mld. euro în agricultură, din care 1,2 mld. euro plăţi directe şi 1,3 mld. euro pentru dezvoltare rurală şi 3,5 mld. euro din fonduri de coeziune".

Sursa: mediafax.ro

În perioada 24 ianuarie-6 februarie a avut loc evaluarea oficială a programului economic al României de către misiunile BM, CE și FMI. Aceasta este a patra evaluare a Acordului Stand-By prin care FMI pune la dispoziția României aproximativ 3,5 miliarde euro și a doua evaluare intermediară a Programului de asistență financiară al CE, prin care România beneficiază de 1,4 miliarde euro. Evaluarea a vizat aprecierea gradului de realizare a obiectivelor de creștere economică și menținere a stabilității macroeconomice și financiare.  

Evaluarea indică o evoluție favorabilă a programului economic al României, fiind îndeplinite toate criteriile de performanță stabilite cu FMI pentru sfârșitul anului 2011, în pofida amenințărilor din mediul extern. De altfel, proiecția de creștere pentru anul 2011 a fost revizuită la aproximativ 2.5%, ca urmare a bunei recolte agricole și scăderii inflației. Prognoza pentru 2012 a fost însă revizuita in scădere, la un nivel de 1.5-2%, având in vedere mediul economic dificil din zona Euro. Creșterea economică va depinde semnificativ de buna absorbție a fondurilor europene, dar și de creșterea pieței interne și menținerea inflației în intervalul stabilit de BNR. 

Măsurile recomandate de către BM, CE si FMI includ dereglementarea prețurilor la utilități pentru consumatorii industriali, implementarea unei reforme comprehensive în sectorul sanitar, asigurarea unui cadru optim pentru continuarea privatizărilor întreprinderilor de stat și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. 

Pe 8 februarie 2012, Comisia Europeană va lansa o comunicare cu privire la simplificarea accesului la fondurile europene pentru perioada financiară 2014-2020. Prin această comunicare, Comisia demonstrează că obiectivul simplificării trebuie să rămână un principiu de baza al urmatorului Cadru Financiar Multianual. 

Comunicarea vine ca urmare a prezentarii pe parcursul anului 2011 a mai multor propuneri privind noul cadru financiar 2014-2020. Simplificarea vizează stabilirea unor reguli comune pentru toate categoriile de fonduri, armonizarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor, dar și reducerea complexitații regulilor și procedurilor pentru programele de cooperare transfrontalieră. 

În prezent, reglementările cu privire la accesarea fondurilor europene sunt fragmentate și complexe, ducând adeseori la erori în aplicarea politicilor UE. 

Simplificarea accesului la finanțare va contribui la o mai bună absorbție a fondurilor, atât în rândul autorităților locale și regionale, cât mai ales în rândul micilor beneficiari, cum sunt IMM-urile sau ONG-urile. În acest sens, Comisia a propus alocarea a 50% din FSE pentru proiecte cu o valoare maxima de 50 000 de euro, precum și acordarea de prefinanțări pentru atingerea unor rezultate stabilite în prealabil. 

Aceste masuri vor permite bugetului UE să contribuie într-un mod mai eficace la creșterea economică a statelor membre, în conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020. 

Sursa: financiarul.ro

Comisia Europeana, Direcția Generală Politica regională, a lansat premiile "RegioStars 2013". Acestea se adresează autorităților locale și regionale care au proiecte inovatoare cofinanțate prin fondurile structurale, proiecte ce au contribuit la o creștere economică inteligentă, durabilă și inclusivă. Fiecare regiune europeană poate să prezinte până la 5 proiecte.

Pentru 2013 sunt definite 5 categorii:

- Creștere inteligentă - asocierea universităților la creșterea regională;

- Creștere durabilă - sprijinirea utilizării eficace a resurselor în cadrul IMM-urilor;

- Creștere inclusivă - inovare socială: răspunsuri creative la provocările societale;

- Citystar - abordare integrată a dezvoltarii urbane durabile;

- Informare și comunicare - promovarea politicii de coeziune cu ajutorul filmelor video scurte.

Candidaturile pot fi trimise până pe 20 aprilie 2012. Finaliștii selectionați își vor prezenta proiectele în fața unui juriu independent, în cadrul celui mai mare eveniment al regiunilor și orașelor din Europa - Open Days 2012 (octombrie).

Premiile vor fi decernate în februarie 2013.

Înscrieri și sursa de informare pe site-ul RegioStar, mai multe informatii: REGIO-STARS@ec.europa.eu.

Sursa: uncjr.ro 

Și asta nu e tot. Aceste date se referă numai la proiectele finalizate deja și finanțate prin POR-REGIO până la sfârșitul 2011, care sunt în număr de 89. Alte 190 proiecte se află încă în implementare, și mai sunt beneficiari care vor semna contracte de finanțare la rândul lor.

Sursa: nord-vest.ro 

Una din marile provocari ale cresterii nivelului de trai este stimularea antreprenoriatului. In Romania sunt doar 24 de firme la mia de locuitori, in conditiile in care media europeana este de 42 de firme. Modernizarea economiei reclama mai mult apetit pentru libera initiativa si asumarea riscului pentru deschiderea unei afaceri.

Ea necesita insa si un cadru procedural prietenos. intrucat ne aflam abia pe locul 63 in lume din perspectiva usurintei de a deschide o afacere, conform raportului Doing Business 2012, am luat masurile necesare pentru simplificarea procedurilor. Astfel, incepand cu 6 februarie 2012 perioada de infiintare a unei societati va fi diminuata de la 10 zile la 3 zile. 

(...)

Oficiul National al Registrului Comertului introduce un nou sistem informatic integrat, prin care antreprenorul poate depune toate documentele necesare infiintarii unei societati online, fara costuri financiare suplimentare si cu economie substantiala de timp. 

Antreprenorul va trebui sa se prezinte in persoana la Oficiile Registrului Comertului sau la notar doar pentru obtinerea specimenului de semnatura. Plata online a tuturor taxelor pentru inregistrarea firmei este posibila din acest an prin Sistemul electronic de procesare a platilor online la ONRC. 

Durata de eliberare a documentelor necesare s-a scurtat semnificativ. Daca pana acum documentul doveditor pentru existenta sediului social era eliberat in 5 zile, astazi antreprenorul poate dispune de acesta in maximum 24 de ore. Cererile insotite de documentatia completa depuse in prima jumatate a programului de lucru ANAF se solutioneaza in aceeasi zi, iar cererile depuse in a doua jumatate a programului de lucru se solutioneaza cel tarziu in prima jumatate a programului de lucru din ziua imediat urmatoare. 

Romania face astfel un pas urias pentru a se apropia de bunele practici europene. in urma acestor modificari, antreprenorul va economisi o uriasa cantitate de energie, de timp si de bani.

Sursa: finantare.ro

Erasmus, cel mai de succes program de mobilitate a studentilor din lume, isi sarbatoreste anul acesta cea de-a 25-a aniversare. Aproape trei milioane de studenti au beneficiat de o perioada de studiu sau de stagiu in strainatate de la crearea acestui program, in 1987.

Sub deviza "Erasmus: de un sfert de secol, schimba vieti si deschide noi orizonturi", manifestarile dedicate aniversarii de argint vor fi lansate de Androulla Vassiliou, comisar european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret. Mobilitatea in cadrul Erasmus reprezinta un element central al strategiei Comisiei de combatere a somajului in randul tinerilor printr-o mai mare concentrare asupra dezvoltarii competentelor - un aspect care va fi discutat de sefii de state si de guverne in cadrul Consiliului European informal.

"Impactul Erasmus a fost enorm, nu numai pentru fiecare student in parte, ci si pentru economia europeana in ansamblu. Prin sprijinul sau pentru competente si pentru un sistem de invatamant superior modern, cu legaturi mai stranse intre lumea academica si angajatori, Erasmus ne ajuta sa combatem neconcordanta de competente. De asemenea, programul le ofera tinerilor increderea si capacitatea de a lucra in alte tari, unde s-ar putea gasi locurile de munca potrivite pentru ei, in loc sa fie prinsi in capcana unei neconformitati geografice," a declarat presedintele Barroso.

Comisarul Vassiliou a adaugat: "Erasmus este una dintre marile povesti de succes ale Uniunii Europene: este programul nostru cel mai cunoscut si mai popular. Schimburile Erasmus permit studentilor sa isi imbunatateasca cunostintele de limbi straine si sa dezvolte competente, precum capacitatea de adaptare, care le imbunatatesc perspectivele de ocupare a unui loc de munca. De asemenea, programul ofera ocazia profesorilor si altor categorii de personal de a vedea in ce fel functioneaza invatamantul superior in alte tari si de a se intoarce acasa cu cele mai bune idei. Cererea de locuri in cadrul programului depaseste cu mult resursele disponibile in multe tari - unul din motivele pentru care intentionam sa extindem posibilitatile de studiu si formare in strainatate in noul nostru program pentru educatie, formare si tineret denumit Erasmus pentru toti."

In anul universitar 2011/2012, peste 250.000 de studenti vor beneficia de pe urma programului Erasmus. Cele mai populare destinatii pentru studenti sunt preconizate a fi Spania, Franta, Marea Britanie, Germania si Italia, in timp ce tarile care trimit cei mai multi studenti in strainatate se estimeaza a fi Spania, Franta, Germania, Italia si Polonia. UE a alocat aproximativ 3 miliarde de euro pentru Erasmus in perioada 2007-2013.

Sursa: finantare.ro

Organizațiile profesionale și interprofesionale din domeniul agroalimentar pot obține fonduri europene pentru promovarea produselor pe piața Uniunii Europene (UE) și în tari terțe, 50% din costurile programelor de promovare fiind finantate de UE.

Activitățile finanțate pe piața UE pot fi legate de promovarea fructelor și legumelor proaspete sau procesate, a inului textil, a plantelor vii și produselor de horticultură ornamentală, ulei de măsline și măsline de consum, uleiuri din semințe, lapte și produse lactate, carne proaspătă, refrigerată sau congelată, produsă conform standardelor de calitate comunitare sau naționale, de marcarea ouălor destinate consumului uman, miere și produse apicole, vinuri cu denumire de origine protejată sau indicatie geografică protejată, carne de pasăre.

Sursa: finantare.ro 

Comisia Europeană consideră birocraţia drept principala problemă a României în atragerea şi cheltuirea banilor europeni. Comisia a prezentat principalele puncte ale folosirii banilor din fonduri structurale în 2011, România aflându-se printre ţările care beneficiază din august de o suplimentare temporară a procentului de co-finanţare. Plăţile făcute până acum României reprezintă 16, 5 % din suma disponibilă din perioada 2007-2013, în contextul în care media europeană este de peste 33 %. Dupa cum transmite de la Bruxelles Carmen Valica, executivul european acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii atragerii de fonduri europene în România şi Bulgaria.

[...]

Solicitările de finanţare pentru fonduri structurale mai pot fi trimise până la sfârşitul lui 2013. Decontarea se va face, în general, până la sfârşitul lui 2015. În opinia Comisiei Europene, actuala criză economică atribuie o importanţă sporită banilor disponibili în bugetul de coeziune pentru 2007 - 2013 prin trei fonduri: cel european de dezvoltare regională, cel social şi cel de coeziune, iar anul trecut s-a înregistrat o creştere a plăţilor făcute statelor membre faţă de 2010. Chiar şi aşa, un sfert din bugetul total, de aproape 350 de miliarde de euro, disponibil pentru această perioadă, nu se regăseşte încă în vreun proiect. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, urmează să menţioneze potenţialul de creştere economică şi creare de locuri de muncă oferit de aceste fonduri la Consiliul informal al liderilor europeni programat pentru luni. Obiectivul fondurilor structurale şi de coeziune este reducerea diferenţelor dintre statele membre. De exemplu, România primeşte prin programul pentru mediu peste 4,5 miliarde de euro din două fonduri, cel de dezvoltare regională şi cel de coeziune. Bugetul total al programului este de 5,6 miliarde de euro. Apoi, programul menit să creeze 15.000 de locuri de muncă, până la sfârşitul lui 2015, are alocate din partea Uniunii 3,7 miliarde de euro sau cel pentru transporturi, 4.5 miliarde

Sursa: rador.ro 

Peste 3.800 de proiecte, în valoare de 137,1 milioane de euro, au fost depuse de tinerii fermieri în sesiunea desfășurată în perioada 28 noiembrie 2011-13 ianuarie 2012 la oficiile județene ale Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).

"Aceasta este prima sesiune de proiecte în care se constată o creștere însemnată a interesului pentru zootehnie, lucru datorat în primul rând noului sistem de calcul al dimensiunii economice a exploatației agricole care valorizează superior sectorul de creștere a animalelor. Ca element de noutate, tinerii care au depus proiecte în această sesiune beneficiază de o primă de instalare care poate ajunge la 40.000 de euro, față de 25.000 de euro în anii precedenți", a declarat Mihai Gavril Vadan, directorul general al APDRP.

Sursa: finantare.ro

Comisia Europeană a lansat campania de comunicare CAP@50 pentru a marca cea de a cincizecea aniversare a Politicii Agricole Comune, o piatră de temelie a integrării europene, care a oferit cetățenilor europeni o jumătate de secol de securitate alimentară și un mediu rural activ.

Campania de comunicare, care se va desfășura pe durata întregului an, include un site web interactiv, o expoziție itineranta, materiale audiovizuale și tipărite, precum și o serie de evenimente ce vor avea loc la Bruxelles și în statele membre.

Campania CAP@50 a fost lansată sub sloganul "Un Parteneriat între Europa si Agricultori", în cadrul unui eveniment interinstituțional desfășurat la Bruxelles, care a reunit peste 150 de invitați, actori implicați în istoria PAC și în actuala reformă a acesteia, atât din cadrul instituțiilor UE, cât și foști comisari pentru agricultură și părți interesate. 

De asemenea, sunt prevăzute mai multe lansări la nivel național în cele șase state membre fondatoare ale UE: Germania (Berlin, 20 ianuarie), Italia (Verona, 2 februarie), Franța (Paris, 27 februarie) și Benelux (4 aprilie, data încă neconfirmată).

Pe tot parcursul anului 2012 se vor organiza o serie de manifestări atât la nivel național, cât și la nivelul UE, iar o expoziție itinerantă va calatori prin Europa începând din primăvara. Expoziția va fi prezentată în mai multe instituții ale UE și în statele membre.

Sursa: finantare.ro 

Boagiu a menţionat că MTI a contractat deja 1,3 miliarde de euro din fondurile europene pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitarea drumurilor naţionale şi că speră ca în primul trimestru al acestui an să fie contractat încă un miliard de euro pentru lucrări pe calea ferată.

Autostrada Bucureşti - Ploieşti va avea 62 de kilometri, din care erau finalizaţi, la începutul lunii noiembrie 2011, 25 de kilometri, iar valoarea totală a lucrărilor se ridică la 450 de milioane de euro.

Sursa: capital.ro 

Fermierii  care solicită de la Uniunea Europeana fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agricol vor avea sanse mai mari să primească finanțările de 40.000 euro daca fac dovadă că aparțin unui grup de producători sau unei cooperative agricole.

Acest nou criteriu de departajare, văzut de unii fermieri ca o piedica de ordin birocratic sau chiar ca o restricție în calea finanțării nerambursabile, nu reprezintă în viziunea autorităților competente un impediment real, ci o perspectivă corectă asupra organizării modului în care ar trebui să se facă agricultura.

Sursa: newspascani.ro

”Fă ceea ce îți place, gândește produsele în jurul nevoilor consumatorilor și acordă atenție numai clienților pe care ți-i dorești” - spune Bill Aulet, profesorul de la MIT Entrepreneurship la un curs de marketing dedicat antreprenorilor și managerilor locali.

Aulet e de părere că Romanii au un spirit antreprenorial foarte dezvoltat, dar nu știu întotdeauna ce sa facă.

Care ar fi câteva elemente cheie ale marketingului produsului antreprenorial?

Primul lucru pe care trebuie sa îl facem este să ne dăm seama cine este clientul nostru și apoi să facem un produs care să răspundă nevoilor lui. Multe firme fac un produs, dar nu își cunosc clienții, iar cel mai important lucru pentru o afacere este să aibă clienți. Fără ei, nu poți spune că ai un business, pentru că nu ai cui vinde. Pot avea o tehnologie extraordinară, dar nu înseamnă că am o companie. Pană când cineva nu plătește pentru ea, nu am o afacere.

Mulți antreprenori spun că au o idee. Dar pe cine interesează asta? Lucrurile trebuie luate invers, pornind de la ce își doresc consumatorii, nu de la ce vreau eu.

Câțiva factori esențiali succesului?

Clienții sunt cei care fac afacerea să meargă, acesta este primul element cheie al succesului pe care antreprenorii trebuie sa îl înțeleagă. După ce faci asta, trebuie sa îți definești clienții. Nu toată lumea va vrea să cumpere de la tine, așa că este nevoie un profil al consumatorilor care ar fi tentați să facă afaceri cu firma ta, apoi sa încerci sa îi atragi. Disciplina este esențială. Nu ne putem permite să acordăm atenție tuturor oamenilor care ne trec pragul, avem nevoie numai de cei care sunt în target.

Cum abordam politica de preț?

Încă dinainte de a stabili strategia de preț, sunt foarte multe moduri prin care poți extrage valoare din ceea ce faci. Bineînțeles, primul pas este să creezi valoare pentru consumatori. Apoi ai de estimat cât de importante sunt produsele pentru consumatori și cât din aceasta valoare poți opri pentru tine.

Care este rețeta secretă a lui Bill Aulet?

Fă ceea ce iți place. Daca îți găsești ceva ce îți place, atunci vei fi foarte bun in ceea ce faci. În al doilea rând, nu poți face nimic de unul singur. Ai nevoie de alți oameni competenți în jurul tău, în care să ai încredere. Am fost jucător de baschet si îmi gândesc afacerea ca pe o echipă care încearcă să câștige. Uneori conduc eu, alteori las echipa să mă conducă pe mine, dar mă simt la fel de bine ca atunci când eram pe teren. Iar ca antreprenor îmi este mult mai bine decât atunci când lucram pentru altcineva.

Sursa: esimplu.ro 

Sumele rambursate de la UE în contul plăţilor efectuate pentru proiectele cu finanţare europeană s-au ridicat în decembrie anul trecut la 351 mil. euro - cea mai mare sumă atrasă într-o singură lună de la aderarea României la Uniunea Europeană. 

Banii intraţi în ultima lună a anului trecut ridică rambursările de la UE de la 3,72% (din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de aproape 20 mld. euro între 2007-2013) în noiembrie, la 5,55% în decembrie. Potrivit datelor publicate astăzi de Ministerul Afacerilor Europene, Comisia a rambursat României, în total, până la finele lui decembrie trecut, 1,066 mld. euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie efectivă de 5,55% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate României exerciţiul financiar 2007-2013.

Plăţile către beneficiari (absorbţia naţională) a crescut şi ea de la 14,72% în noiembrie, la 15,08%, ceea ce corespunde unei sume nominale de 529 mil. lei. Plăţile către beneficiari au însumat, la finele anului trecut, 13,6 mld. lei (aproximativ 3,1 mld. euro).

Cele 350 mil. euro bani de la UE au intrat în conturile României în decembrie după ce Comisia a autorizat, spre finalul anului, reluarea transmiterii de facturi către Bruxelles, operaţiune ce fusese întreruptă în vară din voinţa Bucureştiului care a dorit să reverifice corectitudinea cheltuielilor pentru a nu risca anularea unor fonduri de către Comisia Europeană.

Sursa: zf.ro 

Romania a primit, în cei cinci ani de apartenență la UE, cu 5,7 miliarde de euro mai mult din bugetul comunitar decât a contribuit, a explicat ministrul Leonard Orban.

"La sfârșitul anului 2011, sumele primite de România de la bugetul UE se ridicau la aproximativ 11,9 miliarde de euro, în timp ce sumele plătite de România la bugetul UE au fost de 6,2 miliarde de euro", a arătat Leonard Orban.

În ciuda unor multiple declarații privind statutul de contributor net la bugetul UE, în care viram anual aproximativ un miliard de euro, cifrele indică o diferență de 5,7 miliarde de euro intrate în România în cei cinci ani de la aderare.

Absorbția fondurilor europene diferă de la un domeniu la altul, de la un program la altul, însă Guvernul a stabilit un obiectiv ambițios in acest sens pentru 2012: 6 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pentru politica de coeziune si 2,5 miliarde din fondurile alocate agriculturii.

"Dacă pentru agricultură acest obiectiv este unul, să-i spunem, obisnuit, având în vedere sumele care au fost atrase până în prezent (rata totală de absorbție a fondurilor din agricultură este de aproximativ 39%), pentru fondurile structurale și de coeziune această țintă este foarte ambițioasă. Asta înseamnă să cheltuim de 3,5 ori mai mulți bani decât au fost absorbiți în cei 5 ani de la aderarea României la UE", a comentat Leonard Oban. 

Ministrul afacerilor europene susține însă că "numai un asemenea obiectiv ambițios ne va putea permite să evităm dezangajări de fonduri (mai precis pierderea lor) în 2012 și, mai ales, în 2013".

Sursa: hotnews.ro

”Toate programele de finantare au avut efecte spectaculoase”, spune Octavian Liviu Bumbu. Mai jos putem citi un interviu realizat de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) despre programele de finanțare din prisma secretarului de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

In timpul scurt trecut de la numirea dumneavoastra ca secretar de stat, ce masuri credeti ca ar trebui luate in mod prioritar pentru o implementare mai rapida a investitiilor cu fonduri europene?

Dupa opinia mea, o implementare mai rapida a investitiilor cu fonduri europene s-ar putea realiza daca autoritatile romane ar simplifica procedurile.

Totusi, trebuie sa fiu realist si sa subliniez ca numai simplificarea procedurilor nu va conduce la scurtarea drumului de la semnarea contractului de finantare cu APDRP si pana la finalizarea investitiei, deoarece acest drum este destul de dificil, mai ales in aceasta perioada de criza financiara.

Finantarea agriculturii are nevoie de institutii bancare pliate pe nevoile si specificitatea acestei importante ramuri a economiei.

Ce tipuri de investitii ale Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) ar fi cele mai folositoare Romaniei, in acest moment, ca "reazem" al agriculturii romanesti, din punctul dumneavoastra de vedere?

(...) Cel mai grav este faptul ca agricultorii, in cvasitotalitatea lor, au fost decapitalizati. Efectul a fost cel pe care l-am vazut cu totii si care, din pacate, nu este contracarat in totalitate. In acest context, toate domeniile de activitate din spatiul rural asteapta programe de finantare. De ce? Pentru ca toate programele de finantare, chiar si in conditiile constrangerilor procedurale, au avut efecte spectaculoase. 

Un sfat pentru cei care lucreaza la intocmirea unui proiect in scopul obtinerii unor fonduri europene sau pentru cei care ar dori sa realizeze un asemenea proiect?

Eu as sfatui pe toti potentialii beneficiari sa plece de la ideea ca trebuie sa respecte cu strictete cele solicitate in ghidul de finantare. In ceea ce priveste consultantii, consider ca acestia trebuie sa fie onesti si sa aiba o abordare profesionista. Ma refer aici la faptul ca un consultant ar trebui sa se angajeze partener al beneficiarului pana la finalizarea investitiei, iar solutiile pe care le propune investitorului sa fie adaptate la posibilitatile reale ale acestuia, atat in ceea ce priveste fiabilitatea proiectului, cat si capacitatea beneficiarului de a gestiona problemele financiare, inclusiv relatiile cu institutiile financiare.

Sursa: finantare.ro

România participă, ca stat partener, la Expoziţia Internaţională pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură Săptămâna Verde care se desfăşoară la Berlin în perioada 20 – 29 ianuarie 2012. Calitatea de stat partener reprezintă o oportunitate deosebită pentru România şi agricultura din ţara noastră de a se prezenta la cel mai înalt nivel internaţional. România şi-a asumat statutul de ţară parteneră cu toate responsabilităţile şi oportunităţile aferente.

Săptămâna Verde este cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii. La ediţia din acest an vor expune peste 1.600 de companii din 53 de ţări, în 26 de pavilioane ce ocupă 115.000 mp. Organizatorii germani aşteaptă ca în cele 10 zile de expoziţie să intre pe porţile centrului expoziţional peste 400.000 de vizitatori.

Pe lângă rolul de platformă de afaceri, Săptămâna Verde are şi caracterul unui festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice, având un impact mediatic de anvergură, atât în Germania, cât şi în plan global. În anul 2011, evenimentul a fost mediatizat prin 10.000 de articole în ziarele germane, 700 reportaje la televiziunile germane şi 1.800 relatări la radio, fiind prezenţi peste 5.000 de reprezentanţi media din întreaga lume.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează participarea ţării noastre la acest important eveniment. Pavilionul naţional al României, ca stat partener, va fi organizat în Hala 10.2, pe o suprafaţă de 1.000 mp, în care vor expune peste 60 de companii ce activează în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii în ţara noastră.

În calitate de stat partener, România va organiza ceremonia de deschidere a Expoziţiei, joi 19 ianuarie 2012, cu această ocazie fiind prezentate în faţa a peste 4.500 de spectatori (oficiali, ambasadori, jurnalişti din întreaga lume) tradiţiile şi obiceiurile poporului român şi legătura dintre ţăranul român şi pământul pe care îl lucrează.

Sursa: madr.ro 

Comisia Europeană va anunţa astăzi deblocarea fondurilor europene pe Programul Operaţional Regional (POR), urmând ca pe celelalte programe procedura de rambursare a cheltuielilor eligibile să fie reluată până la finele anului. 

Deblocarea fondurilor oferă pers­pectiva unui început de an bun în privinţa atragerii fondurilor UE, aflate acum la un nivel foarte jos - sub 4% din totalul fondurilor structurale nerambursabile de 19,7 mld. euro - în situaţia în care, pe fundalul scumpirii creditelor, banii nerambursabili de la Uniunea Europeană ar putea fi una dintre sursele sigure şi ieftine de finanţare a investiţiilor şi a afacerilor.

Din ianuarie ar urma să intre în vigoare şi măsura deja convenită la nivelul UE şi a Parlamentului European, anume ca nivelul de cofinanţare a proiectelor UE să scădă pe termen limitat la 5% în cazul României şi al altor cinci ţări, ceea ce înseamnă că pentru proiectele agre­ate de Comisia Europeană, Uniunea să plătească 95% din valoarea unui proiect.

Şi tot de la 1 ianuarie, TVA pentru proiectele finanţare cu banii UE va fi deductibilă, o măsură adoptată deja la nivelul Guvernului.

Din perspectiva schimbărilor de mai sus, începutul lui 2012 poate debuta în forţă. Administraţia vorbeşte de absorbţia, în 2012, a şase miliarde de euro din banii UE - 4 mld. euro din fondurile structurale şi 2 mld. euro din fondurile pentru agricultură.

Comisia Europeană a decis, după şase luni de blocaj, să reînceapă finanţarea programelor pentru POR, oprite în vară când pe aşa-numita Axă prioritară 2 care se adresează infra­structurii judeţene (800 de milioane de euro), o misiune de audit a Bruxelles-ului a descoperit nereguli la orga­nizarea licitaţiilor publice (care sunt organizate de consiliile judeţene, chiar dacă POR este gestionat de Ministerul Dezvoltării).

Comisia a cerut reevaluarea legislaţiei achizi­ţiilor publice, iar Guvernul a blocat transmiterea de facturi spre Bruxelles pentru toate proiectele din programele europene care presupun proce­duri de achiziţii publice.

Rostul declarat al acestei măsuri a fost ca nu cumva Comisia să descopere ea nereguli şi să retragă fondurile, în vreme ce procedura standard este că, dacă neregulile sunt descoperite de autorităţile interne, fondurile nu sunt tăiate, ci redirecţionate.

Acum proiectele au fost reverificate de autorităţile de management şi urmează reglajul fin al "rectificărilor" unor sume.

Astăzi Comisia va anunţa oficial deblocarea fondurilor pe Programul Operaţional Regional şi, treptat, în următoarele două săptămâni până la finele anului, reluarea procedurii de transmitere către decontare a facturilor pentru toate progra­mele europene.

Facturi de 300 mil. euro ar putea fi decontate rapid, în condiţiile în care ele erau acum decontate de Guvern dintr-un fond constituit în acest scop. Facturi de alte 1,5 mld. euro care au fost deja verificate sau se află în ultima etapă a acestui proces ar putea fi decontate într-un orizont de timp scurt.

Dificultatea pe care administraţia o are în absorbţia fondurilor, în special a acelor fonduri structurale care asigură finanţarea investiţiilor şi, deci, dezvoltarea, a determinat Guvernul să urgenteze apariţia unui nou minister, cel al Afacerilor Europene, care coordonează şi absorbţia fondurilor.

În momentul în care a preluat şefia acestui mi­nister, Leonard Orban, primul comisar euro­pean al României şi apoi consilier prezidenţial, s-a angajat ca anul viitor să ducă absorbţia fondurilor structurale la 20% din valoarea lor, ceea ce în­seamnă patru miliarde de euro în 2012.

A fost un pariu enorm, având în vedere că, în aproape şase ani de la integrarea în UE, România nu absorbise decât 700 mil. euro, adică sub 3% din total.

Deblocarea fondurilor pe POR şi reluarea transmiterii facturilor către Bruxelles pentru celelalte programe este primul efect major al înfiinţării Ministerului pentru Afaceri Euro­pene. Tot de la 1 ianuarie 2012 intră în vigoare şi măsura ca TVA aferentă proiectelor finanţate din fonduri UE să devină deductibilă şi eligibilă la finanţarea europeană.

Măsura se aplică con­trac­telor care vor fi încheiate începând cu 1 ianuarie 2012 şi va însemna, pe de o parte că va creşte gradul de absorbţie pentru că această cheltuială cu TVA va fi deductibilă, dar pe de alta va reduce şi finanţarea totală alocată programelor, tocmai prin faptul că o parte din sume va merge spre plata Taxei pe Valoarea Adăugată.

Sursa: http://www.zf.ro

Parlamentul European a aprobat creşterea temporară a contribuţiei UE de la 85% la 95% pentru proiectele de dezvoltare regională finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) pentru România şi alte cinci ţări UE - Ungaria, Letonia, Portugalia, Grecia şi Irlanda. Procedura va fi aplicată pentru fondurile alocate până în mai 2012, iar finanţarea se face în baza unei cereri, care să prezinte argumentat de ce este nevoie ca ea să fie aplicată.

După ce a fost aprobată de Parlamentul European, măsura va fi votată în Consiliul Uniunii Europene pe 6-7 decembrie.

Potrivit calculelor Comisiei, sumele sumplimentare ce vor fi primite astfel de România sunt de aproximativ 800 mil. euro. Însă oficialii de la Bucureşti cred că România va putea obţine doar 160-170 mil. euro.

Decizia Comisiei Europene de a reduce cofinanţarea obligatorie a României pentru proiecte UE de la 15% la 5% va deveni efectivă din prima parte a anului viitor. Întârzierea poate fi folosită de administraţia de la Bucureşti pentru a se pregăti pentru că Bruxellesul va cere programe clare cărora să le fie aplicat noul procedeu întrucât nu sunt prevăzute suplimentări de sume din partea Comisiei, ci realocări de fonduri în cadrul celor deja admise.

Aşadar, pentru un volum de 30 mld. euro (pentru că planul se aplică atât fondurilor structurale cât şi celor destinate agriculturii) se pot desemna proiecte care să beneficieze de noile norme, ceea ce înseamnă că statul sau companiile româneşti nu vor mai aduce de acasă 15% din valoarea unui proiect, ci doar 5%, restul de 95% fiind completat de Uniunea Europeană.

Sursa: http://www.zf.ro

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi-a propus pentru anul viitor să crească rata de absorbţie a fondurilor europene la 20%, un procent extrem de ambiţios în condiţiile în care, în toamna lui 2011, România încă se găseşte la un procent de atragere a banilor sub 4% din totalul sumelor disponibile în intervalul 2007-2013.

"Vrem să aducem sumele cheltuite pentru aşa-numita Politică de Coeziune la 4 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012", a anunţat Leonard Orban în cadrul conferinţei "Elaborarea participativă a documentelor europene strategice ale României.

"Să nu pierdem fondurile!"

România are alocate, prin instrumentele structurale, aproape 20 de miliarde de euro din fondurile europene. Până în prezent însă, autorităţile române nu au reuşit decât un procent de 3,69%, calculat la sfârşitul lunii septembrie. Este vorba de aşa-zisa absorbţie externă, adică sumele pe care Comisia Europeană le-a aprobat în baza cererilor de rambursare primite din România. Rata de absorbţie internă, care inculde contribuţiile statului şi prefinanţările, este de 14,13%.

Ministrul Orban nu s-a ferit să atragă atenţia că, dacă rata de absorbţie nu creşte rapid în 2012, România riscă piardă definitiv sume importante din fondurile europene, prin aşa-numitul proces de dezangajare.

Transparenţă şi reguli stricte

Problema absorbţiei este însă doar o parte a unui sistem despre care şi autorităţile recunosc că nu funcţionează cum ar trebui. Leonard Orban a mai trecut în revistă două minusuri: lipsa transparenţei şi a rigurozităţii. Ministrul şi-a făcut din corectarea acestor lipsuri alte două priorităţi pentru anul 2012.

"Pentru anul viitor, vrem ca fiecare autoritate de management să publice pe site informaţii concrete şi corecte despre cererile de rambursare", a mai spus ministrul Orban. Cât despre nevoia de reguli mai stricte în domeniu, şeful Ministerului Afacerilor Europene a adăugat: "Inclusiv beneficiarii trebuie verificaţi mai bine. Nu vrem să se mai întâmple ca în anii aceştia, când s-au blocat sute de milioane de euro la beneficiari ca urmare a acelei clauze de prefinanţare de 30%. Avem în vedere inclusiv retragerea finanţării dacă un proiect nu merge bine".

Elaborarea participativă a documentelor europene strategice ale României "vine la timpul potrivit", după cum a apreciat Leonard Orban, iar ONG-urile reunite în acest efort vor ca autorităţile să  trateze societatea civilă ca pe un partener în luarea deciziilor pentru perioada 2014-2020.

Sursa: http://www.romanialibera.ro

Pana la 5 milioane de persoane, aproape dublu fata de prezent, ar putea avea șansa de a studia sau de a se forma in străinătate cu un grant din programul Erasmus pentru toți, noul program al UE pentru educație, formare profesionala, tineret si sport propus de Comisia Europeana.

Printre acestea se vor număra aproape 3 milioane de studenți din învățământul superior si profesional. Studenții masteranzi vor beneficia si ei de un nou sistem de garantare a împrumuturilor pus in aplicare împreună cu Grupul Băncii Europene de Investiții. Derularea programului pe șapte ani Erasmus pentru toti, care ar avea un buget total de 19 miliarde EUR, urmează să înceapă in 2014.

Propunerea Comisiei privind programul Erasmus pentru toți ar permite ca:

- 2,2 milioane de studenți din învățământul superior sa primească granturi pentru a-şi desfășura in străinătate o parte a educației si formarii profesionale (in comparație cu 1,5 milioane in cadrul programelor actuale);

- aceasta cifra include 135.000 de studenți care ar primi sprijin sa studieze intr-o tara din afara UE, precum si studenti din afara UE care sa vina sa studieze in Uniune;

- 735 000 de studenți din învățământul profesional sa îşi poată desfășura in străinătate o parte a educației si formarii (in comparație cu 350 000 in cadrul programului actual);

- 1 milion de profesori, formatori si tineri lucrători să primească finanțare pentru a preda sau pentru a se forma in străinătate (in comparație cu 600 000 in cadrul programelor actuale);

- 700 000 de tineri sa desfășoare stagii in companii in străinătate (in comparație cu 600 000 in cadrul programului actual);

- 330 000 de masteranzi sa beneficieze de garanții de împrumut in sprijinul finanțării studiilor in străinătate in cadrul unui sistem complet nou;

- 540.000 de tineri să poată sa participe la acțiuni de voluntariat in străinătate sau schimburi de tineret (in comparație cu 374.000 in cadrul programului actual);

- 34 000 de studenți să primească granturi pentru o "diploma comuna", care implica studiu in cel puțin doua instituții de i învățământ superior din străinătate (fata de 17 600 in cadrul programului actual);

- 115 000 de instituții/organizații implicate în educație, formare profesională si/sau activităţi pentru tineri sau alte organisme sa primească finanțare pentru a stabili peste 20 000 de "parteneriate strategice" pentru a pune in aplicare inițiative comune si pentru a promova schimbul de experiența si de know-how;

- 4 000 de instituții de învățământ şi întreprinderi sa formeze 400 de "alianțe ale cunoașterii" si "alianțe ale competentelor sectoriale" pentru a stimula capacitatea de inserție profesionala, inovarea si spiritul antreprenorial.

Sursa: http://www.finantare.ro

Daca valoarea finantarii disponibile pentru gestionarea fluxurilor de migratie si abordarea amenintarilor la adresa securitatii va creste, numarul fondurilor va fi insa redus de la sase la doua: un nou fond azil si migratie, cu un buget total de 3 869 de milioane EUR si un nou fond pentru securitate interna cu alocari de 4 648 de milioane EUR. Simplificarea normelor, accelerarea procedurilor si reducerea birocratiei vor asigura obtinerea mai rapida a rezultatelor, pe teren.

"Prin aceste propuneri, consolidam capacitatea UE de a oferi sprijin atunci cand si acolo unde este cel mai necesar. O finantare corespunzatoare cu norme mai simple si mai flexibile este esentiala pentru a aborda provocarile cu caracter din ce in ce mai transnational cu care se confrunta UE. Avem nevoie de un raspuns al UE mai rapid si mai eficace la evenimente precum cele la care am asistat in Africa de Nord in ultimele luni", a declarat dna Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.

Sursa: http://www.finantare.ro

Henkel România a anunţat, ieri, începerea lucrărilor pentru construirea celei de-a treia fabrici de adezivi din ţară la Roznov, judeţul Neamţ.

Noua fabrică, ce va fi construită de compania Building Astrom, va avea o suprafaţă de 36.000 mp şi va produce 180.000-200.000 tone de adeziv pe an.

Investiţia totală se ridică la aproximativ 10 milioane de euro, din care circa 3 milioane euro sunt fonduri europene, şi fabrica urmează să fie finalizată în noiembrie 2012.

La o centrală electrică din Craiova sunt instalate echipamente antipoluante. Principalul rezultat la nivel regional va fi o îmbunătățire a calității aerului, în beneficiul biodiversității și al populației locale.

Proiectul vizează curățarea emisiilor de dioxid de sulf și de alte particule ale centralei, în conformitate cu angajamentele asumate de România privind respectarea legislației specifice a UE în domeniul poluarii aerului.

În cadrul Complexului Energetic Craiova lucrează aproximativ 1 630 de angajați. O ramură a complexului, Centrala Electrică și de Termoficare (CET) Craiova II, furnizează electricitate pentru rețeaua națională a României și produce 95% din căldura necesară pentru încălzirea spitalelor, a școlilor, a instituțiilor publice și a unor companii din oraș.

Judeţul Timiş va avea o strategie a energiei regenerabile, prin intermediul Asociaţiei pentru Energie Timiş, documentul urmând să fie supus aprobării şi asumării de către autorităţile locale, astfel încât toţi actorii locali implicaţi să participe la implementarea lui. 

Potrivit studiilor efectuate, cele mai importante resurse de energii regenerabile din judeţ sunt apele geotermale, energia solară, biomasa şi biogazul, mai puţin eficiente părând a fi energia hidro, deoarece este un judeţ de câmpie, fără căderi de apă, iar cea eoliană a fost identificată de câteva studii private în vestul judeţului. 

Sergiu Bălaşa, directorul Agenţiei de Dezvoltare Timiş, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că alături de administraţia judeţeană au fost demarate, deja, câteva proiecte în domeniu, cel mai important fiind un parc fotovoltaic lângă Timişoara. "Acum propunem un proiect-pilot într-o formulă de parteneriat public - privat pentru valorificarea energiei geotermale în partea de vest a judeţului, unde avem confirmări că există astfel de resurse la parametri corespunzători", a precizat Bălaşa. 

În ceea ce priveşte o posibilă alimentare cu apă caldă menajeră şi pentru sistemul centralizat de încălzire a populaţiei din Timişoara, directorul ADETIM a precizat că acest lucru este posibil, dar primul pas este implementarea proiectului-pilot pentru încălzirea locuinţelor în comunităţi mai restrânse. În Timişoara, funcţionează cu succes câteva ştranduri care utilizează apa geotermală. "Avem o hartă a sondelor din judeţ, care arată unde s-au descoperit ape geotermale, cu caracteristicile lor. Studiile noastre spun, la modul general, unde se află astfel de resurse. Pentru a avea certitudini trebuie să facem foraje, costul unuia putând ajunge la 2 - 3 milioane de euro, iar studiile pentru un foraj sunt şi ele costisitoare, în funcţie de adâncimea la care se sapă; echiparea unei centrale pentru o comunitate comparabilă cu cea a unui mic oraş poate ajunge la 10 milioane de euro", a declarat Sergiu Bălaşa. 

Sursă: http://www.administratie.ro

Primarul oraşului Balş, Mădălin Teodosescu, a semnat vineri, la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia contractele de finanţare pentru patru proiecte ce vizează modernizarea a trei din cartierele Balşului şi montarea unor camere video în zona de blocuri a localităţii unde este şi centrul administrativ. 

Valoarea totală a celor patru proiecte depăşeşte suma de 50 de milioane lei, bani din care se vor reface aleile pietonale, străzile, infrastructura tehnico-socială (canalizare, apă etc), spaţiile verzi, se va monta mobilier urban, vor fi realizate fântâni arteziene la nivelul solului dar şi muzicale, se va amenaja o alee cu statui ale personalităţilor oraşului. 

Teodosescu a menţionat că modernizarea oraşului se va face cu fonduri în majoritate nerambursabile, proiectele pentru care a semnat contractele de finanţare prin Programul Operaţional Regional, fiind parte a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a localităţii. Zonele din Balş care urmează a fi modernizate sunt: cartierul central, cu zona de blocuri dar şi două cartiere de case, Mâineşti şi Teiuş. 

În zona blocurilor, în centrul Balşului, vor fi montate şi camere de supraveghere video, atât pentru trafic cât şi în parcări şi spaţiile de joacă pentru copii. Monitorizarea imaginilor video se va face de către angajaţii Primăriei Balş şi Poliţiei Balş. Lucrările necesare pentru punerea în practică a acestor proiecte vor începe în prima parte a anului 2012, acum fiind demarată procedura de licitaţii. 

Sursă: http://www.administratie.ro

Un nou parc şi reconfigurarea zonei centrale a municipiului Râmnicu Vâlcea se vor realiza cu fonduri europene, având în vedere că oraşul este pol de dezvoltare urbană, a declarat, luni, primarul Romeo Rădulescu. 

"Prin proiectele pe care le-am depus noi suntem la 76% din finanţare, aşadar mai este loc pentru alte proiecte. MDRT ne-a cerut depunerea listei finale pentru finanţarea de proiecte rezervă pe PIDU. Noi avem două proiecte mari, de rezervă, pentru care chiar aveam nevoie de finanţare - este vorba de un nou parc municipal în zona Goranu plus amenajarea întregului platou central "La ceas". Astfel vom solicita o suplimentare de aproape 15 milioane de euro pentru PIDU", a afirmat edilul Râmnicului. 

Parcul municipal Goranu este o investiţie gândită pe aproape două hectare, care include, pe lângă amenajarea unui spaţiu verde - alei, copaci, un labirint din gard viu -, şi un pavilion multifuncţional pentru sporturi nautice, dat fiind faptul că acest parc se va întinde pe malul stâng al râului Olt. Reamenajarea platoului central include reabilitarea pietonalului din zonă, completat cu spaţiu verde şi mobilier stradal, la care se adaugă un pasaj subteran sau suprateran de traversare a bulevardului Calea lui Traian, în zona Cozia. 

Pe lista de rezervă a PIDU mai sunt incluse reabilitarea Podului peste Olt din zona Maternităţii, Baza de agrement "Ostroveni" şi managementul traficului în municipiul Râmnicu Vâlcea. Până în prezent prin PIDU se află în execuţie două poduri peste râul Olăneşti, iar în faza de licitaţie pasajul suprateran "Tudor Vladimirescu" etc. 

Prin declararea municipiului Râmnicu Vâlcea pol de dezvoltare urbană, administraţia are un fond la dispoziţie pentru proiecte în infrastructură de 38 milioane de euro.

Sursă: http://www.administratie.ro

Până în acest moment sunt înscriși peste 170 de șomeri, dintre care 100 de oameni au început etapa de consiliere și 13 au fost îndrumați spre angajatori. De asemenea, echipa de proiect a contactat 70 de angajatori din industriile de prelucrarea a metalelor și a lemnului, textilă, construcții, comerț, IT, servicii, hoteluri, restaurante și asigurări.

În cadrul proiectului, 610 persoane vor fi informate despre oportunități de dezvoltare și ocupare profesională. Din acestea, 250 de oameni vor fi consiliați profesional, iar alte 100 de persoane vor fi susținute să participe la cursuri de inițiere în utilizarea calculatorului, urmând ca 21 dintre aceștia să se angajeze în urma cursurilor la care vor participă.

Proiectul se adresează șomerilor tineri, cu vârsta cuprinsă între 16 si 24 de ani, a celor cu vârsta de peste 45 de ani, dar și persoanelor aflate în șomaj de mai mult timp.

Locația oferă toate serviciile necesare dezvoltării unui business, pornind de la sfaturi pentru înființarea unei companii, consultanță în administrare, marketing și management. Tot ca o noutate vine și posibilitatea de a închiria birouri pentru o singură zi, pentru o mai mare flexibilitate a întreprinzătorilor.

Investiția, în valoare de 8 milioane de euro, a fost realizată prin contribuție europeană, guvernamentală și privată. Contractul vizează o infrastructură de birouri pusă la dispoziția companiilor din regiunea nord-estică a țării, alături de numeroase alte servicii. Până în acest moment, s-au înscris 7 start-up-uri, din totalul de 23, cât poate susține centrul.

Compania beneficiară este grupul de firme Tester-Casa Auto Iași care a contribuit cu 16.3 milioane de lei la realizarea proiectului, din totalul de 35.4 milioane lei.

Ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme s-a întâlnit cu experții tehnici pentru a stabili ultimele detalii ale proiectului pentru dezvoltarea infrastructurii de banda largă în zonele defavorizate.

"Facem toate eforturile necesare pentru punerea în acțiune a proiectului pentru dezvoltarea infrastructurii de banda largă în zonele defavorizate. O penetrare broadband sporită va permite o micșorare a diferențelor între mediul urban și cel rural. De aceea, prin Strategia de broadband, ne propunem să acoperim până în 2015 toate cele 3600 de "zone albe", pentru a asigura accesul la informație și cunoaștere tuturor românilor", a susținut ministrul Valerian Vreme.

Proiectul, intitulat Ro-Net, vizează extinderea internetului de tip broadband în zonele fără acces. România a obținut pentru acest proiect fonduri europene în valoare de 84 milioane de euro. 

De asemenea, CE mai are un proiect de accelerare, a vitezei la internet în statele membre, "Connecting Europe Facility", în care vrea să investească 9.2 miliarde de euro până în 2020.

În ultimii ani, cea mai mare scădere a populaţiei şcolare în Roman s-a constatat la elevii din învăţământul primar şi gimnazial. Reducerea populaţiei şcolare, se datorează schimbărilor intervenite în structura demografică, dar şi condiţiilor socio-economice imprimate de perioada de tranziţie care influenţează participarea la educaţie. 

Pierderea interesului copiilor şi părinţilor pentru instruire, ca urmare a erodării relevanţei educaţiei pentru succesul social, poate reprezenta o altă explicaţie pentru care toate instituţiile de învăţământ se confruntă cu dificultăţi. 

Astfel, autoritatea publică locală a municipiului Roman a decis să pună un accent deosebit pe dezvoltarea şi extinderea serviciilor comunitare existente într-un sistem multidimensional de programe de suport pentru copii şi familii, care oferă o varietate flexibilă, puţin costisitoare, bazate pe implicarea comunitară. 

Proiectul "Centrul de îngrijire de zi pentru copiii aflaţi în situaţii de risc în Municipiul Roman" prin care se urmăreşte înfiinţarea unui centru de îngrijire de zi, multifuncţional, a cărui misiune este de a preveni abandonul şi instituţionalizarea copiilor, dar și dezvoltarea de activităţi de consiliere, sprijinire şi educare pentru părinţi şi alte persoane care au în îngrijire copii aflaţi în situaţii de risc va avea ca beneficiari direcţi 50 de copii cu vârste între 6 - 15 ani aflaţi în situaţii dificile, fără posibilitate de susţinere din partea familiilor, aflate în dificultate si părinţii, reprezentanţii legali, precum şi alte persoane care au în îngrijire aceşti copii şi care beneficiază de servicii de consiliere şi servicii destinate prevenirii separării lor. În prezent Centrul, care prin proiect a atras o investitie de 149.859 Euro, este la un pas de a-şi deschide porţile, lucrările la acesta fiind într-un stadiu avansat. 

Sursă: http://www.administratie.ro

Primăria Cluj-Napoca vrea să acceseze o finanţare nerambursabilă de circa 9 mil. euro, din fonduri europene, pentru refacerea a cinci străzi din oraş. Din banii disponibili prin intermediul Axei 1.1 din Programul Operaţional Regional destinat polilor de creştere, Clujul poate depune proiecte de reabilitare a infrastructurii de acces către obiective de interes istoric şi turistic, spun reprezentanţii municipalităţii clujene.

Proiectele de reabilitare prevăd atât refacerea trotuarelor şi a drumului, cât şi dotările urbane, de la iluminat stradal, arhitectural, până la mobilier urban. Străzile analizate sunt Avram Iancu, Moţilor, Memorandumului, I.C. Brătianu şi Kogălniceanu. Pentru primele patru obiective primăria are în vedere refacerea şi modernizarea căii de rulare, precum şi a trotuarelor. Străzile vor fi refăcute de la nivelul de fundaţie şi asfaltate, iar trotuarele vor beneficia de o reabilitare în acord cu zona instorică în care sunt situate.

Pentru toate cele cinci străzi cuprinse în proiect sunt prevăzute bănci, corpuri de iluminat şi montarea de cişmele în apropierea şcolilor. Totodată, cablurile aeriene de pe aceste străzi vor dispărea, cu excepţia celor pentru troleibuz de pe străziile Memorandumului şi Moţilor. În total se vor reabilita 65.557 mp de străzi şi trotuare.

Sursă: http://www.zf.ro

Primăria municipiului Oradea a semnat contractul de finanţare ''Dezvoltarea turismului de agrement prin crearea complexului wellness-termal Nymphaea Oradea'', în valoare totală de circa 88,3 mil. lei (21 mil. euro), din care 32,3 mil. lei (7,7 mil. euro) reprezintă valoarea financiară nerambursabilă.

Contractul, semnat de municipalitatea orădeană cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 -Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciiilor turistice". Proiectul a fost depus de municipalitatea din Oradea spre finanţare în urmă cu doi ani.

Complexul wellness-termal Nymphaea va fi amplasat în zona actualului ştrand municipal. Aqua-parcul orădean înseamnă zone de agrement pentru toate vârstele, bazine cu valuri şi jacuzzi, spa, wellness şi zone de sport. Complexul este împărţit în patru zone distincte, fiecare dintre acestea fiind prevăzute cu dotări de spa şi agrement.

Proiectul prevede construirea a trei noi clădiri: complexul multifuncţional, clădirea bazinelor acoperite şi complexul comercial. Totodată, vor fi construite 14 bazine şi 12 aquatobogane.

''Proiectul îşi propune creşterea capacităţii infrastructurii turistice de la cele 500 de locuri în actualul ştrand municipal, la 1.000 de locuri în complexul wellness termal Nymphaea. Totodată, estimăm o creştere cu 30% a numărului de turişti, în primii 3 ani după implementarea proiectului'', au declarat reprezentanţii primăriei Oradea.

Totodată, în cadrul acestui proiect se vor realiza zone de sport în aer liber (1 teren de baschet, 2 terenuri de volei pe nisip, 3 alveole pentru tenis de masă), zonă de alpinarium (amenajată cu trasee de rocă şi o cascadă care se varsă într-un pârâu artificial cu circuit închis), lazy river descoperit (cu o adâncime de 1,2 metri).

Sursă: http://www.zf.ro

La numai 2 zile după ce Comisia Europeană a propus spre dezbatere nouă reformă agricolă, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Valeriu Tabără s-au întâlnit  „MediafaxTalks about Agriculture” pentru a prezenta principalele noutăți de la nivel european și, totodată, posibilitățile de dezvoltare ale României în domeniul agriculturii.

Unul dintre aspectele de interes pentru România, discutate la eveniment, a fost cel legat de menținerea sistemului de finanțare directă cu mențiunea că se vor plafona „cu mare grijă” subvențiile pentru fermele mari din nevoia de transparentizare a fondurilor europene. În același timp, se va introduce plată la hectar cu 25% mai mare mare pentru tinerii fermieri în primii 5 ani de activitate, dincolo de prima de instalare care se menține și pentru urmatoarea perioadă financiară. De asemenea, fermele mici vor beneficia de o subvenție fixă anuală cuprinsă între 500 și 1000 de euro, însă comisarul european, Dacian Cioloș, a precizat că vor putea intra în această categorie doar fermele înființate până în 2014, evitând astfel divizarea firmelor mari “motivate” de prima anuală acordată.

Un element de noutate introdus prin reforma PAC se referă la cooperarea între producția agricolă - prelucrarea agroalimentară - cercetarea și inovarea pentru a rezolva în acest mod problemele legate de productivitate. Astfel, aproximativ 4,5 mld. euro din bugetul cercetării și inovării vor fi destinate cercetării agricole agroalimentare. În acest sens, Cioloș a declarat că „nu este suficient să finanțăm programe de cercetare și să rămână dosare prin tot felul de sertare sau doar articole publicate în unele reviste, trebuie dus rezultatul cercetării în producție”.

De asemenea, gestionarea rațională a resurselor naturale este în interesul agricultorilor pe termen lung și mediu de aceea, comisarul preferă ca „această susținere financiară legată de anumite aspecte de mediu să fie în PAC, decât să se ia banii respectivi din PAC și să fie dați prin alte canale ale unor altor politici de mediu, de luptă contra schimbărilor climatice, s.a.m.d.”

Discutiile legate de reforma Politicii Agricole Comune, dar și cele legate de oportunitățile și provocările pe care această le oferă României sunt încă în faza incipientă, urmând ca în urmatorul an să se intensifice negocierele dintre statele membre.„Important este să existe la sfârșit o PAC credibilă, care să dea încredere contribuabilului european ca agricultura în UE trebuie susținută pentru interesul general, pentru interesul comun”, a concluzionat comisarul european, Dacian Cioloș.

Aeroportul "Ștefan cel Mare" din Suceava a reușit să obțină prin Programul Operațional Sectorial Transporturi 167,7 milioane de lei, în timp ce Iașul nu a depus încă un proiect în acest sens.

Aproape 5000 de tineri din Ardeal vor participa la un training pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale. Proiectul european se numește "Dezvoltarea inovației, creativității, responsabilității și sustenabilității antreprenoriatului strategic românesc" și are o valoare totală de aproximativ 4 milioane de euro.

Proiectul se adresează persoanelor cu vârstă între 18 și 35 de ani care sunt interesate să inițieze o afacere sau care au făcut deja primii pași în acest sens. Cursurile acoperă întreaga arie de formare în domeniul antreprenoriatului: manager de proiect, manager resurse umane, manager al sistemului de management securitate și sănătate în muncă, manager de inovare, manager imbunătățire procese, expert evaluator de intreprinderi, contabil, cercetător economist în marketing, asistent în relații publice și comunicare, agent comercial, competențe sociale și civice, competențe antreprenoriale, tehnologia informației și comunicării.

Acest proiect este finanțat din fondurile europene pentru resurse umane POS DRU și are o durată de 3 ani (ianuarie 2011- decembrie 2013). Proiectul este derulat de către Asociația Română a Tinerilor cu Inițiativă (ARTI), în parteneriat cu Pro Vobis-Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat și compania Siveco România.

Sursă: http://www.finantare.ro

În timp ce România continuă să aibă unul dintre cele mai vechi parcuri de utilaje agricole din Europa, unde un tractor este îm­părţit, din punct de vedere statistic, de 16 agri­cultori, un fermier din comuna Borcea (ju­deţul Călăraşi), a fost printre primii producători agri­coli care au semnat contractele de finanţare pe bani europeni din fondurile destinate modernizării fermelor.

"Acest proiect a vizat achiziţia de utilaje agricole. Am cumpărat o combină şi o remorcă. Fon­durile din acest proiect s-au ridicat la 230.000 de euro, din care jumătate au venit de la Uniunea Euro­peană", spune Ion Burlacu, 30 de ani, adminis­tratorul firmei Crismetal din Călăraşi. Acesta a fost şi primul proiect pe bani europeni la care a apelat Burlacu, care spune că deşi ar fi avut posibilitatea să ia fonduri de la UE şi prin intermediul SAPARD, a considerat că nu are suficient de multă experienţă la acel moment.

"Ne-a ajutat mult că am achiziţionat utilajele pentru că au venit ca o completare la parcul de utilaje pe care îl aveam deja la fermă. Aveam şi tractoare şi semănătoare, însă la acel moment aveam nevoie de combină", explică fermierul, care exploatează 400 de hectare de teren agricol luat în arendă. Pentru scrierea şi implementarea proiectului, producătorul agricol a apelat la o firmă de consultanţă, considerând că aceasta este o soluţie mai sigură.

"Am lucrat cu o firmă pentru că partea financiară este mai complicată pentru noi, agricultorii, iar prevederile se schimbă tot timpul." Pe de altă parte însă, Burlacu spune că a pierdut circa 40.000 de euro ca urmare a decalajului dintre momentul în care a depus proiectul şi cel la care a semnat contractul de finanţare ca urmare a diferenţelor de curs valutar apărute în acest timp.

Sursă: http://www.zf.ro

 În pre­zent, România mai are 1,9 milioane de bovine, po­trivit datelor din Recensământul General Agricol 2010. O familie de fermieri din Reghin, ju­deţul Mureş a decis însă că soluţia pentru a rămâne pe piaţă în continuare sunt fondurile europene.

"Am optat să luăm fonduri europene pentru că am vrut să ne extindem ferma. Deja am construit un grajd şi mai avem de instalat şi alte utilaje moderne. Suntem încă în derulare cu acest proiect", spune Adela Mircea, care administrează ferma Pademar Impex alături de soţul său.

Valoarea proiectului pe fonduri europene obţinut de Pademar Impex se ridică la circa un mil. euro, contractul de finanţare fiind semnat în anul 2008. "Suntem încă în derulare deşi ar fi trebuit să ter­minăm deja proiectul. Am intrat în aceste prelun­giri din mai multe motive, unul dintre ele fiind biro­craţia. Totuşi proble­mele s-au rezolvat până la urmă".

Un alt motiv pentru care proiectul firmei Pademar Impex nu este încă finalizat a fost şi relaţionarea dificilă cu mediul bancar, spune fermiera. "A fost vorba de o sumă foarte mare. Nu am putut-o acoperi singuri, aşa că am apelat la bancă. Au fost însă foarte stricţi, ne-au cerut foarte multe garanţii. O parte din bani pentru cofi­nan­ţare au venit de la bancă, iar restul i-am strâns de la procesatorii cu care lucrăm şi din ce mai aveam noi." Laptele furnizat în fiecare zi de cele câteva zeci de vaci din ferma Pademar Impex este procesat însă în continuare cu ajutorul utilajelor vechi pentru că nu toate utilajele noi achizi­ţionate cu bani europeni au fost instalate. "Avem în con­tinuare anumite probleme. Stau şi mă uit la utilaje. Sunt şi nişte probleme cu firma de construcţii pe care am ales-o."

Totuşi, Adela Mircea admite că a făcut şi miş­cări greşite la rândul ei atunci când a ales firma de consultanţă care a scris acest proiect, însă dacă ar fi să o ia de la capăt cu un alt proiect, spune că, pro­babil, ar renunţa, factorul decisiv fiind birocraţia.

Pe de altă parte, în ciuda fragilităţii economiei locale, din 2008, moment în care familia Mircea din Reghin a decis să opteze pentru finanţarea europeană, afacerile Pademar Impex au crescut în fiecare an. Astfel, dacă în urmă cu trei ani firma rula 174.000 de euro, în 2009 cifra de afaceri a ajuns la 184.000 pentru ca anul trecut să atingă pragul de 230.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Mai mult, în fiecare din ultimii trei ani ferma a ieşit pe plus, profiturile cifrându-se între 15.000 şi 25.000 de euro. La ferma familiei Mircea lucrează în prezent opt angajaţi.

Fermele cu vaci de lapte sunt un business ocolit de fermierii români în dauna afacerilor cu grâu şi cu porumb. Românii se feresc de acest sector pentru că profiturile nu sunt la fel de mari ca în cazul cerealelor, dar şi pentru că cei care aleg să investească în ferme de vaci pentru lapte trebuie să vină cu bani de acasă trei ani la rând pentru a îngrăşa animalele suficient astfel încât să producă eficient. Pe hârtie, creşterea vacilor pentru lapte arată însă ca fiind un business profitabil. Spre exemplu, un mic fermier care are două vaci ce produc în fiecare zi în total 40 de litri de lapte obţine într-o lună venituri de circa 800 de euro, având în vedere un preţ de 2,5 lei/litru de lapte. Costurile pentru întreţinerea acestor animale se ridică lunar la 500 de euro, potrivit datelor din piaţă. Totuşi, numai fermierii care reuşesc să îşi vândă direct laptele în piaţă încasează 2,5 lei/litru, ceilalţi, care optează pentru a preda laptele procesatorilor, obţin de patru ori mai puţin.

Sursă: http://www.zf.ro

Potrivit APIA, fermierii care și-au înregistrat activitatea agricolă în sistemul de agricultură ecologică sau care se află în perioada de trecere de la agricultură convențională la agricultură ecologică, numită conversie pot beneficia de fonduri europene pentru îmbunătățirea calității produselor din acest sector.

Producătorii agricoli pot fii persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale autorizate. Cei care doresc să beneficieze de aceste fonduri trebuie să depună o cerere la fiecare APIA din județ până pe data de 17 octombrie 2011.

Totodată, aceștia trebuie să îndeplinească și urmatoarele condiții:

- sunt înregistrați în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, în sistemul de agricultură ecologică, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Direcțiile Agricole de Dezvoltare Rurală județene;

- dețin un contract încheiat cu un organism de inspecție și certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene /aprobat de către MADR;

- dețin un document justificativ/certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei, în care se menționează statutul exploatației în conversie - anul 1 / anul 2 / anul 3, cultura, suprafața, numărul de animale, numarul de familii de albine, emis de organismul de inspecție și certificare cu care a încheiat contractul;

- se mențin în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani;

- nu au datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local;

- în cazul beneficiarilor din producția vegetală, suprafața agricolă în folosință trebuie sa fie de cel putin 0,30 ha, ocupată cu culturi anuale, culturi perene sau pășuni și fânețe permanente.

Pentru acest tip de ajutor, România beneficiază de fonduri europene de 3.098.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă.

Sursă: http://www.finantare.ro

12 ONG-uri, 2 spitale și 3 bloggeri, ale căror proiecte au fost alese de public în cadrul programului pilot Raiffeisen Comunități, vor primi 70 000 de euro. Proiectele câștigatoare au fost votate de peste 35.000 de oameni.

Finanțarea vizează dotarea secției de reumatologie a Spitalului Clinic de Recuperare Iași cu pături noi, care să le înlocuiască pe cele existente, vechi din 1978, și modernizarea Spitalului Orășenesc din Tg. Neamț.

Din categoria bloggerilor sau a asociațiilor au fost selectați cei care au optat pentru domeniile social, educație și protecția mediului. Pe lângă finanțare, Raiffeisen Bank le va acorda câștigătorilor și sprijin în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea proiectelor, iar angajații băncii vor fi incurajați să ajute la implementarea proiectelor. 

Sursă: http://www.finantare.ro

Peste 800 de persoane cu handicap vor beneficia de consiliere profesională și psihologică într-o rețea de centre, care vor fi înființate în 13 județe din țară, printr-un proiect cofinanțat din fonduri europene prin Programul Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007 -2013. Astfel le va fi facilitat accesul pe piața muncii.

Pe lângă înființarea de centre în trei regiuni ale țării (București-Ilfov, Centru și Sud-Est), care vor găzdui sesiuni de consiliere psihologică și sesiuni de formare profesională (cursuri gratuite în domeniile IT, publicitate și resurse umane, informare și conectare cu mediul de afaceri), vor fi încheiate parteneriate cu potențiali angajatori.

În urma participării la cursurile gratuite, persoanele cu dizabilităţi vor primi certificate de calificare recunoscute la nivel naţional şi european, avizate de instituţiile abilitate. Toate cursurile vor fi acreditate de către Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) şi Ministerul Muncii.

Proiectul este dezvoltat de Patronatul Medicinei Integrative şi are o durată de 36 de luni, începând cu luna iunie a anului 2010.

Sursă: http://www.evz.ro

Piscina acoperită, plajă, bazine exterioare de agreement, patinoar artificial și de agrement, terenuri de sport si vestiare pentru jucători - sunt obiectivele care vor fi construite pe o suprafată de 4.274 mp. Proiectul mai prevede însă și amenajarea de alei pietonale și parcaje auto precum si mult spațiu verde.

"Botoșaniul este probabil singurul oraș din România care a reușit să depună proiecte pe toate axele eligibile"

Finalizarea proiectului, în valoare de 21.339.961 euro vă conduce automat și la crearea de noi locuri de muncă. În perioada de implementare se vor creea cel puțin 250 de locuri noi de muncă, iar în perioada de operare alte 25. Parcul de agrement Cornișa Botoșani se va întinde pe 48 de hectare, iar durata de implementare a proiectului se va întinde pe parcursul a 30 de luni.

"Am semnat și acest contract și astfel am finalizat perspectivele noastre mari, de anvergura, pentru municipiu. Botoșaniul este probabil singurul oras din România care a reușit să depună proiecte pe toate axele eligibile și toate au fost încununate de succes. Este un proiect drag nouă prin care atingem componența de agrement și turistică. Acest proiect va conferi Botoșaniului un alt statut, un loc care va fi vizitat. Important să oferim botoșanenilor o zonă de agrement adevarată", a declarat primarul municipiului Botoșani.

Comisia Europeană a aprobat finanţarea nerambursabilă a construcţiei autostrăzilor Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu, suma pe care Ministerul Transporturilor urmează să le primească pentru aceste două proiecte fiind de circa 724 milioane de euro.

"Aceste decizii ale Comisiei Europene constituie o veste extraordinară pentru România, pentru că ne permit să începem decontarea din bani europeni nerambursabili a lucrărilor pentru construcţia autostrăzilor de pe Coridorul IV. (...) Aprobarea finanţării europene pentru aceste două proiecte va duce şi la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene la Ministerul Transporturilor până la sfârşitul anului, urmând ca în 2012 şi 2013 să cheltuim integral cele 2 miliarde de euro alocate pentru proiectele de infrastructură rutieră", a declarat Anca Boagiu, ministrul transporturilor.

Pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, Ministerul Transporturilor va primi de la Fondul de Coeziune al Uniunii Europene circa 213,9 milioane de euro, în timp ce pentru tronsonul Orăştie-Sibiu, finanţarea nerambursabilă va fi de 510,2 milioane de euro. Ambele drumuri sunt estimate a fi finalizate în 2013.

"În cursul acestui an, sumele ce s-ar putea pierde sunt minore, maxim 10 milioane de euro, dacă nu reușim să rezolvăm problemele care impiedică utilizarea fondurilor. Până la sfâșitul anului viitor va trebui sa cheltuim 1,9 miliarde de euro, dar riscurile sunt reduse. Marele risc este anul 2013, cand va trebui să cheltuim 6,7 miliarde de euro", a precizat ministrul Afacerilor Europene.

Sursă: http://www.finantare.ro

ADR Sud Muntenia a semnat cel de-al treilea contract de finanțare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Pitești: "Modernizare Pod Argeș”. Proiectul a primit finanțare prin Programului Operațional Regional.

Beneficiarul proiectului este Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Pitești. 

Valoarea totală a proiectului este de 12.675.130,55 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 9.059.866,25 lei (fonduri nerambursabile FEDR: 7.279.602,53 lei; fonduri buget național: 1.599.066,39 lei; cofinanțare eligibilă beneficiar: 181.197,33 lei).

Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii urbane din municipiul Pitești, prin creșterea accesibilității, îmbunătățirea transportului public și asigurare condițiilor bune de trafic. 

Durata de implementare a proiectului este de 33 de luni, perioada de timp în care se vor executa lucrări de reabilitare a podului pe DN 7 peste râul Argeș (podul nou și podul vechi, aproximativ 4.541,77 mp).

Absorbția fondurilor europene pe agricultură și dezvoltare rurală este la un nivel acceptabil iar sistemul de plăți directe către fermieri a fost îmbunătățit de către APIA, susține Dacian Ciolos.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Ciolos, a declarat că, "în ceea ce privește absorbtia fondurilor europene pe agricultură și dezvoltare rurală, România merge bine deocamdată", dar că trebuie "o urmărire atentă" în continuare.

Ciolos a mai spus că în ceea ce privește plățile directe către agricultor lucrurile merg din ce în ce mai bine: "Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și-a ameliorat mult, în ultima perioadă, sistemul de lucru, bază de date și lucrurile merg bine. Aici România folosește din ce în ce mai bine banii alocați pentru plățile directe", a spus oficialul european.

Guvernul intenționează să utilizeze o parte importantă din fondurile UE pentru susținerea programului de reabilitare termică a blocurilor și va solicita autorităților implicate ca facilitățile destinate proprietărilor care inițiază astfel de lucrări să fie mai bine mediatizate, afirmă premierul Boc.

"Guvernul are in intenție ca, în momentul în care va fi posibil să realocăm fonduri europene, să dirijeze o parte importantă din fondurile europene pentru susținerea acestui program de reabilitare termică a blocurilor de locuit. În momentul de față avem la dispoziție garanții guvernamentale în valoare de 50 milioane euro și foarte puține au fost utilizate", a spus Boc, la finalul unei întâlniri cu reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, prin intermediul căruia sunt acordate garanții în cadrul acestui program.

Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului, și Valerian Vreme, ministrul comunicățiilor și societății informaționale, au semnat contractul de finanțare pentru proiectul Centrul Național de Instruire Online, depus în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Axa Prioritară III - Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public.

"Este pentru prima dată când semnez un contract de finanțare în calitate de beneficiar de fonduri europene și este o postura noua pentru mine. Echipa care a lucrat la acest proiect a trebuit să se supună acelorași rigori pe care de obicei le cerem noi beneficiarilor de fonduri europene gestionate de minister. Sper ca implementarea proiectului va fi un succes și că va contribui la creșterea nivelului profesional atât al funcționarilor publici, cât și al angajatilor din turism, astfel încât, pe termen lung, să crească calitatea actului administrativ, dar și a serviciilor din turism" a declarat ministrul Elena Udrea.

"Proiectul E-learning este un instrument necesar pentru implementarea, și în România, a conceptului de invățare pe tot parcursul vieții", a declarat ministrul comunicățiilor, Valerian Vreme, la semnarea contractului de finanțare pentru acest proiect.

Proiectul are ca scop realizarea unei platforme moderne de formare profesională și de evaluare a funcționarilor publici din minister. De asemenea, va putea fi folostiă și pentru formarea profesională de baza a personalului ce oferă servicii turistice. Materialele vor fi oferite într-o ordine secvențială și logică, pentru a fi asimilate de funcționarii publici în maniera proprie, fără a solicita prezența directă a acestora într-o sală de curs și fără a necesita sincronizarea activităților aferente.

Examinarea cunoștințelor dobândite în urma cursului se va face prin testări online, pe toată perioada anului, astfel încât evaluarea anuală să fie completă și să reflecte implicarea funcționarilor publici în activitatea ministerului.

Platforma va oferi și posibilitatea de a realiza o evaluare ex-ante a pregătirii personalului ce activează în turism, pentru a stabili nivelul acestora și a lucra aplicat pentru perfecționarea lor.

Valoarea totală a proiectului este de 9.920.000 lei, din care finanțarea europeană nerambursabilă este de 6.529.600 lei, iar durata de implementare a proiectului este de 18 luni.

Incepând cu data de 1 Octombrie 2011, sesiunea de depunere a planurilor de afaceri în cadrul Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii tineri se încheie, urmând ca aplicația să fie disponibilă la începutul anului 2012, după aprobarea bugetului pe programul respectiv.

Programul a fost lansat pe data de 14 februarie 2011 și a avut ca obiectiv stimularea inființării de noi microintreprinderi, creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.

Sursă: http://www.finantare.ro

Proiectul iși propune reabilitarea clădirii principale, achiziționarea de mobilier specific și echipamente medicale necesare dotării infrastructurii serviciilor de sănătate. De această investiție vor putea beneficia direct aproximativ 30.000 de pacienți anual și indirect 410.000 de locuitori ai județului, precum și aproximativ 10.000 de turiști și persoane care tranzitează județul.

Valoarea totala a proiectului, care se va derula pe parcursul a 36 de luni, este de 73.841.946,42 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 58.353.990,52 lei.

Prin POR, în județul Vâlcea, până în prezent, au fost depuse 208 proiecte, din care s-au contractat 70 proiecte în valoare totală de 331,07 milioane lei.

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, prin Organismul Intermediar pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru POSCCE, a derulat în perioada 23.05.2011 – 23.08.2011 cel de-al treilea apel de proiecte destinat operațiunii 1.1.1.A "Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.065.000 și 6.375.000 lei pentru investiții în intreprinderile mici și mijlocii".

Bugetul acestui apel este de 425 milioane lei, stability în cadrul Comitetului de Monitorizare al POS CCE din octombrie 2010.

În cadrul acestui apel, au fost depuse 718 de cereri de finanțare. Valoarea totală a proiectelor depuse este de 6.178.387.252,42 lei, valoarea totală eligibilă a proiectelor este de 4.869.125.512,85 lei, iar valoarea finanțării nerambursabile totale solicitate fiind de 3.155.421.729 lei (depășind de circa 7,4 ori bugetul alocat).

Bugetul acestui apel este de 400 milioane lei, buget stabilit în cadrul Comitetului de Monitorizare al POS CCE din octombrie 2010. 

Valoarea maximă admisă a unei finanțări nerambursabile este de 20 milioane de lei. 

În cadrul acestui apel, au fost depuse 164 de cereri de finanțare. Valoarea totală a proiectelor depuse este de 3.448.851.428,91 lei, valoarea finanțării nerambursabile totale solicitate fiind de 1.375.953.800,15 lei (depășind de 3,44 ori bugetul alocat). 

Evaluarea cererilor de finanțare, care se va desfășura în perioada următoare, implică trei etape: 

- verificarea conformității administrative, 

- verificarea eligibilității proiectelor și solicitanților  

- evaluarea tehnico - financiară. 

Bugetul acestui apel este de 425 milioane lei, stabilit în cadrul Comitetului de Monitorizare al POS CCE din octombrie 2010. 

În cadrul acestui apel, au fost depuse un numar de 718 de cereri de finanțare. Valoarea totală a proiectelor depuse este de 6.178.387.252,42 lei, valoarea totală eligibilă a proiectelor este de 4.869.125.512,85 lei, valoarea finanțării nerambursabile totale solicitate fiind de 3.155.421.729 lei (depășind de circa 7,4 ori bugetul alocat).

Principalele două componente ale măsurii guvernamentale le reprezintă subvenționarea a maxim 70% din rata dobânzii aferente creditului pe care un IMM îl accesează, dar nu mai mult de 6,5% pe an, dar și acordarea de garanții, de către Fondul Național de Garantare, de cel mult 80% din valorea împrumutului, fără ca garanția să depășească 100.000 de lei.

Creditul maxim ce poate fi accesat pentru finanțarea capitalului de lucru este de 125.000 de lei. Suma acordată va fi de 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, iar dacă IMM-ul are și alte facilități de credit valoarea este limitată la 30% din cifra de afaceri.

Media de finanţare a unei solicitări este de 2,5 milioane lei, din totalul de 121 de dosare depuse unul singur fiind retras ulterior, pentru municipiul Târgovişte. Majoritatea dosarelor provin din mediul rural, în cazul Bucureştiului fiind vorba de o singură solicitare depusă de Primăria Sectorului 1, în valoare de aproape 2,5 milioane lei. 

AFM a lansat, în data de 20 iulie a.c., prima sesiune de depunere a dosarelor de finanţare nerambursabilă în cadrul Programului de realizare a pistelor pentru biciclişti. Potrivit Administraţiei, sesiunea s-a închis în momentul în care valoarea totală însumată a cererilor de finanţare depuse la registratura instituţiei a ajuns la 200 de milioane lei, respectiv 400% din valoarea alocată sesiunii. 

Suma alocată sesiunii de finanţare este de 50 de milioane lei, iar finanţarea se acordă în cuantum de maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului, fără a se depăşi suma maximă care poate fi acordată unui beneficiar, în cadrul sesiunii de finanţare. Valoarea maximă acordată unui proiect este de maxim 2,5 milioane lei în cazul oraşelor şi municipiilor, şi de cel mult 1,5 milioane lei pentru comune. 

Scopul Programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin înlesnirea transportului mai puţin poluant, în condiţii de siguranţă.

Sursă: http://www.administratie.ro

Banii vor proveni din fondurile nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro alocate Chişinăului de Bucureşti.

Ministrul Turismului a mai afirmat că Republica Moldova şi România colaborează insuficient în domeniul turismului şi a arătat că sunt în plan multe proiecte, dar nu atât de multe se realizează.

"Printr-o decizie comună a celor două Guverne, putem dezvolta proiecte comune, trebuie doar ca hotărârile să fie transpuse în practică. Noi ne întâlnim, ne pupăm şi nimic nu facem. Proiectele mor cu anii. Trebuie să depăşim această etapă şi să trecem la lucruri concrete", a declarat ministrul turismului şi dezvoltării regionale, relatează UNIMEDIA.

Ministrul Elena Udrea a mai spus că cele două ţări ar trebui să semneze un protocol şi "să se apuce de treabă".

Ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale a participat, astăzi, la Sulina, la tabăra pentru copii şi tineri etnici români din afara graniţelor, organizată în fiecare an, sub patronajul Preşedinţiei. Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi poartă denumirea "Comunităţi româneşti, identitate europeană".

Acordul de finanţare nerambursabilă dintre România şi Republica Moldova, în valoare de 100 milioane de euro, oferit de Bucureşti Chişinăului pe durata următorilor patru ani, în baza unor proiecte de cooperare bilaterală, a fost semnat în 27 aprilie 2010, la Bucureşti, cu ocazia unei vizite a fostului preşedinte interimar Mihai Ghimpu. Forma iniţială a Acordului a fost modificată în septembrie 2010 printr-un protocol adiţional care prevedea introducerea unui nou domeniu de cooperare - asistenţa umanitară în caz de urgenţă - astfel încât din valoarea de 25 milioane de euro pentru primul an, o sumă de 8 milioane de euro să fie disponibilă pentru materiale de construcţie destinate zonelor afectate de inundaţiile care au afectat Republica Moldova în vara anului trecut.

Sursă: http://www.romanialibera.ro

Fondurile sunt destinate lucrărilor de modernizare, reabilitare, construcție sau dotare pentru microintreprinderi, indiferent ca investițiile se realizează în hale de producție, depozite, clinici și cabinete medicale, baze sportive sau centre de fitness, service-uri auto, pensiuni turistice, sau alte activități productive sau de prestări servicii. 

Fondurile sunt alocate din bugetul aferent domeniului major de intervenție 4.3 - Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor, din cadrul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 4.

Bugetul alocat acestui domeniu pe perioadă 2007-2013, la nivelul Regiunii Centru, este de 21,81 milioane euro. Pe parcursul celor două sesiuni de depunere de proiecte lansate la nivel regional în anul 2008 și în anul 2009, au fost depuse pe acest domeniu un numar de 668 proiecte, ce au solicitat spre finanțare nerambursabilă sumă de 75,62 milioane euro. 

Din cele 190 de proiecte contractate până în prezent pe acest domeniu un număr de 51 de microintreprinderi și-au finalizat proiectele, iar o parte din societățile comerciale care au beneficiat de finanțare au revenit și depus noi cereri de fonduri nerambursabile, în cea de-a doua sesiune de depunere. 

Acest lucru a fost posibil numai prin încadrarea sumei solicitate în maximul de 200.000 euro, ce pot fi alocați spre finanțare nerambursabilă pe parcursul a trei ani.

Prin contractele ce se vor semna în perioada imediat următoare, ADR Centru va atinge indicatorul de contractare de 100% al bugetului alocat, gradul de absorbție înregistrat pe acest domeniu, la nivel regional, fiind de peste 18%. 

Dintre proiectele depuse la sediul ADR Centru, în cea de-a doua sesiune de depunere – diferița de prima sesiune prin faptul că s-a putut solicita 100% finanțare nerambursabilă pentru cheltuielile eligibile - au fost semnate 116 contracte de finanțare nerambursabilă, prin care au fost solicitate peste 14,7 milioane euro fonduri nerambursabile.

Situația contractelor de finanțare semnate de microintreprinderile din Regiunea Centru, la nivelul fiecărui județ, precum și detalii despre valorile și activitățile finanțate, pe parcursul celei de-a doua sesiuni de depunere, se pot obține prin accesarea documentelor atașate.

Detalii ale tuturor contractelor de finantare semnate la nivelul Regiunii Centru prin programul Regio, puteți obține accesând pagina web Regio ADR Centru.

Sursă: http://fonduri-structurale.ro/

Fonduri pentru instruire online angajaţi-primăria Piatra Neamţ:

• fonduri accesate de proiectul "Platformă de instruire continuă pentru angajaţii Primăriei municipiului Piatra Neamţ"

• valoare asistenţă nerambursabilă: 4.194.400 lei .

• 80% din sesiunile de training oferite ca module în cadrul platformei e-learning vor fi susţinute in mediul virtual.

Moldova-pregătită să intervină în situaţii de urgenţe:

• 6 judeţe din regiunea Nord Est beneficiază au reuşit să acceseze 15, 92 milioane euro prin POR Măsura 3.3. „Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă”, prin două proiecte.

• Rezultatele aşteptate sunt: 25 de unităţi mobile echipate, 67 autospeciale achiziţionate, 50 de ambulante achiziţionate şi repartizate inspectoratelor din cele şase judete, un centru de comandă si control realizat, timpul mediu de răspuns al unităţilor de intervenţie - redus de la 23 min 50 sec la 19 min, timpul mediu de intervenţie al unităţilor in situaţii de urgenşă - redus de la 76 min 38 sec la 63 min 50 sec.

Proiecte de dezvoltare a mun.Baia Mare:

• Au fost semnate 4 proiecte finanţate de POR şi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al mun. Baia Mare:

1. Creşterea accesibilităţii urbane prin modernizarea străzii Grănicerilor din mun.-perioadă 30 de luni-valoarea finanţării 17,2 milioane lei.

2. Modernizarea şi extinderea centrului social pentru persoane cu dizabilităţi PHOENIX-Baia Mare-perioadă 24 de luni-valoarea finanţării 1,7 milioane lei.

3. Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice Piaţa Cetăţii-Turnul Ştefan.-perioada 26 de luni-valoarea finanţării 1,2 milioane lei

Finanţare nerambursabilă pentru sistemul de termoficare al municipiului Râmnicu Vâlcea:

• Proiectul "Reabilitarea urbană la nivelul mun. Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu al creşterii eficienţei energetice" se va implementa pe parcursul a 29 de luni, atrăgând finanţare de 29,6 milioane de lei.

• Beneficiarii trebuie să rezolve problemele pregătirii proiectului până la 1 septembrie 2011, în caz contrar finanţarea se va retrage.

Sursă: http://www.fonduri-structurale.ro/

Proiectul Creșterea accesibilității urbane prin modernizarea străzii Granicerilor din Municipiul Baia Mare iși propune modernizarea părții carosabile a străzii Granicerilor, în concordantă cu traficul existent și prognozat, promovarea transportului nepoluant prin amenajarea pistei pentru bicicliști și amenajarea trotuarelor pietonale, asigurarea de locuri de parcare și amenajarea spațiilor verzi din zona străzii Granicerilor (aliniament stradal și interiorul celor patru girații).

Valoarea totală a proiectului, care se va derula pe parcursul a 30 de luni, este de 22.810.778,62 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 17.223.568,48 lei.

Proiectul Modernizarea și extinderea centrului social pentru persoane cu dizabilități PHOENIX-Baia Mare presupune modernizarea și extinderea clădirii centrului social multifuncțional și echiparea clădirii pentru furnizarea adecvată a serviciilor integrate de asistență socială.

Valoarea totală a proiectului, care se va derula pe parcursul a 24 luni, este de 2.550.912,69 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 1.727.061,30 lei.

Proiectul Reabilitarea și promovarea identității culturale și istorice Piața Cetății – Turnul Ștefan include reabilitarea, introducerea în circuit turistic și conservarea Turnul Sf. Stefan, mârcarea și punerea în valoare arheologică a Bisericii Sf. Ștefan, reabilitarea și modernizarea Pieței Cetății și promovarea turistică a Pieței Cetății prin amenajarea unui punct de informare turistică.

Valoarea totală a proiectului, care se va derula pe parcursul a 26 luni, este de 9.177.470,63 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 6.879.854,07 lei.

Proiectul Dezvoltarea eco-retelei urbane și a infrastructurii de agrement în cartierul Vasile Alecsandri vizează dezvoltarea rețelei zonelor verzi și a structurii de agrement urban în cartierul Vasile Alecsandri prin reabilitarea și modernizarea spațiilor verzi, precum și dotarea acestora cu echipament de agrement și recreere.

Valoarea totala a proiectului, care se va derula pe parcursul a 24 luni, este de 6.563.733,16 lei. 

Sursa: http://fonduri-structurale.ro

Contractul va conţine implementarea aplicaţiilor informatice pentru geoportal, sisteme de dispecerizare, CRM şi aplicaţii electronice geospaţiale. Call Center-ul şi arhivarea electronică vor face parte din proiectul "Dispecerat Tehnic Integrat la Nivelul Municipiului Braşov - Servicii Electronice Geospaţiale".

Primăria Municipiului Braşov va mai achiziţiona şi servicii de dezvoltare de soft­ware de management al relaţiilor cu clienţii, sisteme informaţionale geografice, servicii de monitorizare şi control, servicii de analiză strategică şi de planificare a sistemelor sau a tehnologiilor informaţiilor şi servicii de arhivare computerizată.

Proiectul va începe pe data de 17 octombrie 2011 şi se va finaliza până la data de 30 noiembrie anul viitor, finanţarea fiind asigurată prin fonduri europene.

Sursa: http://www.zf.ro

Investiţie lângă arhiepiscopie

Criza economică pare să nu-i fi speriat pe aleşii Aradului. Ei au decis să transforme o zonă centrală a oraşului într-o adevărată minunăţie, dar pe bani nerambursabili. Parcul Pădurice, situat chiar lângă catedrala arhiepiscopală nu-i atrage deloc pe arădeni: lacul, plin de mătasea broaştei, de PET-uri, pungi şi hârtii, este respingător. Parcul, relativ curat, deoarece se află lângă Consiliul Judeţean şi Casa Sindicatelor, este paradisul boschetarilor. În urmă cu câţiva ani, unul dintre aceştia a omorât ziua în amiaza mare un bărbat care i-a făcut observaţie că aruncă hârtiile pe jos.

Însă Primăria Arad a gândit un proiect extrem de complex pentru această zonă şi după aproape patru ani, finanţarea nu mai este o problemă şi a fost semnat contractul cu constructorul. Lucrările vor fi executate de o asocierea formată din firmele Poor Construct, Universul Verde şi Electro Construct, care a oferit cel mai bun preţ, 6,8 milioane de lei plus TVA, din care 98% sunt fonduri nerambursabile. Termenul de execuţie este de nouă luni, după care Parcul Pădurice va deveni un punct turistic pe harta Aradului.

În parc, atracţia principală va fi o fântână arteziană muzicală, care va fi situată chiar în mijlocul lacului. Gheorghe Falcă, primarul Aradului, a explicat că mai întâi lacul va fi curăţat şi el va trebui întreţinut corespunzător pentru ca fântâna să poată funcţiona. Aceasta va avea jocuri cu apă cu caracter dinamic, lumini şi efecte muzicale, care vor fi corelate cu efecte cu laser. Vor fi montate şi camere de supraveghere, pentru ca funcţionarea fântânii care va atrage în mod cert arădenii dornici de relaxare să poată fi urmărită în timp real, iar eventualele reglaje necesare vor fi făcute extrem de rapid. Boxele vor fi montate în apropierea malului lacului, iar muzica va fi de cea mai bună calitate şi va fi aleasă de către administraţia locală. Vor fi remodelate aleile existente şi vor fi refăcuţi 240 metri de parapet. De asemenea, proiectul prevede realizarea iluminatului ambiental al aleilor parcului, dar şi a unor copaci cu valoare ambientală. Specialiştii vor monta plăcuţe indicatoare lângă arborii valoroşi. În parc vor fi amplasate 91 de bănci şi 70 de coşuri de gunoi, dar şi un ceas modern. Primarul Falcă a mai spus că pe lac va fi amplasată şi statuia Marii Uniri, iar în parc va fi dezvelit un bust al politicianului Corneliu Coposu, fostul lider al PNŢCD.

Constructorul vrea lacătul pe parc

Reprezentantul firmei Poor Construct, Liviu Dâmboiu, a venit cu o iniţiativă care a şocat: parcul ar trebui împrejmuit, după modelul celor din Franţa, iar seara să se pună lacătul pe parc. „Propun ca la finalul proiectului să se realizeze o împrejmuire a acestei zone, care seara să se închidă, după modelul parcurilor din Franţa", a explicat Liviu Dâmboiu. Primarul Falcă nu a comentat iniţiativa constructorului.

Cele peste 3,17 milioane lei solicitate ca finanțare nerambursabilă pentru acest proiect vor fi asigurate prin DMI 3.4 -Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infraștructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continua. 

Obiectivul proiectului contractat în data de 9 august 201, este de a imbunătăți calitatea infrastructurii și a serviciilor educaționale incluzive de la nivelul județului Sibiu, prin modernizarea Centrului școlar pentru educație Turnu Roșu. Acest obiectiv va fi atins după finalizarea proiectului contractat, ce se va derula pe o perioadă de 19 luni. 

Principalele lucrări executate prin proiect vor fi reabilitarea clădirii existente, dotarea acesteia cu mobilier nou și cu echipamente IT, realizarea de facilități specifice persoanelor cu dizabilități (rampe de acces, lift persoane). Investiția va asigura reabilitarea și dotarea cu mobilier exterior a curtii centrului, precum și realizarea unui club școlar. Beneficiarii finali ai proiectului vor fi cei 89 elevi ai centrului, care provin din localitățile Turnu Roșu, Talmaciu, Racovița, Avrig și Sebeșul de Jos. Întregul proiect are o valoare de  4.217.413,6 lei, din care suma totală solicitată de Consiliul Județean Sibiu, prin cererea de finanțare Cod SMIS 11088 - „Reabilitarea și modernizarea Centrului școlar pentru educație incluzivă Turnu Roșu”, este de 3.175.079,3 lei.

„Județul Sibiu este unul dintre cele mai active la nivelul Regiunii Centru în privința atragerii de fonduri nerambursabile prin POR. Din acest județ au fost depuse spre finanțare, până la data de 2 august a.c., un număr de 156 solicitari de fonduri nerambursabile, pentru proiecte a căror valoare totală este de aproape 370 milioane euro, în condițiile în care întreaga Regiune Centru dispune de un buget de circa 439 milioane euro pentru toate proiectele Regio. Acum este esențială sprijinirea beneficiarilor acestor proiecte, pentru a-și atinge obiectivele propuse și pentru a transforma documentațiile pregătite în lucruri concrete, drumuri, străzi, spitale și școli modernizate. Pentru a ne asigura de acest lucru, deja am plătit, în urma depunerii la sediul nostru a cererilor de prefinanțare și a cererilor de rambursare, peste 25 milioane euro, fonduri care vor contribui activ la dezvoltarea județului Sibiu” a declarat doamna Maria Ivan, director Organism Intermediar în cadrul ADR Centru.

Având o durată de 19 luni, proiectul a avut ca obiectiv realizarea unei comunicări mai eficiente între unităţile administraţiei publice locale, schimb de informaţii si de documente electronice într-un mediu securizat, transmiterea operativă a informaţiilor şi printr-un sistem de videoconferinţă, fiind finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice- Axa III - Tehnologia informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public, fiind co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. 

După cum a declarat vineri, Lucia Chişbora, manager de proiect, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o alături de Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad, valoarea totală a proiectului este de aproape 1,994 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 1,576 miloane lei, beneficiari urmând să fie toţi cetăţenii judeţului. 

Potrivit sursei citate, proiectul care a demarat începând cu data de 11.01.2010, a fost implementat în 49 dintre cele 78 de localităţi ale judeţului Arad, iclusiv în municipiul reşedinţă de judeţ, celelalte localităţi nedorind sau ne având condiţii tehnice pentru a se racorda la acest sistem. 

Prin implementarea acestui proiect s-a realizat un Serviciu de poştă electronică, prin intermediul căruia, Consiliul Judeţean va putea transmite şi primi de la primării, e-mail-uri securizate, cu confirmare de trimitere/primire; un Sistem de Videoconferinţă prin intermediul căruia Consiliul Judeţean va putea face videoconferinţe cu primăriile din judeţ, acestea putând face acelaşi lucru şi între ele, scutindu-i astfel pe primari de numeroasele şi costisitoarele deplasări în municipiul reşedinţă de judeţ; Harta electronică a judeţului Arad, un instrument prin intermediul căruia, conducerea CJ Arad va putea cunoaşte tot timpul stadiul investiţiilor derulate la nivel de judeţ; Sistem de de menţinere sub control manual a proceselor de circulaţie pe fluxurile de decizie, arhivare, regăsire şi revizuire sau modificare. 

'Prin implementarea proiectul prezentat în cadrul conferinţei de presă de vineri, Consiliul Judeţean va avea o comunicare mai bună şi mai rapidă cu primăriile din judeţ, iar acestea la rândul lor vor avea o comunicare mai bună între ele. De asemenea, prin Harta electronică a judeţului, conducerea CJ va avea o privire de ansamblu asupra tuturor investiţiilor din judeţ, asupra stadiului acestora. Deocamdată sunt conectate 49 de localităţi, dar în viitor sper că se vor alătura şi celelalte localităţi', a spus între altele, cu acest prilej, Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad. 

Sursa: http://www.administratie.ro

Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 83,5 milioane de euro. 

Astfel, alocarea de 50 de milioane de euro pentru această sesiune a fost depășita și, pentru prima dată, punctajele obținute de fiecare proiect vor fi cele care vor decide acordarea finanțării.

Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea unor activități diverse, dintre care cele mai accesate au fost cele pentru apicultura și ferme vegetale. De asemenea, beneficiarii Măsurii 112 au cerut fonduri nerambursabile și pentru exploatații horticole dar și de creștere a animalelor.

Urmatoarea sesiune pentru depunerea proiectelor de finanțare nerambursabilă aferente Măsurii 112 va avea loc în perioada 1 - 30 noiembrie 2011.

În vederea implementării unor noi facilități pentru cei care accesează această măsură de finanțare, APDRP se află în plin proces de modificare a procedurilor aferente Măsurii 112.

Astfel, pentru sesiunea din luna noiembrie, potențialii beneficiari ai măsurii "Instalarea tinerilor fermieri" ar putea obține un sprijin financiar de maxim 40.000 de euro/ exploatație agricolă. 

Aceasta modificare vizează și sprijinul propus pentru instalarea tânărului fermier, sprijin care crește de la 10.000 de euro la 12.000 de euro pentru o exploatație agricolă cu dimensiunea minima de 6 UDE. 

Peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate crește cu 4.000 Euro/ 1 Unitate de Dimensiune Economică (UDE), comparativ cu 2.000 de euro pentru 1 UDE, suma care se primea până în acest moment.

De asemenea, pentru a facilita accesul tinerilor la fondurile europene nerambursabile, nivelul minim de pregătire profesională a solicitanților eligibili se modifică fiind necesar un certificat de calificare sau de absolvire al unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.

Aceste certificate pot fi prezentate atât de către absolvenții de liceu cât și de absolvenții școlilor profesionale sau de arte și meserii, altele decât cele cu profil agricol.

Toate aceste modificări au fost convenite cu direcțiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene așteptându-se în acest moment o decizie oficială scrisă din partea acestora.

Sprijinul financiar acordat în cadrul Măsurii 112 are ca scop dezvoltarea exploatațiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale și animale (materie prima) pentru consum uman și hrana animalelor.

Sursa: http://www.finantare.ro/

Astfel, în urma deciziei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, cea de-a doua sesiune pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 141 se amână pentru începutul anului 2012.

De asemenea, conducerea M.A.D.R. a luat decizia amânării sesiunii de depunere proiecte pentru Măsura 313"Î ncurajarea activităților turistice", programată inițial pentru perioada 1-30 septembrie 2011. 

Amânarea sesiunii de depunere a proiectelor este motivată de propunerile de modificare ale PNDR care urmează să fie înaintate oficial Comisiei Europene de către DGDR - AM PNDR. 

Propunerile de modificare ale fișei măsurii 313 din cadrul PNDR vin în sprijinul potențialilor beneficiari, prin îmbunătățirea condițiilor de accesare a măsurii contribuind, totodată, la creșterea absorbției fondurilor europene. 

Perioada exactă în care va avea loc urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor va fi stabilită ulterior și va fi dată publicității în timp util.

Cele trei spitale din subordinea municipalităţii au solicitat Consiliului Local Craiova asigurarea cofinanţării pentru proiecte de informatizare cu fonduri europene. Solicitarea fondurilor pentru cofinanţare va fi luată în dezbatere de consilierii municipali în şedinţa extraordinară de vineri a consiliului local.

Spitalul Clinic Municipal „Filantropia“, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“ şi Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie, toate din Craiova, au depus proiecte de finanţare europeană pentru realizarea unor aplicaţii informatice tip „e-sănătate“. Concret, cele trei spitale intenţionează să se doteze cu calculatoare performante şi softurile aferente, în vederea creării unor baze de date care să includă atât informaţiile despre pacienţi, cât şi resursele spitalului. Vor fi informatizate următoarele activităţi: gestiunea financiar-contabilă, gestiunea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, gestiunea produselor farmaceutice, dar şi fişa electronică a pacientului.

Pentru „Filantropia“, valoarea totală a proiectului este de 1.600.092,42 lei fără TVA, din care valoarea eligibilă este de 1.599.525,46 lei. 

În cazul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“, valoarea este de 1.959.355,00 lei, inclusiv TVA.

Sursa: http://www.gds.ro

Cererile de finanțare pentru Măsura 112 mai pot fi depuse astăzi până la ora 12:00 la sediile Oficiilor Județene ale Ageției de Plăti pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP). 

Sesiunea de primire a proiectelor a fost deschisă in perioada1 - 29 iulie 2011.

Dupa încheierea sesiunii, sistemul de eliberare a bonurilor de ordine pentru cererile de finanțare se blochează automat, astfel încât după ora 12:00, acestea nu mai pot fi introduse în sistem. 

Până la începutul acestei săptămâni au fost depuse 1.166 de proiecte în vederea obținerii finanțării nerambursabile prin fondurile alocate Măsurii 112. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 25 de milioane de euro. 

Urmatoarea sesiune de primire a proiectelor este programată pentru perioada 1 - 30 noiembrie 2011.

Sursa: http://www.finantare.ro

În ceea ce privește fondurile structurale, unde avem alocate 19,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, rata de absorbție a ajuns la finalul primului semestru din acest an la 13,2% (2,5 miliarde euro), comparativ cu 4,6% (0,9 miliarde euro), cât era în urmă cu un an. De asemenea, un avans important, dar mai lent (datorită unui start mai bun), s-a înregistrat și la fondurile pentru agricultură (prin programul PNDR – unde avem alocate 8,2 miliarde euro), de la 19,7% (1,6 miliarde euro), până la 26,1% (2,1 miliarde euro).

Ce s-a îmbunătăţit

Accelerarea absorbției s-a datorat în principal colaborării băncilor cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Eximbank, spune Marius Radu, coordonator fonduri europene în cadrul UniCredit.

"Problema garanţiilor, cea mai importantă problemă pe care o întâmpinau firmele pentru a contracta un credit, s-a rezolvat practic prin colaborările cu FNGCIMM, FGCR şi Eximbank, garanţiile de stat din partea acestor instituţii putând acoperi până la 80%-100% din valoarea împrumutului", a explicat Marius Radu.

Un alt sprijin pe partea absorbţiei a constat în creditul punte, pe care băncile îl acordă pentru ca beneficiarii să aibă asigurate fluxurile până la efectuarea rambursărilor de către autorităţile locale. Creditul punte se acordă concomitent cu creditul de investiţii şi nu are dobânzi penalizatoare pentru cazul în care autorităţile rambursează banii mai târziu de 90 de zile.

De asemenea, în sprijinul aprobării mai rapide a proiectelor de către autorităţi, din iunie a fost introdusă procedura scrisorii de confort, care este de fapt o analiză amănunţită a proiectelor de către bancă şi o aprobare în avans a finanţării.

Principalele impedimente

"Pentru îmbunătăţirea mecanismului absorbţiei este nevoie ca proiectele să fie verificate mai rapid, durata de evaluare a proiectelor la nivel central să scadă, decontarea (rambursarea) sumelor să se facă în timp util, procesul ulterior la nivel judeţean în evaluarea administrativă a proiectelor să se desfăşoare mai rapid, iar proiectele să fie cât mai viabile, în acest sens cred că scrisoare de confort ajută foare mult", a precizat Radu.

Potrivit acestuia, pentru circa 20% din proiecte rambursările întârzie mai mult de 90 de zile, iar acest lucru pune în dificultate şi implementarea proiectului şi acordarea finanţărilor viitoare. Chiar dacă beneficiarul creditului nu plăteşte dobânzi penalizatoare pentru rambursarea în termen mai mare de 90 de zile, aşa cum prevede legea, acesta plăteşte oricum dobânzile curente către bancă, astfel că orice întârziere din partea statului în a efectua rambursările generază costuri suplimentare pentru beneficiar, deoarece costul cu dobânzile nu i se decontează.

Oficialul UniCredit spune că de la depunerea proiectului până la demararea implementării durează circa un an: în circa 6 luni este evaluat şi aprobat proiectul, apoi 2 luni durează aprobarea finanţării, iar 3-4 luni procedura de achiziţii.

Sursa: http://www.capital.ro

Democrat-liberalii au analizat în mod special care ar fi modalitatea cea mai convenabilă pentru România în ceea ce privește modul de alocare al fondurilor de coeziune, estimate la 376 miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni in intervalul 2014-2020.

Purtatorul de cuvânt al PDL a estimat ca sprijinul pe care Uniunea îl acorda operațiunii de reabilitare termică, precum și faptul că ea are loc în mai multe țări sunt argumente solide în favoarea finanțării acestui program din fondurile de coeziune. 

"Prin urmare, există posibilitatea ca înca de pe situația financiară actuală să putem duce anumite fonduri europene pe programul de reabilitare termică, dar există și posbilitatea ca pe exercițiul 2014-2020 să putem aduce fonduri europene pentru această acțiune", a declarat Sever Voinescu adăugând ca subiectul va fi analizat în perioada urmatoare în toate partidele de guvernământ din România.

Sursa: http://www.finantare.ro/

Comisia Europeană va pune la dispoziție 6,7 milioane euro pentru finanțarea parțială a șase proiecte românești desfășurate în cadrul programului LIFE+, fondul pentru mediu al Uniunii Europene.

Cinci din cele șase proiecte fac parte din componența LIFE+ Politica și guvernanța în materie de mediu și au alocate 5,4 milioane euro de la fondul pentru mediu al UE.

Unul dintre aceste proiecte - ELSYS - a fost realizat de Ministerul Mediului și Pădurilor și are ca obiectiv digitalizarea prelucrării datelor de monitorizare a mișcării deșeurilor înspre, dinspre si pe teritoriul României, prin înlocuirea cererilor și formularelor pe hârtie cu un sistem electronic destinat operatorilor de deșeuri, autorităților din România și din alte state. Sistemul electronic de schimb de date privind transporturile de deșeuri va reduce sarcina administrativă și va accelera schimbul de informatii între operatorii de deșeuri și autoritățile statului.

Un alt proiect care va primi fonduri LIFE+ a fost elaborat de Consiliul Județean Buzau. Intitulat VAL-C&DV, proiectul urmărește să dezvolte un sistem de gestionare a deșeurilor provenite din demolari la nivelul județului Buzău.

La acest eveniment au participat reprezentanții Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Consiliului Județean Galați, Camerei Agricole a Județului Galați, Asociațiilor de pescari, Instituțiilor de învățământ de profil, precum și presa centrală și locală.

Scopul proiectului a fost acela de a sprijini înființarea parteneriatului public-privat "Asociația pentru dezvoltare durabilă "Prut-Dunare" Galați, precum și elaborarea Strategiei de dezvoltare locală integrată a zonei pescărești situată între Lunca Prutului Inferior și Dunăre. 

Zona pescărească vizată include urmatoarele unități administrativ teritoriale: Cavadinești, Suceveni, Oancea, Vlădești, Mastacani, Foltești, Frumușita, Tulucești și Valea Orașului din municipiul Galați.

Valoarea totală a proiectului a fost de 133.435,00 lei, din care 119.700,00 lei reprezintă valoarea finanțării nerambursabile din FEP.

Cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti (498) şi Cluj (319), urmate de judeţele Braşov (231), Dolj (187), Timiş (176). 

În cadrul programului guvernamental au fost depuse 1.069 dosare. Dintre acestea, 446 dosare au fost avizate din cele 657 dosare care au fost deja evaluate, până pe 15 iulie. 

Avantajele programului 

Tinerii întreprinzători care au sub 35 de ani pot obţine fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De aceşti bani poate beneficia atât tânărul care obtine credit, cât si cel care cofinanteaza planul de afaceri din surse proprii. 

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) garantează creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea împrumutului, cu condiţia ca garanţia acordată să nu depăşească 80.000 euro. 

Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru cel mult patru angajaţi. Există însă obligaţia de a angaja cel puţin două persoane.

Sursa: http://www.evz.ro

În data de 11 iulie, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, domnul Liviu Musat, a participat, la Ploiești, la evenimentul prilejuit de semnarea unui nou contract de finanțare din Regio - Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”. 

Beneficiarul acestui contract de finanțare este parteneriatul dintre Unitatea Administrativ-Teritoriala Municipiul Ploiești și Fundația pentru Copii „Sfântul Sava”, care a obținut fonduri nerambursabile pentru proiectul „Schimbare destinație din cazarma în cămin de bătrâni, recompartimentare interioară”. Valoarea totala a contractului este 3.624.455,04 lei.

Proiectul propriu-zis, a cărui durata de implementare este de 18 luni, vizează schimbarea destinației din cazarma încămin de bătrâni și crearea unei noi infrastructuri în domeniul serviciilor sociale de asistență și îngrijire a persoanelor vârstnice din municipiul Ploiești. Fondurile nerambursabile Regio vor fi folosite pentru recompartimentarea și extinderea clădirii prin amenajarea a 12 camere cu câte două pături și băi individuale unde vor putea fi găzduite, în mod permanent, 24 de persoane. De asemenea, vor fi create spații de odihnă și relaxare, cabinete medicale precum și facilități pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități locomotorii. 

„Proiectul, al carui contract de finantare s-a semnat astăzi, va contribui la crearea unei infrastructuri moderne, cu dotări la standarde europene, in domeniul serviciilor de asistență socială comunitară din municipiul Ploiești. 

Sursa: http://fonduri-structurale.ro

Programul "Împreuna pentru fiecare" a oferit ONG-urilor, autorităților locale și persoanelor fizice cu atitudine civică și spirit antreprenorial posibilitatea de a înscrie in perioada 21 aprilie - 12 iunie 2011 proiecte în domeniul sănătății sau al protecției mediului pentru dezvoltarea comunităților din care fac parte. 

Astfel, 195 de proiecte (72 de mediu, 123 de sănătate) au fost depuse pe site-ul programului, iar în perioada 13 iunie - 08 iulie acestea au fost jurizate și evaluate în teren.

Centrul de zi va putea găzdui 25 de copii, care vor beneficia de masă, joc, bibliotecă, sală de lectură şi un profesor sau educator care-i va ajuta să-şi facă temele. Primarul Pamfil Berar spune că se impunea existenţa acestui centru deoarece sunt foarte mulţi copii lăsaţi în grija bunicilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate, sau copii proveniţi din familii sărace, care au probleme de diverse feluri. "Centrul va avea bucătărie, toalete pentru băieţi şi fete, săli de lectură, bibliotecă. Copiii cu probleme sau cei ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate vor putea veni aici să mănânce, să se joace, să citească şi să înveţe", spune Pamfil Berar.

Centrul de zi este finanţat prin măsura 322, împreună cu reţeaua de canalizare-epurare la nivelul comunei, cu extinderea reţelei de alimentare cu apă, asfaltarea unor drumuri şi reabilitarea căminului cultural din satul Răstolţu Deşert. Centrul costă aproape 450.000 de lei (129.690 de euro), bani proveniţi de la UE. Primarul spune că atât TVA-ul pentru această sumă, cât şi utilităţile, branşamentele şi întreţinerea facilităţii va fi contribuţia autorităţii locale.

Sursa: http://www.adevarul.ro

“Întreaga faleză şi tot cheul Portului Turistic au fost complet modernizate. Mai mult, zona este dotată cu mobilier urban, dar şi cu spaţii de recreere pentru adulţi şi copii”, a declarat pentru presa locală primarul Mangaliei, Claudiu Tusac.

După finalizarea a 85% din lucrări, adică trei tronsoane din cele şase prevăzute de proiect, Portul Turistic dispune de 146 de locuri de acostare, dintre care 10 pentru nave mari, de 18 metri lungime, cărora li se adaugă alei carosabile, locuri de parcare şi gradene. “Suprafaţa reabilitate şi modernizată este de peste 40.000 de metri pătraţi, iar noua alee de promenadă a portului are o lungime de doi kilometri”, a mai spus Tusac.

http://www.capital.ro

Rambursările plătite României de către CE pentru proiectele finanţate din fonduri comunitare însumează, la 24 iunie 2011, circa 650 mil. euro, respectiv aproximativ 3% din totalul celor 20 mld. euro alocate pentru perioada 2007-2013, potrivit datelor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Cătălin Vătafu, preşedintele ACIS, a declarat că la plăţile intermediare rambursate de către CE se adaugă circa 2 mil. euro plăţi către beneficiari constând în prefinanţări, reprezentând aproximativ 10% din alocarea financiară pentru România. Şeful ACIS a arătat că aceste sume nu reprezintă "un nivel satisfăcător" nici pentru autorităţi şi nici în raport cu performanţele în domeniu ale altor state membre UE, potrivit Mediafax.

Şeful ACIS a precizat în acelaşi timp că România se află la jumătatea perioadei de implementare pentru exerciţiul bugetar 2007-2013, termen la care au fost contractate 55% din fonduri, şi că termenul-limită pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene este 31 decembrie 2015, în timp ce sfârşitul anului 2013 reprezintă termenul-limită de contractare.

Datele prezentate relevă, totodată, că, până la aceeaşi dată, au fost semnate 6.132 decizii de finanţare, cu o valoare eligibilă de 13,3 mld. euro, din care contribuţia UE reprezintă 10,5 mld. euro, respectiv 55% din întreaga alocare comunitară. Au fost depuse 28.574 de proiecte, în valoare de peste 54 mld. euro, însumând de 2,8 ori mai mult decât alocarea pentru 2007-2013.

La acelaşi termen au fost aprobate 8.102 de proiecte, cu o valoare de aproximativ 19 mld. euro, din care 12 mld. euro constituie contribuţia UE. Proiecte majore aprobate de către Comisie sunt în număr de 54 (45 în domeniul infrastructurii de mediu, 8 în transporturi şi unul în energie), cu o valoare totală de 4,75 mld. euro. Alte 12 proiecte majore, fiecare cu o valoare de peste 50 mil. euro, au fost trimise spre analiza CE.

Sursa: http://www.curierulnational.ro

Ordonanţa reglementează finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local.

Pe lista aeroporturilor care vor beneficia de această măsură se află şi cele din Suceava, Iaşi, Tulcea, Bacău, Craiova, Constanţa, Baia Mare, au arătat sursele.

"Aceste aeroporturi vor putea primi cofinanţare de la bugetul de stat pentru proiecte europene", au afirmat sursele citate.

Proiectele vor fi derulate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial în domeniul transporturilor.

http://www.mediafax.ro 

“Deşi contractarea proiectelor se va face până în 2013, când se închide Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), plăţile vor putea fi realizate până în anii 2015-2016. Estimez că la nivelul anului 2013 vom avea o absorbţie de 60% din întreaga sumă alocată de 10 miliarde de euro”, a precizat Alic.

Potrivit datelor furnizate de reprezentantul APDRP, la ora actuală rata de absorbţie este de peste două miliarde de euro, suma contractată din martie 2008 când a debutat programul şi până în prezent fiind de peste 4,4 miliarde de euro. În sistem au fost depuse 65.000 de cereri de finanţare pentru care s-au solicitat 14 miliarde euro, peste suma disponibilă de 8 miliarde euro din fonduri europene şi două miliarde de euro din bugetul naţional.

“Am depăşit o rată de absorbţie de 22% din întreaga sumă alocată până la sfârşitul programului, plăţile urmând să se facă până în 2016. O primă analiză a PNDR legată de absorbţie se va face la sfârşitul lui 2013, când vom şti exact câte proiecte au intrat în sistem. De asemenea, vor mai fi corecţii, realocări şi modificări pentru că măsurile de investiţii din PNDR antrenează şi alţi antreprenori şi firme mici care furnizează componente”, a spus directorul general adjunct al APDRP.

Acesta consideră că pentru creşterea ratei de absorbţie trebuie să se implice mult mai mult şi institutele bancare şi de garantare, ceea ce ar permite atingerea ţintei pivind finanţarea zonei rurale din România cu 8 miliarde de euro.

În privinţa viitorului PNDR 2014-2020, şeful APDRP a precizat că speră să fie mai aproape de fermieri, mai descentralizat spre nevoile regionale şi locale.

APDRP organizează, în perioada 23 – 26 iunie 2011, în Bucureşti, în cadrul complexului expoziţional Romexpo, ‘Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală’, unde sunt prezenţi peste 22 de beneficiari de fonduri europene, din sectoare precum lactate, carne, miere, mobilă, produse meşteşugăreşti.

Târgul naţional APDRP aduce laolaltă beneficiarii proiectelor finanţate prin PNDR din toate regiunile ţării, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private implicate în implementarea PNDR în România, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.

Acest eveniment permite tuturor persoanelor interesate nu doar să vadă produsele şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, care le pot acorda informaţii avizate şi sprijin, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR.

Târgul naţional al finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală va putea fi vizitat în perioada 23 – 26 iunie 2011, de la ora 10.00 şi până la ora 18.00.

http://www.financiarul.ro

Costul suportat de fiecare consumator este încă mare. Astăzi, Comisia Europeană propune un nou pachet de măsuri în vederea creșterii eficienței energetice, măsuri care să acopere lacunele și să repună UE pe drumul cel bun. 

Noua propunere de directivă introduce măsuri de urgentare a eforturilor statelor membre în vederea utilizării mai eficiente a energiei pe parcursul tuturor etapelor lanțului energetic - de la transformarea și distribuția energiei până la consumul final al acesteia.

"Propunerea noastră urmărește să eficientizeze modul în care utilizăm energia în viața noastră de zi cu zi și să ajute cetățenii, autoritățile publice și sectorul industrial să iși gestioneze mai bine consumul energetic, ceea ce ar trebui să antreneze și o reducere a facturii energetice. Propunerea creează, de asemenea, un potențial important de noi locuri de muncă pe întreg teritoriul UE", a declarat Günther Oettinger, Comisarul european pentru energie.

Programul urmărește:

- întărirea capacității operatorilor economici de promovare a produselor și serviciilor de piață;

- dezvoltarea și modernizarea activității comercianților și prestatorilor de servicii de piață.

Pentru anul 2011 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minimum 70 beneficiari.

Valoarea maximă nu poate depăsi suma de 100.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Sursa: www.finantare.ro

Semnarea contractului de finanțare a avut loc la sediul Consiliului Județean Mureș, în prezența președintelui Consiliului Județean Mureș, doamna Edita Emőke Lokodi, si a directorului general ADR Centru, domnul Simion Crețu. 

Municipiul Târgu Mureș este recunoscut la nivel național ca fiind un centru tradițional și de calitate în asigurarea serviciilor medicale, cu unități sanitare de prestigiu în multiple specialități. 

Fondurile solicitate prin proiectul contractat urmăresc extinderea gamei de servicii medicale oferite publicului larg, prin crearea unor servicii noi, ridicarea nivelului calitativ al actului medical, prin dotarea și modernizarea cu aparatura și mobilier și, în același timp, reducerea numărului de pacienți redirecționați către alte unități, precum și a timpului alocat diagnosticării. 

Cele 18 cabinete medicale de specialitate, ce vor fi reabilitate prin acest proiect, fac parte din ambulatoriul Mureș și au o aparatura prea veche, de circa 10-20 ani, precum și mobilier de aproape 40 ani, unele încă funcționale, deși sunt depășite moral și fizic, altele fiind propuse spre casare.

Atingerea obiectivelor propuse se va realiza prin gruparea cabinetelor în două locații, respectiv 12 cabinete vor funcționa în imobilul situat in Bd. 1 Decembrie 1918, (fosta Policlinica nr.2) și șase în locația amplasată în str. Gheorghe Marinescu, nr.1. 

De asemenea, pe parcursul celor 21 de luni estimate de beneficiar ca fiind necesare pentru realizarea proiectului, se vor efectua lucrări de modernizare a clădirilor din cele două locații, de introducerea a utilităților generale și specifice unor unități moderne, precum și achiziționarea de echipamente și de mobilier.

Fondurile solicitate de către Consiliul Județean Mureș pentru proiectul "Modernizarea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean", sunt alocate prin domeniul major de intervenție 3.1 din cadrul Programului Operațional Regional, derulat la nivelul Regiunii Centru de către Agenția pentru Dezvoltare Regionala Centru. 

Pe acest domeniu, ADR Centru va susține investiții în valoare totala de circa 28 milioane euro, prin proiectele contractate, prin care sumele nerambursabile sunt deja angajate, precum si prin proiectele aflate in faza precontractuala.

Mai exact:

* O să înţelegeţi rolul corect pe care finanțarea ar trebui să-l joace în viața companiei dumneavoastră;
* O să dezvoltați o strategie de finanțare corelată cu nevoile specifice business-ului dumneavoastră;
* O să identificați sursele de finanțare adecvate pentru dezvoltarea afacerii dumneavoastră;
* O să primiți sfaturi despre cum să controlați procesul de finanțare, astfel încât să nu vă conducă el pe dumneavoastră;
* O să înţelegeţi interesele investitorilor într-o echipă de management şi a planului de afaceri al acestora;
* Vă vor fi prezentate business planuri de succes care au obținut finanțare;
* Va fi evaluată starea actuală a surselor de finanțare din Romania;
* O să aflați cum să implementați eficient finanțarea, astfel încât succesul companiei să fie asigurat.

Prima zi, în care vor fi expuse strategii concrete pentru identificarea surselor de finanțare, se va încheia cu o simulare a unei prezentări pentru investitori, în care fiecare participant va face un "elevator pitch" în faţa unui membru din juriul alcătuit din oameni de afaceri de succes şi potențiali investitori.

Până în prezent, 11 bănci locale s-au arătat interesate să participe la noua fază a programului Prima Casă 4.

"Băncile pot să se înscrie în noua formă a programului ce partajează garanţiile de stat în proporţie de 50% Guvern - 50% bănci. Prin aprobarea normelor metodologice, dăm posibilitatea să se acorde în continuare garanţii în valoare de 1,5 miliarde de euro şi alţi aproximativ 40.000 de beneficiari să poată intra în Programul Prima Casă'', potrivit premierului Emil Boc.

O modificare importantă adusă de noul program în raport cu celelalte este că tinerii cu vârstă de până la 35 de ani, care deţin o locuinţă de maxim 50 mp, pot aplica pentru achiziţia unei locuinţe în cadrul programului Prima Casă.

De asemenea, o bancă neînscrisă iniţial în program poate să devină eligibilă dacă preia portofoliul de garanţii acordat de un finanţator eligibil în cadrul programului, cu condiţia transmiterii către FNGCIMM şi MFP a unui angajament privind respectarea nivelului costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate.

În cadrul programului guvernamental "Prima casă", în primele trei faze, au fost emise 38.000 de garanţii, în valoare totală de 1.545 milioane euro, din plafonul cumulat 2009 -2010 de 1,7 miliarde euro.

"Primăria din Ruse este iniţiatorul unui proiect care se va realiza în colaborare cu Primăria municipiului Giurgiu şi care vizează realizarea de operaţiuni de dezvoltare şi a unui Masterplan comun pentru Euroregiunea Ruse - Giurgiu. Este posibil ca, în urma identificării unor oportunităţi de dezvoltare economică şi socială, unii giurgiuveni să apeleze la servicii medicale sau să îşi ducă copiii la creşă la Ruse, în Bulgaria, sau invers locuitorii din Ruse să fie interesaţi de unele servicii oferite în municipiul Giurgiu", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Ianca Meca, responsabil cu proiectul din partea Primăriei Giurgiu.

Ea a precizat că proiectul se desfăşoară în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013, are o valoare totală de aproape un milion de euro, din care 84 la sută reprezintă finanţare nerambursabilă de la Fondul European de Dezvoltare Regională, şi se va derula pe o perioadă de 18 luni.

Proiectul mai urmăreşte stabilirea de priorităţi comune şi stabilirea de soluţii optime în infrastructura economică, tehnică, socială sau de transporturi în regiunea de graniţă Ruse - Giurgiu pentru o perioadă de minim şapte ani de zile. Prezentarea proiectului a fost făcută, miercuri, simultan, pe ambele maluri ale Dunării - la Giurgiu şi la Ruse.

Astfel, beneficiul net pe relaţia cu Uniunea Europeană (absorbţie minus plăţi) a fost de 187 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2011, comparativ cu un deficit de 49 milioane euro în intervalul similar din 2010.

Pentru a îmbunatăţi absorbţia de fonduri UE, Guvernul a agreat cu FMI ca în primele două trimestre din acest an să aloce mai mulţi bani pentru cofinanţarea proiectelor pe fonduri europene. Până acum se pare că strategia a dat roade. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui an se derulează în sfârşit proiecte de amploare pe infrastructură, pentru care finanţarea europeană ar putea ajunge la 80%.

În 2010,  multe proiecte cu finanţare europeană nu au putut fi implementate din cauză că statul nu a putut asigura cota de cofinanţare pe fondul restricţiilor bugetare. Absorbţia de fonduri nerambursabile s-a cifrat la 1,985 miliarde euro anul trecut, în scădere cu 16% faţă de 2009, când s-au atras 2,36 miliarde euro bani europeni.

Astfel, beneficiul net pe relaţia cu Uniunea Europeană (absorbţie minus plăţi) a fost de 187 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2011, comparativ cu un deficit de 49 milioane euro în intervalul similar din 2010.

Pentru a îmbunatăţi absorbţia de fonduri UE, Guvernul a agreat cu FMI ca în primele două trimestre din acest an să aloce mai mulţi bani pentru cofinanţarea proiectelor pe fonduri europene. Până acum se pare că strategia a dat roade. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui an se derulează în sfârşit proiecte de amploare pe infrastructură, pentru care finanţarea europeană ar putea ajunge la 80%.

În 2010,  multe proiecte cu finanţare europeană nu au putut fi implementate din cauză că statul nu a putut asigura cota de cofinanţare pe fondul restricţiilor bugetare. Absorbţia de fonduri nerambursabile s-a cifrat la 1,985 miliarde euro anul trecut, în scădere cu 16% faţă de 2009, când s-au atras 2,36 miliarde euro bani europeni.

Deși am reușit să absorbim un procent scăzut din fondurile comunitare, România este țara care are cel mai mare număr de proiecte majore (a căror valoare depășește 50 de milioane de euro/proiect) aprobate de către Comisia Europeană. Cele mai multe vizează infrastructura de mediu.

„Absorbția fondurilor europene în România este foarte scăzută. BEI sprijină acest proces prin acordarea de împrumuturi necesare cofinanțării proiectelor. Sunt probleme obiective, dar și probleme care se pot rezolva. Principalii actori din România trebuie să sprijine stimularea absorbției, accentul punându-se pe autorități“, a subliniat vicepreședintele instituției financiare europene. Acesta a adăugat că, în perioada crizei, băncile din România au refuzat să acorde împrumuturi IMM-urilor. „Noi am încercat să deblocăm această situație, punând accent pe susținerea micilor afaceri“, susține Matthias Kollatz Ahnen.

De exemplu, în 2009, banca a acordat împrumuturi intermediate în valoare totală de 351 de milioane de euro unui număr de opt instituții financiare partenere ale BEI în România, în principal pentru a susține proiectele micilor întreprinzători din domeniul industriei și serviciilor, energiei și protecției mediului, dar și pentru proiectele de infrastructură inițiate de autoritățile publice în sectoarele sanitar, educațional, al renovării urbane și al locuințelor sociale.

Astfel, împreună cu împrumuturile acordate începând cu 1990, creditele BEI oferite instituțiilor financiare partenere pentru finanțarea investițiilor mici și mijlocii au totalizat 703 milioane de euro. În ceea ce privește creditarea IMM-urilor de către BEI, per ansamblu, în ultimii trei ani, instituția financiară de la Luxemburg a împrumutat circa 160.000 de mici întreprinzători. Regiunile defavorizate din Europa au fost susținute în această perioadă prin finanțarea a aproximativ 430 de proiecte. În acest an, banca a majorat la 19 miliarde de euro, de la 16 miliarde în 2010, finanțarea alocată proiectelor care vizează acțiuni împotriva schimbărilor climatice, ceea ce reprezintă 30% din creditele acordate de BEI în cadrul UE.

În România, BEI a acordat un împrumut în valoare de 70 de milioane de euro pentru reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe din București. De asemenea, a aprobat un credit de 65 de milioane de euro pentru modernizarea și retehnologizarea rețelei de distribuție a energiei electrice.

Cu cele două proiecte semnate, numărul proiectelor aprobate pentru finanțare din Axa Prioritară 1 a POS Mediu (extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată) a ajuns la 29, valoarea totală a acestora însumând 3.827.423.369 euro, din care valoarea eligilă este de 2.872.014.927 euro.

Fondurile elvețiene nerambursabile, în valoare de 181 milioane de franci elveţieni (135 milioane euro), vor fi acordate României pentru reducerea decalajelor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene.

Contribuţia acoperă domenii tematice precum securitatea, stabilitatea şi sprijinul pentru reforme (securitatea frontierelor, capacitate de management la nivel local şi regional, modernizarea sistemului judiciar), mediu şi infrastructură, promovarea sectorului privat, dezvoltarea socială şi a resurselor umane. Contribuţia financiară elveţiană are la bază Memorandumul de înțelegere dintre Consiliul Federal al Elveţiei și Consiliul UE.

Pregătirea unui nou document strategic pentru măsurile de informare și publicitate la nivelul Regiunii Centru a fost impusă de analiza recentă a nivelului de informare a populației cu privire la existența Programului Operațional Regional – Regio. Aceasta a pus în evidență faptul că 39,8% dintre respondenți au auzit de POR, la nivel național. Majoritatea celor intervievați a reușit să identifice în mod corect simbolul sub care este promovat REGIO, procentul acestora înregistrând o pondere de 48,1%. Nivelul de informare a populației cu privire la existența unor investiții din fonduri europene este mai ridicat pentru Regiunea Centru, comparativ cu media obținută la nivelul eșantionului național. Regiunea Centru înregistrează un nivel mediu de informare cu privire la Programul REGIO. Totuși, datorită stadiului de implementare a Programului Operațional Regional, este necesară abordarea comunicării pentru REGIO dintr-un alt unghi, cu accent pe impactul acestui program, prin promovarea rezultatelor proiectelor contractate și aflate în stadii avansate de implementare.

”Până la finalul anului 2010 au fost implementate măsurile cuprinse în Ediția I a Planului de Comunicare. În acest context, ADR Centru a organizat conferințe regionale, întalniri de lucru și a asigurat de asistență și consultanță pentru potențialii solicitanți de fonduri din cadrul POR la nivel regional. Toate activitățile de informare și publicitate prin POR 2007-2013 derulate la nivel regional în perioada precedentă s-au axat în principal pe informarea potențialilor solicitanți ai POR și a publicului general de la nivelul Regiunii Centru în ce privește Programul Operațional Regional și modul cum acesta poate fi accesat, făcându-se referiri și la impactul proiectelor care s-au finalizat în perioada de raportare. Pentru perioada 2011-2015, ADR Centru și-a propus continuarea tuturor activităților de informare și publicitate pentru programul REGIO, pe baza noului Plan de Comunicare, avizat de către AM POR. Vor fi organizate, conform graficului de activități propus pentru anul în curs, cel putin 6 seminarii pentru solicitanții și beneficiarii finanțărilor nerambursabile, 2 seminarii pentru informarea jurnaliștilor cu tematica REGIO, cuplate cu vizite la proiecte și 2 conferințe regionale. Pe lângă celelalte activități continue de promovare, ADR Centru va realiza și o campanie de promovare indoor și outdoor a programului REGIO”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

ADR Centru se va preocupa constant pentru implementarea măsurilor de informare și publicitate asupra Programului Operațional Regional, în așa fel încât să se asigure atingerea unui procent cât mai bun de absorbție a fondurilor derulate prin acest program, în beneficiul locuitorilor Regiunii Centru și pentru dezvoltarea armonioasă a întregii regiuni de dezvoltare.

Valoarea totală a proiectului a fost de 7.351.164,93lei, din care 6.177.449,52 lei au reprezentat valoarea eligibilă, formată din 4.633.087,14 lei provenind din Instrumente Structurale şi 1.544.362,38 lei reprezentând cofinanţarea beneficiarului.

Prin acest proiect s-a urmărit sprijinirea implementării eficiente a PO DCA în vederea utilizării eficiente şi transparente a fondurilor structurale şi a co-finanţǎrii naţionale prin asigurarea coerenţei şi calitǎţii mǎsurilor privind implementarea şi prin menţinerea unui sistem de management şi control eficient pentru aceste fonduri.

Potrivit datelor prezentate miercuri într-o conferinţă de presă de către şeful Direcţiei de integrare europeană din cadrul Primăriei Bistriţa, Liliana Coceşiu, bugetul proiectului se ridică la 1.888.526 lei, din care circa 98% o reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Acest centru va avea o capacitate de 36 de locuri, cu 16 mai multe decât actualul centru de cazare temporară din municipiu, şi va fi destinat oamenilor străzii indiferent din ce localitate provin, cu menţiunea că, în cazul celor care nu sunt din Bistriţa, vor fi asigurate doar serviciile de urgenţă. Centrul va fi dotat cu mobilier aferent, o sală de mese, un cabinet medical, centrală termică, birou administrativ şi va fi supravegheat video.

Dintre cele 36 de locuri de cazare, 24 vor fi destinate bărbaţilor şi 12 femeilor, iar durata maximă a serviciilor de care poate beneficia o persoană fără adăpost nu poate depăşi 300 nopţi pe an. Potrivit directorului din cadrul Primăriei Bistriţa, noul centru va crea 12 locuri de muncă şi se estimează că va duce la o reducere a fenomenului cerşetoriei pe raza municipiului cu 20%.

Proiectul are o valoare totală de 35 421 900 Euro fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din Fondul European de Coeziune în valoare de 17 710 950 Euro, finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat în valoare de 15 939 855 Euro, contribuţia financiară de la bugetul local urmând a fi de 1 771 095 Euro.

Obiectivul general al acestui proiect constă în reducerea impactului negativ al emisiilor poluante şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei în Focşani la nivelul anului 2014 şi asigurării conformării cu obligaţiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare, iar obiectivul strategic îşi propune asigurarea unui sistem de încălzire urbană durabil, cu tarife suportabile pentru populaţia din municipiul Focşani.

Proiectul va permite scăderea bioxidului de sulf, a oxizilor de azot, precum şi a concentraţiilor emisiilor de pulberi, care, în present, depăşesc limita maximă admisă. De asemenea, proiectul va îmbunătăţi eficienţa energetică a sistemului de încălzire, inclusiv în ceea ce priveşte reţelele, prin reducerea pierderilor de căldură.

Precizăm că toate componentele vor fi implementate în conformitate cu strategia de achiziţie, prin intermediul a 3 contracte de lucrări care includ activităţi pentru implementarea proiectului la sursă şi la reţele, demolări şi demontări, precum şi 3 contracte de servicii pentru asistenţă tehnică vizând managementul proiectului, supervizarea lucrărilor şi audit.
Perioada de implementare a proiectului este de 46 de luni, astfel încât acesta va fi finalizat în anul 2014.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost selectate pentru a fi contractate 29.595 de cereri de finanţare. Dintre acestea, până în prezent, au fost contractate efectiv 27.509 de proiecte, în valoare de 3,63 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 52,21% a fondurilor totale alocate pentru Măsurile de investiţii gestionate de către APDRP.

De asemenea, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 1,92 miliarde de euro, din care 977,8 milioane de euro pentru contractele încheiate de APDRP, la care se adaugă şi aproximativ 950 de milioane de euro, plăţile efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă delegate pentru implementare către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).

În contextul în care ne aflăm la jumătatea perioadei de derulare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, care a început efectiv în martie 2008, situaţia demonstrează capacitatea foarte bună de angajare a banilor europeni.

Anul 2011 va reprezenta şi creşterea exponenţială a plăţilor efective către beneficiari, prin implementarea de către aceştia a proiectelor contractate, rambursările (plăţi efective) fiind condiţionate de cererile de plată depuse.

Ritmul de până acum al plăţilor efective, de aproximativ 20% din totalul alocărilor, a fost influenţat de contractarea proiectelor, majoritatea acestora fiind finanţate începând cu anul 2010, precum şi de capacitatea financiară a beneficiarilor.

Ultimele declaraţii ale Comisarului european pentru agricultură, domnul Dacian Cioloş, sintetizează corect situaţia implementării PNDR: „Fondurile europene pentru agricultură sunt folosite mai bine decât alt tipuri de fonduri europene în România dar totuşi este încă acolo un potenţial care este insuficient valorificat. Pentru Programul de Agricultură şi Dezvoltare Rurală lucrurile stau mai bine. Sigur că şi acolo sunt necesare multe îmbunătăţiri pentru accelerarea absorbţiei, dar lucrurile stau cât de cât mai bine…”
   
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit depune toate eforturile pentru facilitarea accesului la fondurile nerambursabile pentru dezvoltare rurală, dar şi pentru absorbţia integrală a acestora. În acest scop, fiecare proiect este atent analizat şi monitorizat, iar prin acţiunile de informare se urmăreşte permanent conştientizarea de către public a oportunităţilor oferite de finanţările europene pe care le implementează APDRP.

Proiectul are ca obiectiv promovarea produselor cu potenţial turistic din zona montană a judeţului, destinaţie netradiţională pentru turism, caracterizată prin prezenta unor elemente valoare de ordin etnografic şi folcloric. Astfel, localităţile Boloteşti, Vidra, Valea Sării, Bîrseşti, Negrileşti, Păuleşti, Tulnici, Vrîncioaia, Năruja, Paltin, Nereju, Nistoreşti, Spulber vor fi incluse într-un traseu turistic, care va fi marcat corespunzător.

'Proiectul va oferi turiştilor posibilitatea de a vizita obiective culturale, religioase, istorice şi naturale, gospodării ţărăneşti, în cadrul cărora meşterii populari confecţionează obiecte de artă populară şi de a degusta sau achiziţiona produse gastronomice tradiţionale. De asemenea, prin proiect se are în vedere creşterea gradului de vizibilitate şi atractivitate a unor manifestări tradiţionale, organizată anual în localitatea Negrileşti', se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean Vrancea.

Proiectul se va desfăşura pe durata a 15 luni, managementul activităţilor fiind asigurat de Consiliul Judeţean Vrancea. Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritara 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.3, Operaţiunea 'Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice si a activităţilor de marketing specifice'.

În general, reprezentanții băncilor au declarat că, în momentul în care legea va avea norme de aplicare, vor da drumul la creditare. Iar după mai bine de doi ani de tergiversări din partea autorităților române și de speranțe nerăsplătite de partea investitorilor, la începutul verii este așteptat avizul pozitiv final al CE.

Unul dintre principalele beneficii de pe urma avântului luat de piața autohtonă în această privință ar fi atragerea în România a unui producător de turbine, motivat de prognoza de creștere a consumului domestic în următorul deceniu. Cu atât mai mult cu cât, potrivit unui studiu al Asociației Europene pentru Energie Eoliană (EWEA), noxele produse de combustibilul necesar pentru transportul unei turbine „se amortizează“ abia după șase luni de la intrarea în funcțiune a respectivei turbine. În acest sens, toate privirile se îndreaptă spre danezii de la Vestas.

În Europa, compania are deja fabrici în țara-mamă, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Norvegia și Suedia. Potrivit lui Jacopo Moccia, consultant pe probleme de reglementare în EWEA, „Vestas a dat semne, la un moment dat, că are de ales între Turcia și România pentru o uzină care ar trebui să deservească, pe lângă cele două țări, și Ucraina, Azerbaidjan și Ungaria. De altfel, din discuțiile noastre, regiunea Mării Negre este în vizorul tuturor producătorilor de turbine, deși până acum niciunul nu a deschis vreo capacitate de producție în zonă.“

Cu o lună în urmă, jucătorii din piață s-au entuziasmat la anunțul că producătorul și-a deschis un birou la București. Un asemenea birou există însă și în Istanbul, de mai mult timp, mișcarea în sine nefiind neapărat relevantă pentru planuri pe termen lung ale companiei. Principalul avantaj al României în fața Turciei este, evident, apartenența la UE, dar și faptul că, după cum declara Hans Rieks, vicepreşedintele Vestas Central Europe, la data lansării reprezentanței locale, „piaţa eoliană românească are cel mai mare potenţial de creştere pe termen scurt şi mediu din Europa Centrală şi de Est şi poate atinge 14.000 MW în următorii cinci ani“.

Proiectul îşi propune îmbunătăţirea condiţiilor de trafic prin reabilitarea şi modernizarea a 10,4 km din drumul judeţean 194, între km 4+158 şi 14+557, facilitarea accesului auto la amplasamentul depozitului regional de deşeuri localizat pe raza comunei Doba şi reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii populaţiei, turiştilor, bunurilor şi serviciilor în zonă.

Valoarea totală a proiectului semnat este de 22.881.107,20 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de 17.717.180,58 lei (98% din valoarea totală eligibilă a proiectului).

Proiectul îşi propune îmbunătăţirea stării tehnice a infrastructurii rutiere de pe drumul judeţean 411, în scopul reducerii costurilor şi creşterii eficienţei transportului de mărfuri şi persoane, al creşterii gradului de siguranţă rutieră pentru utilizatorii drumului şi a localităţilor tranzitate. Astfel, proiectul va contribui la dezvoltarea durabilă a infrastructurii rutiere din judeţul Giurgiu, va imbunătăţi accesul rutier şi va facilita crearea de noi locuri de muncă.

Valoarea totală a proiectului semnat este de 109.216.190,48 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de 86.193.360,43 lei (98% din valoarea totală eligibilă a proiectului).

Până pe 28 februarie s-au înregistrat la oficiile Registrului Comerțului 1.300 microîntreprinderi în cadrul Programului de sprijinire a debutanților în afaceri, din care 879 sunt rezervări de nume, 73 sunt pe flux (în curs de aprobare) și 348 sunt deja înmatriculate, potrivit Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPPIMM).

Cele mai multe din cele 350 de societăți sunt din domeniul întreținerii și reparațiilor auto (28), urmate de cele cu activități de fabricare a pâinii, prăjiturilor și produselor proaspete de patiserie (23) și restaurante (15). În domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au fost înmatriculate 11 societăți, iar în comerț și consultanță câte nouă firme.

Realizarea unui asemenea sistem este necesar din cauza diferențelor între numărul de turiști raportați de către diferite instituții și cele raportate în sistem de către structurile de primire turistică.

Firma câștigătoare a licitației va trebui să livreze sistemul "la cheie", componentele hardware și software, precum și să presteze serviciile necesare implementării sistemului (analiza, instalare, configurare, dezvoltare), servicii de mentenanță și servicii de instruire în vederea utilizării cu maximă eficiență a sistemului.

Proiectul va fi implementat într-un interval de maximum 6 luni de la data semnării contractului. Din punctul de vedere al securității, se dorește ca soluția care va fi propusă să realizeze o separare clară a tuturor componentelor sistemului, atât între domenii, cât și în interiorul acestora.

Ofertanții trebuie să prezinte echipa de proiect, care să demonstreze experiența și certificarea necesare implementării proiectului. Firmele participante la licitație vor descrie detaliat activitățile necesare atingerii obiectivelor proiectului și resursele pe care acestea le implică.

Valoarea estimată a contractului este de 400.000 euro (fara TVA). Criteriul utilizat în stabilirea ofertei câștigătoare este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Sistemul Informatic Integrat va putea fi accesat de către toate unitățile turistice autorizate de MDRT și va permite consolidarea acestora într-un registru centralizat. Datele colectate vor servi MDRT în activitățile zilnice prin facilități de vizualizare/căutare și raportare, sprijinind direcțiile de Autorizare, Control, Verificare și Monitorizare Turistică.

"Este o veste foarte bună pentru oraş. Odată declarat admisibil, practic, avizul final este doar o formalitate. Îl aşteptăm pentru sfârşitul lunii martie", a precizat, în conferinţa de presă, primarul Bolojan.

Demarat în 2008, proiectul presupune două investiţii importante: o nouă centrală de producere a energiei termice şi electrice pe gaz, care va înlocui actualul grup de centrale energofage şi de asemenea, modernizarea a două magistrale în lungime de 12,7 km, pentru a reduce pierderile din reţeaua de termie.

Valoarea totală a acestui proiect este de aproximativ 77 de milioane de euro. În perioada următoare vor fi derulate licitaţiile pentru asistenţă tehnică, pentru construcţia centralei termice propriu-zise şi pentru reabilitarea magistralei de termoficare.

'Lucrările efective vor începe din această toamnă, astfel încât sperăm că iarna 2013-2014 să o trecem cu o centrala nouă', a spus primarul Ilie Bolojan. Primarul Ilie Bolojan a prezentat atât planul de măsuri pentru eficientizarea activităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiu, cât şi planul de acţiune pentru implementarea indicatorilor de performanţă. Implementarea acestor măsuri de eficientizare va asigura continuarea furnizării apei calde şi a căldurii la un preţ rezonabil către cetăţean.

- În data de 28.02.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată naţională directă complementară (PNDC1), în valoare de 18.250.557,13 lei (4.272.333,53 euro);
- În intervalul 28.02.2011 - 02.03.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), în valoare de 87.551.626,48 lei (20.495.253,20 euro).

Începând cu data de 1 decembrie 2010, APIA a demarat Campania de plată regulară 2010 şi până în prezent a plătit suma de 2.099.401.416,45 lei (491.455.924,07 euro), pentru un număr de 774.665 fermieri, reprezentând:

- plata PNDC1 în valoare de 955.202.322,98 lei (223.606.517,86 euro);
- plata SAPS în valoare de 1.144.199.093,47 lei (267.849.406,22 euro).

Au fost autorizaţi la plată 825.745 fermieri, cu suma de 2.247.681.415,54 lei (526.167.295,75 euro).

Pentru anul 2010, cuantumul alocat schemei de plată SAPS este de 80,36 euro/ha, iar cuantumul alocat schemei de plată CNDP1 este de 50,64 euro/ha.

Plăţile sunt efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeana (BCE) pentru ziua anterioara datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. Pentru data de 30 septembrie 2010, BCE a stabilit un curs de 4,2718 lei.

Schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru schema de plată unică pe suprafaţă şi din bugetul naţional pentru schema de plată naţională directă complementară, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Investiţia, care va fi gata în această lună, se ridică la 3,5 milioane de lei, iar fondurile au fost asigurate de guvernele român şi norvegian.
Nu se ştie însă dacă ambasadorul a fost informat până acum că Spitalul de Pneumoftiziologie de la Dobriţa a fost trecut pe lista unităţilor medicale care vor fi comasate sau închise.
Tiberiu Tătaru, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie de la Dobriţa, a declarat că va sta de vorbă cu ambasadorul despre intenţia Ministerului Sănătăţii de a comasa unitatea pe care o conduce cu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu.

Cu toate că are un viitor incert, Spitalul de la Dobriţa va fi obiectul unor ample lucrări de reabilitare.
Unitatea spitalicească din nordul judeţului Gorj va beneficia de o investiţie în instalaţii cu panouri solare, care va fi demarată cel târziu în aprilie 2011. Tot anul acesta, vor fi reabilitate instalaţia termică şi cea electrică.
Valoarea investiţiei este de un milion de lei, banii fiind deja alocaţi din bugetul consiliului judeţean. Spitalul TBC de la Dobriţa a încheiat anul 2010 cu excedent bugetar. Trebuie amintit că Ministerul Sănătăţii a propus ca trei spitale din judeţul Gorj să fie comasate sau închise.
Astfel, Spitalul de la Dobriţa trebuie să fie comasat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă de la Târgu Jiu, iar Spitalele de la Bumbeşti Jiu şi Rovinari urmează să fie transformate în cămine de bătrâni.

Valoarea totală a proiectului este de 1.292.080 lei, valoarea totală eligibilă fiind de 1.042.000,00 lei, din care 1.021.160.00 lei reprezintă valoarea asistenţei nerambursabile. Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.

Scopul proiectului este de a îmbunătăţi serviciile publice furnizate de către Primăria Tîrgu Mureş şi de a promova interacţiunea dintre instituţie, cetăţeni, serviciile publice deconcentrate, administraţie publică locală şi mediu de afaceri prin intermediul tehnologiei informaţiei.

"Tâgu Mureş - Oraş Digital" va contribui la modernizarea sş eficientizarea activităţilor interne a primăriei, care stau la baza furnizării de servicii publice electronice prin informatizarea sistemelor, punerea la dispoziţia cetăţenilor şi a mediului de afaceri a serviciilor publice prin dezvoltarea unor servicii noi şi încurajarea inovaţiei, sporirea confortului comunităţii locale.

Prin intermediul proiectului vor fi instruite un număr de 24 de persoane.

Managerul de proiect, viceprimarul municipiului Buzău a declarat că proiectul are o durată de 18 luni şi va înlesni accesul la informaţii între circa 30 de instituţii subordonate municipalităţii, Direcţia Economică, Direcţia de Asistenţă Socială, Poliţia Locală, precum şi cu cetăţenii, obiectivul urmărit de municipalitate fiind realizarea unui aşa numit "Buzău on-line".

Securizarea informaţiei, accesul la arhiva on-line, plata amenzilor, a taxelor şi a impozitelor on-line se înscriu în planul de obiective urmărite, din suma totală a investiţiei primăria Buzău va suporta doar 2 la sută, restul sumei reprezentând finanţare nerambursabilă.

Contractele de finanţare vizează modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Botoşani, sistemul de apă/apă uzată din judeţele Buzău şi Timiş şi managementul integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ.

“În momentul de faţă, România este pe locul întâi la semnarea şi aprobarea proiectelor mari de infrastructură şi putem să ne mândrim cu acest lucru. În acest moment avem proiecte aprobate în valoare de 3,8 miliarde de euro şi proiecte semnate în valoare de 3,4 miliarde euro. Deja , din punct de vedere al agendei pe 2007-2011 ne încadrâm în previziuni, şi chiar le vom depăşi în ceea ce priveşte semnarea contractelor. Cu toate acestea, cea de-a doua fază, a implementării şi a absorbţiei fondurilor, ce intră în responsabilitatea autorităţilor locale, lasă încă de dorit. Ne preocupă ce se întâmplă în acest domeniu unde nu suntem mulţumiţi. Pentru acest lucru, fac un apel la responsabilii din autorităţile locale de a se informa, a colabora pentru a nu repeta greşelile celor care au licitat în perioada trecută şi să înceapă investiţiile cât mai repede”, a declarat Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Proiectul “Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” are o valoare totală de 36.578.800 Euro fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune este de 18.289.400 Euro. Obiectivul este reabilitarea centralelor de termoficare existente şi a reţelelor de alimentare cu energie termică în Botoşani, în vederea conformării cu acquis-ul comunitar de mediu relevant şi cu politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte reducerea poluării aerului şi a impactului asupra schimbărilor climatice în municipiul Botoşani. Populaţia beneficiară a proiectului va fi de aproximativ 115.000 locuitori.

Cel de-al doilea proiect semnat a fost “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţul Buzău” este de 99 376 000 Euro fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune 76 763 921 Euro. Populaţia beneficiară a proiectului va fi de aproximativ 191000 locuitori. Obiectivul general al Proiectului constă în îmbunătăţirea calităţii apei şi accesul la infrastructura de apă şi canalizare prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apă şi canalizare în conformitate cu practicile şi politicile UE în domeniu, în majoritatea zonelor urbane până în anul 2014.

Proiectul “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”, are o valoare totală de 118.871.000 Euro fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune 87.860.585 Euro. Populaţia beneficiară este de aproximativ 159.997 locuitori iar obiectivul este îmbunătăţirea calităţii apei şi accesul la infrastructura de apă şi canalizare prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apă şi canalizare în conformitate cu practicile şi politicile UE în domeniu, în majoritatea zonelor urbane până în anul 2014.

Pentru proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ”, valoarea totală este de 33.412.188 Euro fără TVA, din care 24.289.748 Euro reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. Întreaga populaţie a judeţului, aproximativ 557.400 locuitori (la nivelul anului 2010) va beneficia de acest proiect, care va fi implementat pe o perioadă de 44 de luni. Printre obiective se numără îmbunătăţirea şi extinderea la nivel judeţean a colectării deşeurilor municipale şi transportul acestora, cu asigurarea unei rate de colectare a deşeurilor de 100% în zonele urbane şi rurale precum şi extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, în vederea asigurării ţintelor privind deşeurile de ambalaje.

Linia de producție este complet automatizată și are o capacitate de 25 de tone de produs finit, într-un termen de 24 de ore. Valoarea totală a investiției este de peste 9 milioane de euro , inclusiv fonduri europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Construcția efectivă se întinde pe o suprafață de 3.800 mp și a fost realizată în intervalul august 2008- septembrie 2010. La inaugurare au fost prezenți atât reprezentanți ai companiei Smart Food Solutions, cât și autorități locale, inclusiv primarul comunei Florești. Produsele fabricate aici vor fi comercializate în hipermarketuri sub brandul Savoria. Potrivit reprezentanților companiei, pâinea fabricată sub această marcă este fără E-uri, fără conservanți artificiali și nu conține coloranți. Sub acest brand sunt prezente deja pe piață, din toamna anului trecut, opt sortimente de pâine: Savoria Toast Fin, Savoria Toast Kornfit, Savoria Panzucca, Savoria Toast cu Germeni de Grâu, Savoria Toast cu Secară, Savoria Toast Integral, Savoria Toast du Midi și Savoria Toast Bio 4 Corn.

Administraţia naţională „Apele Române” (ANAR) a accesat peste 20 de milioane de euro pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii a şase bazine hidrografice, investiţii realizate în cadrul „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”.Sursa: Reuters

Cele şase contracte de finanţare s-au semnat pentru proiecte ce se derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş - Tisa şi Buzău – Ialomiţa. Din suma accesată de ANAR au fost deja cheltuiţi 1, 75 milioane de euro. Urmează să fie alocaţi anul acesta 11 milioane de euro din care 80% din fonduri europene şi restul din fonduri de la buget. Restul sumei va fi alocată anul viitor.

Proiectul constă în realizarea unor hărţi de hazard la inundaţii care vor indica zonele inundabile şi extinderea zonei inundate cu precizie şi vor constitui baza pentru elaborarea hărţilor de risc, hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare.

Mai mult, se vor efectua zboruri aerospaţiale pentru a obţine un model digital al cursului de apă şi al zonei, lucrări de teren şi studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.

"Vrem neapărat să reabilităm acest parc, care reprezintă cea mai întinsă zonă verde a municipiului nostru. Ideea este ca noul parc să fie un loc de promenadă adevărat, care să arate extrem de bine".

Proiectul, estimat la un milion de euro, din care 2% reprezintă contribuţie locală, iar restul fonduri europene printr-un program de mediu, vizează refacerea spaţiilor verzi, a aleilor pietonale, a infrastructurii de zonă verde şi achiziţionarea unui echipament de udat. Tot pentru modernizarea Parcului Monument, Consiliul Judeţean (CJ) Brăila doreşte să poată prinde în bugetul de anul acesta construirea unui acvariu, a unui planetariu şi a unei minigrădini botanice.

"Ne-am dori ca una dintre investiţiile importante de anul acesta din Brăila să fie în Parcul Monument. Vrem să găsim finanţare pentru un acvariu mare cu peşti care se găsesc în Dunăre, pentru un planetariu poate, că e la modă, iar lumea, cred, va fi încântată, mai ales copiii. Şi nu în ultimul rând, o minigrădină botanică, prin extinderea suprafeţei actuale a muzeului", declarat preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu.

Considerat principala zonă de agrement a oraşului, Parcul Monument nu a mai suportat intervenţii majore în ultimii douăzeci de ani, singurele lucrări fiind cele de întreţinere a aleilor centrale, de eliminare a vegetaţiei uscate şi de înlocuire a acesteia prin plantare de arbori şi arbuşti. În prezent, o parte din aleile pietonale proiectate iniţial au dispărut, fiind acaparate de vegetaţie, iar bazinele din spatele Muzeului de Ştiinţele Naturii nu mai sunt funcţionale. Parcul Monument îşi are numele de la un monument realizat de arhitectul francez Villaye, în 1833, care înfăţişa o spadă cu două tăişuri, aflată pe un soclu lângă care se găseau doi lei.

Deşi monumentul nu mai există, fiind distrus în 1916, denumirea parcului a rămas legată de acesta. Parcul a purtat o perioadă denumirea de "Kiseleff", în amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice, care se află la originile Brăilei moderne.

Ferma eoliană va avea 138 MW, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 197,5 milioane de euro. Creditul de la BERD va permite creşterea capacităţii de energie regenerabilă a ţării noastre, pentru respectarea cotelor UE de energie nepoluantă. Aprobarea finanţării va fi făcută în trimestrul al treilea al acestui an. Un credit similar celui de la BERD ar putea fi acordat de către IFC, instituţie financiară membră a Băncii Mondiale.

“La nivel naţional, 2010 a fost un an bun din punct de vedere al investiţiilor, mai bun decât 2009. A fost utilizată suma de peste 1 miliard de euro pentru investiţii verzi, de la AFM. Nu sunt mulţumit cu ce s-a întâmplat în Sibiu în ceea ce priveşte programul Casa Verde pentru
persoane juridice. Nu ştim de ce, dar foarte puţine primării au accesat acest program. Este loc de mai bine pentru această componentă. Judeţul Sibiu, la componenta dedicată persoanelor fizice, e pe locul 4 sau 5 în ţară cu 600 de cereri din care 108 plătite deja.

Programul Casa Verde va reîncepe din luna aprilie, cu o alocare de 110 mil lei” a declarat László Borbély care a anunţat că, în 2011, va demara şi programul pentru realizarea de piste pentru biciclişti derulat de AFM.

În ceea ce priveşte POS Mediu, “judeţul Sibiu stă bine comparativ cu alte judeţe în
ceea ce priveşte încheierea contractelor, dar întârzâierile au fost produse de contestaţiile la
licitaţii, capitol la care suntem campioni” a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor.

Referindu-se la Programul Rabla, ministrul László Borbély a anunţat că acest program
va rămane neschimbat şi pentru 2011, însă trebuie să existe un control mai strict al banilor şi al datelor comunicate din partea REMAT-ului.

Primarul municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a spus că 90% din investiţii provin din fonduri europene: „Prin serviciul de specialitate al Primăriei am insistat şi am reuşit să obţinem bani pentru foarte multe proiecte. Iată că am semnat alte două proiecte, care vizează amenajarea a două spaţii pentru persoanele cu handicap şi pentru îngrijirea copiilor. Mă bucur foarte mult, am demonstrat că, atunci când se vrea, se poate.

Aproximativ 90 la sută din investiţiile care se vor desfăşura începând cu acest an vor fi rezolvate cu bani din fonduri externe“, a precizat primarul Florin Cârciumaru.

La nivelul judeţului Gorj, au fost depuse 99 de proiecte la Agenţia Regională de Dezvoltare. Numai reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu au trimis nouă proiecte, în valoare de 36 de milioane de euro. Printre proiectele vizate, se numără înfiinţarea a patru centre pentru categoriile defavorizate şi renovarea Colegiului Naţional Tudor Vladimirescu.

Proiectul va fi finanţat prin POS Mediu iar valoarea estimativă a acestuia este de 270
milioane euro, din care aproximativ 50% va fi din fonduri europene.

Participanţii la această întâlnire au apreciat că gestionarea deşeurilor în municipiul Bucureşti
şi Judeţul Ilfov trebuie realizată în comun, printr-un singur plan de investiţii pe termen lung (master plan), iar operatorii de salubritate trebuie să îl respecte şi să utilizeze toată infrastructura pusă la dispoziţie de cele două entităţi.

Master Planul prevede implementarea colectării selective, conform Directivei Cadru privind
Deșeurile 98/2008/CE, investiții în stații de transfer și sortare, realizarea unui centru de tratare mecano-bilologică a deșeurilor biodegradabile (MBT), precum și a unei instalații de valorificare cu recuperare de energie. Toate aceste investiții, precum și repoziționarea tuturor actorilor implicați în gestiunea deșeurilor, vor duce la îndeplinirea obligațiilor și țintelor asumate de România, în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a solicitat finalizarea master planului
proiectului, realizarea planului de acţiune cu date calendaristice reale, punctul de vedere al
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunală Ilfov cu privire la dezvoltarea proiectului și la modul de colectare a deșeurilor municipale, precum şi o analiză privind utilizarea în viitor a depozitelor conforme de deșeuri aflate în operare.

Adoptarea actului normativ va conduce la reducerea concentraţiilor de noxe din
aer, creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora de
standardele europene în domeniu, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din
localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea sau
extinderea celor existente.

Hotărârea prevede ca utilizarea sumelor alocate pentru proiectele selectate să se
facă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007 privind
instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de
spaţii verzi în localităţi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 343/2007, cu modificările
ulterioare.

Programul, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, vine în
completarea actelor normative prin care autorităţile administraţiei publice locale sunt
obligate să adopte politici de extindere a suprafeţelor verzi şi să elaboreze programe cu
etapele de realizare a acestor obiective.

• elaborarea şi implementarea de metodologii de evaluare, monitorizare şi raportare a activităţilor de inovare şi transfer tehnologic precum şi a rezultatelor acestora şi realizarea de analize şi rapoarte de evaluare.

• realizarea unui sistem îmbunătăţit de coordonare, planificare şi implementare a politicilor publice de inovare şi transfer tehnologic, instruirea resurselor umane pentru eficientizarea sistemului şi promovarea acestuia la nivel naţional.

Grupul ţintă este reprezentat de 105 funcţionari publici din: administraţia publică centrală, OSIM, ORDA şi 360 de funcţionari publici din cadrul administraţiei publice locale.

Proiectul va fi implementat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare - ARoTT, pe o perioadă de 24 de luni.

Prin intermediul acestui proiect, organizatorul evenimentului, Asociaţia Europeană pentru Opoziţie Economică, încearcă să descopere şi să susţină elevii din anii terminali şi studenţii cu calităţi antreprenoriale. Scopul proiectului este să îi ajute să devină independenţi financiar pentru a-şi asigura susţinerea pentru propriile proiecte de pregătire şi instruire personală.

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, este şi va fi întotdeauna alături de tinerii din mediul rural care doresc să îşi definitiveze studiile în domeniul agricol, iar acest proiect poate fi o bună oportunitate pentru ca ei, prin intermediul propriei afaceri, să devină independenţi financiar.

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a primit 3.980 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.338 de proiecte, în valoare de 196,62 milioane euro.

Peste 700 de solicitanţi de fonduri europene prin PNDR au dorit să achiziţioneze maşini agricole pentru a le folosi la prestării servicii în agricultură. Astfel, tractoarele cumpărate cu bani europeni sunt utilizate pentru a pregăti terenul sau a recolta culturile agricultorilor care nu deţin utilaje agricole.

Alţi mici întreprinzători s-au orientat spre achiziţionarea de utilaje necesare punerii în funcţiune a unor fabrici de mobilă. „Un interes aparte se manifestă pentru dotarea şi modernizarea de cabinete medicale, atât pentru medicina umană, dar şi pentru cea veterinar”, potrivit reprezentanţilor APDRP.

Agricultorii deveniţi oameni de afaceri au sesizat şi necesitatea existenţei unor birouri sau cabinete care să ofere servicii diverse. Astfel, au solicitat fonduri europene întreprinzătorii care au dorit să-şi deschidă în zonele rurale un birou care să ofere servicii juridice sau contabile. Nu lipsesc nici firmele care oferă sătenilor servici de conectare la internet.
Potrivit datelor Agenţiei, sunt finanţate şi proiecte care vizează înfiinţarea unor service-uri auto sau a unor centre de întreţinere corporală.

Măsura 312 este dedicată microîntreprinderilor, dar PNDR oferă sprijin financiar şi prin alte măsuri care pot fi accesate de micii întreprinzători. În primul rand, vorbim despre Măsura 313 – „Încurajarea turismului rural”. Prin aceasta Măsura sunt contractate până în prezent 581 de proiecte în valoare de 102,46 milioane euro.

Majoritatea solicitanţilor sunt constituiţi ca microîntreprinderi şi au accesat în principal componenta de construcţie/modernizare a unor capacităţi de cazare.

Alte Măsuri care pot fi accesate de către microîntreprinderi sunt Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice sau Schema de ajutor N578/2009 aferentă Măsurii 123.

Alături de premiul cel mare - „Capitala Verde a Romaniei” vor fi înmânate şi premii speciale
pentru:
- strategia de mediu şi managementul deşeurilor,
- planul de dezvoltare durabilă,
- acţiunile de mediu întreprinse şi comunicarea între autorităţi şi populaţie,
- acţiunile de reciclare întreprinse,
- planul de acţiuni viitoare în domeniul protecţiei mediului înconjurator,
- acţiunile derulate în vederea evitării / minimizarii poluării,
- măsurile luate pentru prevenirea strângerii unei cantităţi mari de deşeuri în spaţiul urban,
- promovarea conceptului de colectare selectivă şi acceptarea acesteia de către locuitori
- entuziasm şi iniţiativa în domeniul protecţiei mediului înconjurator.

De asemenea, va fi acordat şi un premiu special din partea bloggerilor care au votat on-line
municipiul preferat.

Astfel, proiectul cuprinde realizarea unui program de instruire pe problematica tinerilor cu dizabilităţi, activităţi de mentoring, dar şi derularea a trei ateliere de creaţie - activităţi de ergoterapie (confecţionarea produselor artizanale, pictură, teatru social). Mai mult, cei 26 de tineri vor fi implicaţi şi în realizarea unor montaje video pe durata derulării atelierelor de creaţie cu beneficiarii proiectului şi a unor expoziţii de prezentare a produselor realizate în cadrul atelierelor de lucru.

„Acest proiect doreşte să contribuie la diminuarea situaţiilor de marginalizare şi excludere socială şi să ofere tinerilor cu dizabilităţi posibilitatea de a demonstra că ştiu şi pot să facă foarte multe, totul este să primească o şansă pentru asta şi să beneficieze de încrederea şi suportul celorlalţi”, susţine Ancuţa Gurza, preşedintele Asociaţiei Timisens.

"În acest context, centrul va oferi tinerilor muzicieni informaţii privind ofertele existente pe piaţa muncii, instrucţiuni privind tehnicile de căutare a unui loc de muncă şi asistenţă în întocmirea unor documente specifice (cereri, declaraţii, CV, portofolii de activitate), va asigura accesul la site-urile specifice, va face cunoscuţi principalii angajatori din domeniu, precum şi concursurile de angajare organizate de către instituţiile de profil", explică Simona Daniela Negru, directorul centrului.

În luna aprilie va fi organizat şi primul târg de job-uri, la care, pe lângă instituţiile muzicale din ţară vor fi prezenţi şi posibili angajatori din Stuttgart (Germania).
"Există o diferenţă majoră între cum se face recrutarea în muzică şi în alte domenii de activitate. Dacă în alte domenii e suficient să se prezinte un CV, în lumea muzicală candidatul trebuie să participe la o audiţie şi să prezinte un potrofoliu", a declarat Marius Hăulică, unul dintre colaboratorii pe partea de impresariat ai centrului.

Cele trei trasee turistice vor fi realizate în cele mai cunoscute zone viticole din judeţ: Halmeu Vii - Turulung Vii - Oraşu Nou Vii, Carei - Pir şi Hodod - Dobra - Beltiug - Răteşti - Ardud - Viile Satu Mare. "Festivalul Vinului Sătmărean, premergător începerii Anului Viticol Sătmărean, se va desfăşura în toamna acestui an şi va fi organizat la Castelul Karolyi din Carei, unde vor concura viticultori din comunele incluse în cele trei trasee tematice. În cadrul festivalului vor fi organizate concerte de muzică populară şi un bal mascat. Consiliul Judeţean Satu Mare îşi propune să transforme acest festival într-unul de tradiţie", se precizează în comunicat.

Tot prin intermediul acestui proiect, CJ Satu Mare va participa cu un stand propriu la 17 târguri de turism din ţară pentru a promova cele trei circuite turistice. ''Drumul Vinului Sătmărean'' se va derula timp de un an, iar valoarea acestui proiect este de aproximativ 777.000 de lei, din care contribuţia judeţului Satu Mare va fi de 2%. AGERPRES

După ce şomerul ajunge să fie consiliat în muncă de specialişti, va fi ajutat să-şi găsească un loc de muncă şi cu ajutorul Internetului, în cadrul celor trei job-cluburi. Prin activităţile de tip job-club se va urmări formarea unei atitudini active, pozitive, în scopul găsirii unui loc de muncă.

Şomerii beneficiază gratuit şi de avizul psihologic necesar încadrării în muncă. Proiectul mai prevede calificarea a 30 de şomeri şi angajarea efectivă a unui număr de 60 de persoane.

 „Proiectul vizează introducerea în firmele româneşti a modelelor de flexibilitate funcţională, adică a formelor europene de organizare a muncii. Practic, managerii şi angajaţii vor învăţa să se adapteze noilor cerinţe ale mediului de afaceri", a spus Daniela Giol, managerul proiectului.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 32 de luni şi se bucură de o finanţare în valoare de 1,4 milioane de euro.

De asemenea, managerii mai au la dispoziţie un program de formare, desfăşurat sub formă de traininguri, cu ajutorul căruia vor putea să obţină calificări din partea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

Angajatorii vor avea ocazia să înveţe să realizeze proiecte şi să creeze strategii de marketing şi de management. La proiect vor lua parte 300 de manageri, din care 30 vor avea şansa să participe la un schimb de experienţă în Bulgaria. Proiectele se bucură de susţinerea Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov.

Proiectul este organizat de Primăria Remetea, iar MADR este coorganizator. Seminarul cu tema „Comasarea Terenurilor în Slujba Dezvoltării Rurale După Model Elveţian” se va desfăşura luni, 07 februarie 2011, la sediul Ministerului Agriculturii.

Proiectul pilot al Planului de dezvoltare regională, elaborat pentru noile state membre al Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est, se desfăşoară în comuna Remetea, judeţul Harghita. Scopul acestui proiect este ameliorarea modului de trai al populaţiei rurale şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia.

Lucrările seminarului vor fi deschise de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, şi Secretarul de Stat pentru Dezvoltare Rurală, Tánczos Barna. La discuţii vor mai fi prezenţi Theo Maissen, membru al Parlamentului elveţian, Laczkó-Albert Elemér, primarul comunei Remetea, şi Franz Bernhard, manager de proiect.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a alocat, în data de 02 februarie 2011, suma de 490.000.000 lei destinată plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) în sectorul zootehnic. Această sumă este acordată pentru efectivele de bovine, ovine şi caprine, astfel: 326.303.155 lei pentru specia bovine, respectiv 163.969.845 pentru specia ovine/caprine.

Până în prezent, MADR a asigurat fondurile necesare efectuării plăţii aferente acestor forme de sprijin în proporţie de 92,07%, respectiv 726.779.386 lei, din care 483.980.422 lei pentru specia bovine şi 242.798.964 lei pentru specia ovine/caprine. Sprijinul pe cap de animal este de 410 lei/cap bovine si 40 lei/cap ovine si caprine.

MADR a alocat şi suma de 58.526.259 lei destinată plăţii bonificaţiei de 30% din volumul creditelor angajate de către producătorii agricoli în anul 2009 şi rambursate băncilor finanţatoare până la data de 31 decembrie 2010, conform prevederilor Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003, cu modificările si completările ulterioare. În acest fel, sprijinul acordat conform Legii 150/2003 a fost achitat în totalitate.

La nivelul Regiunii Centru un proiect de mare anvergura a demonstrat nevoia autoritatilor publice locale de a accesa cat mai rapid fonduri nerambursabile. Este vorba de proiectul de dotare a Inspectoratelor pentru Interventie in Situatii de Urgenta, depus de catre Asociatia pentru Dezvoltare Intercomunitara „Centrul Transilvaniei”, cu o valoare totala de circa 10 milioane euro, prin care s-au obtinut peste 8 milioane euro fonduri nerambursabile. Asociatia a fost constituita prin acordul celor sase consilii judetene ale Regiunii Centru si a urmarit realizarea unei baze regionale pentru situatii de urgenta, cu sediul la Targu Mures, precum si dotarea tuturor ISU judetene cu echipamente performante pentru interventii in situatii deosebite.

In mandatul premierului Calin Popescu-Tariceanu (2005-2008) au fost pro­mo­vate 26 de modificari sau com­pletari legislative referitoare la licitatii si concesiuni. Anul 2006 a fost cel mai solicitant pentru institutiile implicate in astfel de proceduri, avand in vedere ca Romania se pregatea de aderare la Uniunea Europeana si se cereau mo­di­ficari consistente pe ultima suta de metri. In 2006 au fost emise 11 docu­mente printre care cea mai importanta ramane OUG 34/2006 punct de reper in ceea ce priveste licitatii cu fonduri publice.

In 2010, in conturile beneficiarilor au intrat peste 400 mil. euro, bani cu care s-au platit zeci de mii de salarii ale managerilor de proiect, trainerilor sau ale angajatilor care au fost implicati in astfel de programe, avand in vedere ca cele mai mari costuri ale unui astfel de program - intre 50 si 60% - sunt reprezentate de cheltuielile cu salariile.

Proiectul cu titlul: "Extinderea scolii cu clasele I-VIII Borod" are valoarea totala de 3.244.579,92 lei, iar asistenta financiara nerambursabila este de 2.477.734,98 lei.

Puteti urmari evolutia proiectului aici: http://www.nord-vest.ro/ProiecteInImplementare.aspx.

La inceputul acestui an, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, prin Directia Regionala Cluj, a scos la licitatie lucrarile de realizare a drumului de centura ocolitoare a municipiului Sighetu Marmatiei.

Valoarea estimata a investitiei se ridica la 5.647.060 lei (fara TVA), finantare sustinuta de la bugetul de stat si fonduri externe. Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare este 11 august 2011, iar termenul de realizare a investitiei este de 12 luni.

Autoritatile municipiului Sighetu Marmatiei sustin ca realizarea acestei investitii este extrem de importanta atat pentru sigheteni, cat si pentru transportatorii din judet, traficul greu urmand sa fie directionat pe drumul de centura dupa realizarea variantei ocolitoare.

Managerul public al judetului Covasna, Klarik Laszlo, a declarat ca pentru reabilitarea drumurilor de interes judetean si local se vor depune luni la Ministerul Dezvoltarii Regionale 42 de proiecte ce vizeaza peste 265 de kilometri, iar pentru alimentarea cu apa a localitatilor au fost intocmite 26 de proiecte ce au in vedere reabilitarea si extinderea sistemului pe o lungime de 255 de kilometri, precum si realizarea de noi puturi de captare si statii de tratare.

In ceea ce priveste sistemul de canalizare, s-au realizat 29 de proiecte in valoare totala de circa 188.000.000 lei pentru 312 kilometri de retea si mai multe statii de epurare.

La capitolul ''imbunatatirea calitatii vietii populatiei din mediul rural'' sunt pregatite 54 de proiecte, dintre care 19 pe educatie si sport, respectiv pentru sali si terenuri de sport, scoli si gradinite, 15 pentru reabilitarea si construirea de camine culturale, 9 pentru construirea de dispensare si centre sociale si 11 pentru construirea de sedii pentru primarii si case mortuare.

Cele mai multe proiecte - 11 - au fost realizate de Primaria Chichis, iar pentru cel mai mare proiect, care vizeaza reabilitarea DJ 113 Targu Secuiesc-Balvanyos- Lacul Sfanta Ana- Bixad, se solicita o finantare in valoare de peste 78.000.000 lei, a precizat Klarik Laszlo.

''Realist vorbind sansele ca toate cele 151 de proiecte propuse de judetul Covasna de a obtine finantare in acest an sunt extrem de reduse, deoarece intra in competitie cu cele ale altor judete, insa se vor materializa cu siguranta pana in 2020, respectiv in cei zece ani pe parcursul carora se va derula Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, program gestionat de ministerele Dezvoltarii si Mediului'', a sustinut acesta.

11 ianuarie 2011

Ministrul a inaugurat scoala Generala cu cls. I-VIII nr. 18 "Mihu Dragomir", din localitate, obiectiv reabilitat prin Programul Operational Regional - Axa prioritara 3, imbunatatirea infrastructurii scolare.

Proiectul are o valoare totala de 4.271.960,15 lei, din care 3.056.519,25 lei finantare nerambursabila, iar obiectivul acestuia vizeaza imbunatatirea calitatii infrastructurii de educatie, in vederea asigurarii unui proces educational la standarde europene, pentru cei 623 de elevi care isi desfasoara studiile, in prezent, in aceasta scoala.

Proiectul "Modernizarea si reabilitarea Caii Calarasilor din Municipiul Braila, pe Tronsonul cuprins intre Bulevardul Dorobantilor si Bulevardul Independentei" are o valoare totala de 37.329.439,60 lei, din care 29.146.614,80 lei finantare nerambursabila.

Prin acesta se vor reabilita si moderniza caile de rulare pentru tramvaie si peroanele pentru calatori, se va reabilita reteaua de alimentare cu apa si de canalizare, se vor crea locuri de parcare. Astfel, se urmareste cresterea numarului de locuitori care folosesc transportul urban de la 64.000 la 66.000 de locuitori, reducerea cu 15% a timpului de calatorie in oras si cresterea cu 3% a ritmului anual real a numarului total de pasageri.

Proiectul "Modernizarea si reabilitarea Caii Galati din Municipiul Braila, pe tronsonul cuprins intre Bulevardul Dorobantilor si Strada Mircea Malaeru colt cu str. Costache Negruzzi", cu o valoare totala de 10.204.769,60 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este de 8.089.517,80 lei, isi propune reabilitarea si modernizarea sistemului rutier care asigura legatura intre cartierul Brailita si drumul national 2B, reabilitarea si modernizarea caii de rulare a tramvaiului in zona Calea Galati, reabilitarea si modernizarea pasajelor superioare auto si tramvai, reabilitarea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare a apelor uzate in zona strazii Calea Galati.

Proiectul "Sistem de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila" are o valoare totala de 3.545.234,20 lei, din care 2.787.784,12 lei valoarea finantarii nerambursabile.

Proiectul vizeaza implementarea unui sistem de supraveghere care urmareste cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in Municipiul Braila, cu precadere in zonele identificate ca avand un potential infractional ridicat, prevenirea fenomenelor infractionale prin monitorizare video si interventie rapida in cazul comiterii unor ilegalitati, precum si proiectarea si implementarea unui sistem capabil sa realizeze supravegherea video si monitorizarea zonei de actiune urbana, in vederea sporirii eficientei activitatii de combatere a infractionalitatii sub toate formele de manifestare.

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale anunta lansarea in data de 20 decembrie a apelului de proiecte pentru operatiunea Operatiunea 3.1.1 "Sprijinirea accesului la Internet si la serviciile conexe" din cadrul Domeniului Major de Interventie 1 Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor, Axa III "Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si public".

Clarificari pot fi solicitate reprezentantilor Organismului Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale la adresa de e-mail fonduri@mcsi.ro, la numarul de fax 021-311.39.19 sau la numerele de telefon 021-021.311.41.55, 021-311.41.12, interior 1015.

13 decembrie 2010

07 decembrie 2010

07 decembrie 2010

Cele cinci proiecte pentru care s-au semnat contractele de finantare si care vor primi fonduri nerambursabile prin Programul Operational Regional 2007 - 2013 sunt:

* Reabilitare strazi zona centrala a Municipiului Petrosani, beneficiar - Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Petrosani, cu o valoare totala de 9.612.493,41 lei si valoarea finantarii nerambursabile de 7.616.652,12 lei;

* Reabilitare zona pietonala si parcuri in centrul Municipiului Petrosani, beneficiar - Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Petrosani, cu o valoare totala de 19.503.905,21 lei si valoarea finantarii nerambursabile de 15.451.475,76 lei;

* Sistem de supraveghere video inzona centrala a Municipiului Petrosani, beneficiar - Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Petrosani, cu o valoare totala de 676.177,63 lei si valoarea finantarii nerambursabile de 535.655 lei;

* Modernizare strazi si parcariin zona Cap linie Petrila - Cap linie Lonea, beneficiar - Consiliul Local al Orasului Petrila, cu o valoare totala de 63.930.075,89 lei si valoarea finantarii nerambursabile de 50.290.459 lei;

* Reducerea infractionalitatii in zona Cap linie Petrila - Cap linie Lonea din orasul Petrila, beneficiar - Consiliul Local al Orasului Petrila, cu o valoare totala de 583.997,98 lei si valoarea finantarii nerambursabile de 461.580 lei.

In cadrul ceremoniei de semnarea a contractelor de finantare au participat: doamna Elena Udrea - Ministru, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, domnul Sorin Maxim - Director generalal Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Vest - Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional, precum si beneficiarii de finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional 2007 - 2013 pentru proiectele contractate - domnul Tiberiu Iacob Ridzi, Primar al Municipiului Petrosani sidomnul Ilie Paducel, Primar al Orasului Petrila.

07 decembrie 2010

07 decembrie 2010

07 decembrie 2010

06 decembrie 2010

"Avand in vedere dificultatile pe care le intampina categoriile de beneficiari ai proiectelor finantate din instrumente structurale/programul ISPA in contractarea imprumuturilor pentru asigurarea necesarului de finantare pentru diverse cheltuieli pentru implementarea proiectelor, domeniul de aplicabilitate al Programului de sprijin...", se arata in proiectul care modifica normele de implementare a programului.

06 decembrie 2010

06 decembrie 2010

06 decembrie 2010

16 noiembrie 2010

Mai multe detalii: www.afaceripublice.ro

16 noiembrie 2010

16 noiembrie 2010

Staţia de Tratare Ape Uzate a fost reabilitată şi modernizată prin fonduri primite de la Uniunea Europeană. Lucrările fac parte din proiectul “Reabilitarea alimentării cu apă potabilă şi a colectării şi epurării apelor uzate în oraşul Târgu Mureş”, finanţat de U.E. prin programul ISPA. Suma totală alocată prin acest program este de circa 28 de milioane de euro, iar costurile lucrărilor de reabilitare şi retehnologizare a Staţiei de Tratare a Apelor Uzate se ridică la 8,5 milioane de euro.

"Scopul programului finanţat de Uniunea Europeană este conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii oamenilor şi utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale.Prin realizarea acestui obiectiv se obţine conformitatea cu directiva Uniunii Europene referitoare la epurarea apelor uzate, directivă preluată de legislaţia română în vigoare, reducerea riscurilor privind sănătatea populaţiei şi reducerea impactului asupra mediului. Astfel, prin îmbunătăţirea calităţii apei epurate, se va reduce gradul de poluare a râului Mureş", a precizat Nicu Tomuleţiu, purtător de cuvânt al companiei Aquaserv.

Lucrările de modernizare a Staţiei de Tratare a Apelor Uzate au fost efectuate de firma olandeză Spaans Babcock Alewijnse şi au garanţie un an de zile.

06.05.2010

www.adevarul.ro

Scopul iniţiativei este creşterea gradului de implicare a societăţii civile în prevenirea şi combaterea corupţiei la nivel local, precum şi promovarea integrităţii şi eticii, a responsabilităţii şi a transparenţei.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că proiectul îşi doreşte identificarea unor exemple de bune practici care să ajute primăriile şi instituţiile publice să ofere cele mai bune servicii pentru cetăţeni, fără să existe tentaţia corupţiei. La rândul său, preşedintele executiv al Asociaţiei de Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă Agenda 21, Nina Cugler, a explicat că în cadrul proiectului va fi elaborat un studiu de percepţie a fenomenului corupţiei în rândul cetăţenilor din mai multe localităţi ale judeţului.

De asemenea, se pune un accent foarte mare pe informarea, conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor faţă de această problemă. Din judeţul Harghita participă la proiect, pe lângă Consiliul Judeţean, şi primăriile din Vlăhiţa şi Băile Tuşnad. 200 de cetăţeni vor răspunde la întrebări legate de acest fenomen, răspunsurile urmând să fie analizate de specialişti şi vor sta la baza studiului elaborat.

Managerul judeţului Harghita, Birtalan Jozsef, a precizat că, în opinia sa, este tipul de proiect "soft", care nu presupune investiţii şi nu are un buget foarte mare, dar care "lucrează" la mentalitatea oamenilor şi care poate avea un efect mult mai mare decât o campanie de amploare.

06.05.2010

www.administratie.ro

Informatiile privind perspectivele absorbtiei in 2010, precum si privind stadiul proiectelor europene au fost prezentate de Stefan Ciobanu, directorul general al  ACIS, in cadrul conferintei “Politica de coeziune de la Agenda Lisabona la Strategia Europa 2020: noi perspective”, organizata vineri, 30 aprilie, de Institutul European din Romania si Ambasada Republicii Polonia.

Conform cifrelor oficiale, la data de 23 aprilie 2010, la nivelul tuturor programelor operationale, se inregistrau 16.470 de proiecte depuse, cu o valoare totala de 35,01 miliarde euro, din care 23,32 miliarde reprezenta contributia UE. Suma solicitata prin proiectele depuse acopera de 2,6 ori alocarea pe 2007-2010, cele mai accesate programe operationale fiind POSDRU si POR.

Cele 4273 de proiecte aprobate pana in acest moment, solicita 75% din fondurile disponibile pentru perioada 2007-2010, POSDRU fiind singurul program operational in cadrul caruia proiectele aprobate depasesc alocarea (incarcare de 181%).

Cu toate acestea, la nivelul acestui program se inregistreaza cel mai redus grad de contractare in raport cu aprobarile (29%), fata de POR si POSCCE, spre exemplu, unde peste 80% din sumele aprobate spre finantare au fost si contractate pana pe 23 aprilie 2010.

06.05.2010

fonduri-structurale.ro

06.05.2010

www.administratie.ro

Vicepresedintele CJ, Nicolae Chichi, a declarat ca proiectul a carui implementare a inceput anul trecut prevede realizarea a patru statii de transfer a deseurilor in localitatile Sfantu Gheorghe, Crisan, Sulina si Chilia Veche, acestea urmand sa se finalizeze in maximum o luna.

"Pe proiectul privind sistemul de gestionare a deseurilor suntem foarte avansati. Statiile de transfer sunt aproape finalizate, dotarile sunt in curtea unitatii noastre de servicii publice si speram ca in doua luni sistemul sa fie functional", a afirmat vicepresedintele CJ, Nicolae Chichi. El a mai spus ca operatorul de servicii publice in Delta Dunarii va fi serviciul de specialitate al CJ, pentru care s-a aprobat deja si suplimentarea personalului, astfel incat activitatea de gestionare a deseurilor din Delta sa nu reprezinte o problema pentru activitatea societatii.

"Proiectul de gestionare a deseurilor din Delta nu a prins si dotarea navala pentru transportul deseurilor la Tulcea sau la Mahmudia. Deocamdata, pentru aceasta parte a activitatii vom inchiria nave care vor face transportul deseurilor in sistem containerizat. Dotarea insa este prinsa in Master planul de gestionare a deseurilor de la nivelul judetului si cred ca anul viitor acest master plan va fi pus in functiune", a precizat vicepresedintele Chichi.

Studiul de fezabilitate pentru Master planul de gestionare a deseurilor din judet include atat sistemul de gestionare a deseurilor din Delta, cat si pe cel din zona de terasa a judetului, o statie de transfer a deseurilor in valoare de un milion de euro urmand sa fie data in folosinta pana la finele acestui an in localitatea Macin.

Sistemul din Macin va deservi populatia din noua localitati si orasul Macin. Finantarea necesara pentru punerea in practica a Master planului este, potrivit sursei, de circa 21,104 milioane de euro, din care 20,4 milioane de euro reprezinta finantare nerambursabila. CJ urmeaza sa contribuie cu 700.000 de euro, aceasta suma reprezentand cheltuieli neeligibile.

06.05.2010

www.finantare.ro

"Este de departe unul dintre cele mai importante proiecte care privesc economia judetului Valcea. CET Govora este obligata ca in cel mai scurt timp sa se puna in acord cu cerintele de mediu privind emisia oxizilor de sulf si de azot. Noi am venit in intampinarea conducerii societatii valcene mai ales ca este vorba de un agent economic vital atat pentru industria locala cat si pentru populatie", a declarat presedintele Consiliului Judetean, Ion Calea.

Pentru a obtine finantarea de la Uniunea Europeana, CET Govora a parcurs mai multe etape. Potrivit lui Ion Balan, directorul acestui agent economic, a fost nevoie de transferul activelor CET Govora in domeniul public al judetului "pentru a nu fi nevoiti sa aiba cofinantarea de 50% si de a evita suspiciunile de ajutor de stat, in cazul in care CET Govora ar fi initiat de una singura solicitarea Uniunii Europene".

Investitia se va derula pe parcursul a doi ani, 2010 -2012, iar prin finalizarea acestui proiect, judetul Valcea va indeplini in mare masura conditiile de conformare privind protectia mediului, in special a aerului, impuse Romaniei prin Tratatul de Aderare.

CET Govora activeaza pe platforma industriala Raureni, este producator de energie electrica pe baza de carbune, este principalul furnizor al ALRO Slatina. CET Govora produce si abur industrial pentru Oltchim si livreaza apa calda menjera si agent termic in sistem centralizat populatiei municipiului Ramnicu Valcea.

05.05.2010

www.finantare.ro

Compania care administreaza complexul, Mediterraneo SA, este detinuta de omul de afaceri bucurestean Dragos Catalin Balas Salcoci, cu o participatie de 80%, Gabriel Nati cu 5%, Florin Marinel Ciobanu cu 5%, Adrian Salcianu cu 5% si Cristina Salcianu cu 5%, potrivit datelor de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

Compania Mediterraneo a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de aproape 540.000 de euro si un profit de 43.000 de euro, la un numar de 20 de angajati, potrivit datelor de pe site-ul Finantelor.

Complexul ocupa o suprafata de 12.400 metri patrati si a fost infiintat in 2007. "Vrem sa dezvoltam mai multe vile", a spus un reprezentant al complexului.

In urma aprobarii proiectului depus, complexul de vile turistice asteapta ca ponderea turistilor straini in total turisti cazati sa creasca de la 5% la 10%, iar durata medie a sejurului de la trei la sapte zile, potrivit reprezentantilor companiei.

Proiectul se va desfasura pe o perioada de 21 de luni si are o valoare totala de circa 2,2 milioane euro, din care 1,6 milioane euro este valoarea eligibila, iar 1,1 este contributia Uniunii Europene din Fondul European De Dezvoltare Regionala. Elena Udrea, ministrul MDRT, a semnat contractul de finantare a proiectului

Actionarul majoritar al companiei, Balas, mai detine 10% din actiunile companiei Diro General Grup SA ce administreaza restaurante in Neptun si care a avut o cifra de afaceri de 632.000 de euro. La aceasta companie mai detin actiuni si Gabriel Nati, Cristina Nati, Florin Ciobanu si Cristina Ciobanu, potrivit ONRC. Omul de afaceri Balas Salcoci nu a putut fi contactat.

"Este in spital in urma unui accident", a spus un reprezentant al companiei. Potrivit informatiilor din publicatiile specializate pe probleme de mediu, Balas este un om de afaceri controversat, implicat in cazul distrugerii padurii Comorova.

05.05.2010

www.zf.ro

Cei doi ferimieri clujeni care au renunţat la dosarele prin care cereau bani europeni sunt din Cătina şi Ţaga. Iosif  Balla, agricultor din Ţaga, ar fi dorit să cultive pe 300 de hectare de teren păioase şi porumb. A cerut de la UE aproape 1,5 milioane de lei. El spune că a renunţat la cererea de finanţare după jumătate de an de alergat de la o bancă la alta, după un credit, pentru cofinanţare.

„Proiectul meu a murit din faşă. Am fost la patru bănci. Mi-au spus că e recesiune, că să mai aştept, când au auzit că îmi trebuie banii pentru agricultură. Practic, m-au refuzat politicos înainte să le zic în amănunt ce vreau să fac cu banii. Le-am cerut în scris motivul refuzului. N-au vrut să mi-l dea“, povesteşte experienţa lui cu băncile din judeţul Cluj, Iosif  Balla.

Dobândă de 25%

Ioan Gecan din Cătina a dorit să-şi cumpere un tractor performant cu toate atelajele necesare, pentru a putea produce hrană pentru cele 10 vaci pe care le are în ferma sa de 50 de hectare. Ar fi avut nevoie de 3,7 milioane de lei. Aşa că şi-a întocmit şi el dosar pentru accesarea de fonduri europene, apoi alte câteva dosare pentru fiecare bancă în parte căreia i s-a adresat pentru un credit.

„Numai hârtiile şi drumurile pe la bănci m-au costat 18.000 de lei. Când mi-au zis că dobânda va fi de 25 la sută, mi-am făcut un calcul: doar să plătesc dobânda într-un an ar fi trebuit să dau 120.000 de lei. Cine vrea să ia bani europeni, rămâne sărac. De unde atâţia bani?“, se întreabă Ioan Gecan.

Schema de finanţare

Pentru a primi bani pentru agicultură, solicitantul trebuie să asigure jumătate din suma cerută. „Din partea de 50% de cofinanţare, fermierii trebuie să dea 80%, iar restul de 20% pot fi garanţii constituite din utilaje sau construcţii“, precizează Grigore Onaciu, directorul Direcţiei Agricole Cluj.

De abia săptămâna aceasta fermierii vor fi puşi faţă în faţă cu reprezentanţii a 17 bănci, în prezenţa a doi secretari de stat de la Ministerul Agricuturii şi de la Dezvoltare Rurală, pentru a negocia credite în condiţii avantajoase, garantate de stat, de data aceasta, prin Fondul de Garantare al Creditului Agricol. „Cei care şi-au retras dosarele s-au grăbit un pic“, este de părere directorul Direcţiei Agricole.

În judeţul Cluj, 26 de fermieri şi-au depus până acum dosare de finanţare. Dintre aceştia, doar patru şi-au finalizat proiectele, iar doi s-au retras. Ceilalţi 20 aşteaptă să vadă rezultatul întâlnirii de miercuri, de la Prefectura Cluj, dintre reprezentanţii băncilor şi cei ai ministerelor.

05.05.2010

www.adevarul.ro

Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul pentru cercetare, inovare si stiinta, a declarat: „Obiectivul propunerii noastre este de a reduce la minimum sarcinile administrative din cadrul programelor de cercetare europene.Este necesar ca cei mai buni cercetatori si cele mai inovatoare societati sa participe la acestea si trebuie sa le permitem sa se concentreze asupra rezultatelor, nu a birocratiei,sprijinind astfel economia europeana si calitatea vietii in Europa.Trebuie, in special, sa incurajam participarea mai multor IMM. Am convingerea ca acest lucru se poate realiza fara a periclita controlul financiar.Solicitam sprijinul celorlalte institutii UE pentru realizarea acestor obiective.”

Janusz Lewandowski, comisarul pentru buget, a adaugat: „Revizuirea regulamentului financiar pe care Comisia o va prezenta luna viitoare va sprijini ideile de simplificare a finantarii cercetarii prin propuneri legislative concrete, care se vor dovedi utile si in alte domenii de politica.Avem nevoie de norme mai simple pentru a incuraja participarea beneficiarilor potentiali ai fondurilor UE, precum intreprinderile mici si mijlocii si ONG-urile.Prin aceasta simplificare, bugetul UE va servi mai bine cetatenilor si intreprinderilor.”

Prima parte a strategiei Comisiei va face posibile imbunatatiri ale cadrului legislativ si de reglementare existent, unele dintre acestea fiind deja in curs. Aceasta include, de exemplu, sisteme informatice mai performante, o aplicare mai coerenta a normelor, in special a celor de audit, si imbunatatirea structurii si continutului „cererilor de propuneri de proiecte” la care organizatiile de cercetare raspund pentru a solicita finantari.

A doua parte include modificarea normelor financiare existente pentru a permite o simplificare mai radicala, mentinand totodata un control eficace, de exemplu prin largirea utilizarii „metodei cheltuielilor medii” care sa evite necesitatea contabilizarii separate si minutioase, in cadrul proiectelor, a fiecarei cheltuieli in parte. Comisia isi propune, de asemenea, sa autorizeze proiectele sa foloseasca in cazul finantarii UE aceleasi metode contabile pe care trebuie sa le utilizeze si in cazul finantarii nationale a cercetarii. Aceste propuneri necesita o decizie a Parlamentului European si a Consiliului.

Implementarea celui de-al treilea tip de modificari preconizate va fi luata in consideratie pentru viitoarele programe cadru de cercetare. Printre optiunile prezentate se afla si o evolutie catre „plata in functie de rezultate”, care ar insemna ca beneficiarilor sa li se plateasca sume globale pentru desfasurarea unor activitati stiintifice specifice, acestia urmand sa demonstreze ca le-au efectuat in mod eficace si eficient, mai degraba decat sa raporteze cheltuielile individuale.

30.04.2010

www.fonduri-structurale.ro

"Nu avem ce face. Bugetele comunelor sunt la cota de avarie. Fiindcă ani la rând nu au fost bani pentru investiţii, am făcut mereu apel la primari să acceseze fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii. Mulţi mi-au ascultat sfatul, dar acum nu ştiu ce să le spun", a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Vasile Mihalachi.

Proiecte europene au fost câştigate în 60 de comune vasluiene, fondurile urmând să fie folosite pentru refacerea drumurilor, podurilor şi podeţelor, pentru aducţiuni cu apă şi canalizare, modernizarea căminelor culturale, construcţia unor cămine de bătrâni şi adăposturi pentru copiii defavorizaţi şi chiar pentru extinderea reţelelor electrice.

30.04.2010

www.administratie.ro

Conform sursei citate, panourile solare ar urma să asigure apa caldă în instituţii, iar centralele căldura în perioada sezonului rece, cu reducerea semnificativă a cheltuielilor cu energia electrică convenţională. În plus, pentru producerea biomasei s-ar putea folosi resturi de lemn sau gunoi, ceea ce ar duce la un mediu mai curat. Preşedintele ADI "Valea Barcăului" a adăugat că se are în vedere, pentru un alt proiect viitor, achiziţionarea unor panouri fotovoltaice cu energie solară pentru stâlpii de iluminat public din cel 11 comune.

"Marele nostru vis sunt stâlpii de iluminat public cu panouri fotovoltaice, ceea ce ne-ar aduce independenţă faţă de energia electrică convenţională şi, de asemenea, reducerea cheltuielilor", a subliniat Marina Ida Magdolna. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Barcăului" include comunele Sâg, Valcăul de Jos, Boghiş, Nuşfalău, Ip, Marca, Plopiş, Halmăşd, Camăr, Carstelec şi Măerişte, situate în zona geografică a Sălajului cunoscută drept Valea Barcăului.

30.04.2010

www.administratie.ro

"Salonul nostru oferea doar servicii de coafura, cosmetica si manichiura-pedichiura. Am vrut sa crestem capacitatea de deservire si sa oferim si servicii de infrumusetare corporala. Pentru ca valoarea investitiei este ridicata ne-am gandit sa apelam la fonduri europene care sa acopere o mare parte din costuri", spune Livia Gafencu, asociatul Blue Line Center.

Proiectul "Dotare salon de coafura si infrumusetare cu echipamente si dotari specifice si echipamente IT" a fost depus in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor".

"Am depus in 2008 un proiect pentru a obtine bani de la UE. Contractul cu Ministerul Dezvoltarii, care gestioneaza programul pentru microintreprinderi, l-am semnat anul trecut in aprilie. Am vrut sa ne largim gama de servicii pe care le ofera salonul. Nu ne-a demoralizat perioada destul de lunga in care am primit raspunsul ca suntem acceptati la finantare, am vrut sa obtinem acesti bani care sa ne ajute sa ne dezvoltam."

Perioada de implementare a fost de trei luni de zile, cel mai scump aparat achizitionat fiind cel pentru epilare definitiva care a costat circa 20.000 de euro, echipamentele fiind achizitionare din Romania, in urma unei licitatii. "In ciuda crizei, am facut investitia. Anul trecut am mentinut preturile si am mers cu profitabilitate minima. Am reusit astfel sa ne mentinem numarul de clienti, iar in acest moment, pentru ca am adus noi servicii, am intrat cu reclama si promotii ca sa atragem clienti noi. Speram ca in urmatorii ani, in urma implementarii acestui proiect, sa crestem cifra de afaceri cu 20 pana la 50%", spune Gafencu.

Firma care in 2008 a inregistrat o cifra de afaceri de 25.000 de euro are in prezent noua angajati.

Cine ia banii:

• Compania: Blue Line Center din Suceava
• Obiect de activitate: salon de infrumusetare
• Proiectul: "Dotare salon de coafura si infrumusetare cu echipamente si dotari specifice si echipamente IT"
• Valoarea totala a proiectului: 56.000 de euro
• Suma pe care o primesc de la UE: 32.000 de euro
• Cifra de afaceri in 2008: 25.000 de euro

29.04.2010

www.zf.ro

Printre proiectele prioritare ale edilului din Sovata se regăsesc "Drumul sării", în valoare de 1,8 milioane de euro, amenajarea unei zone de agrement la Lacul Tineretului, în valoare de peste 2,4 milioane de euro - intrat în finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, Baza de Agrement sau AQUAPARC, cu o valoare aproximativă de 12 milioane de euro, şi un Centru de Informare Turistică, în valoare de 800.000 euro.

Primarul a arătat că proiectul "Drumul sării" a fost depus deja la ADR Centru pe Axa 5.2 POR, prin care se doreşte dezvoltarea a ceea ce s-a realizat până acum prin programul PHARE 2005 - dezvoltarea infrastructurii rutiere (în urma unei investiţii de 5,6 milioane euro) - adică partea de alei şi zona lacurilor aflate în zona protejată, Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături.

Peter Ferenc a prezentat o serie de schiţe cu lucrări din lemn care pot să facă această zonă mult mai atractivă, cu trepte de lemn, cu foişoare, iluminarea stâncilor de sare, poduri deasupra lacurilor sărate. El a precizat că o etapă aflată deja în lucru este amenajarea unei zone de agrement la Lacul Tineretului (peste 2,4 milioane de euro) care ar trebui să se finalizeze în acest an, ca urmare a unei investiţii aprobate de Ministerul Turismului.

Potrivit edilului, este vorba despre un lac de agrement, în care există posibilitatea îmbăierii în apă dulce, cu o zonă pentru bărci şi pescuit, iar iarna pentru patinaj. "Lacul Tineretului are o deosebită importanţă şi în protejarea Lacului Ursu, unic în Europa. Încercăm ca toate apele pluviale care vin de pe versantul Dealul Cercelului să le captăm în acest lac, iar viiturile să nu mai tulbure apele Lacului Ursu. Au fost cazuri când săptămâni întregi nu s-a putut folosi Lacul Ursu din cauza apelor pluviale care l-au tulburat", a susţinut primarul.

Un alt proiect prezentat de edilul din Sovata este Băile de Agrement sau AQUAPARC, cu o valoare estimată de 12 milioane de euro, pentru care se lucrează la realizarea unui studiu de prefezabilitate. Acest proiect ar avea rolul de a creşte potenţialul de agrement al oraşului Sovata, prin atragerea şi a turiştilor tineri, nu doar a celor de vârsta a treia veniţi la tratament.

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, s-a arătat impresionată de proiectele oraşului Sovata, mai ales că până acum aici s-a reuşit accesarea unor proiecte naţionale şi europene în valoare totală de 40 de milioane de euro, şi a subliniat că una dintre ţintele pe care şi le-a propus este turismul balnear şi dezvoltarea acestuia. "Pentru asta este nevoie de agrement, e nevoie să aducem tinerii în staţiunile balneare, trebuie să le creăm posibilitatea de a petrece timpul liber, pentru că e greu să-i ţinem la lac şi după aceea să îi ducem în cameră", a explicat ministrul.

20.04.2010

www.administratie.ro

"Se va construi o sera cu o suprafata de 1,4 hectare unde se vor produce rosii si castraveti, iar productia pe care o estimam a fi realizata este de 40 de kilograme de legume pe metrul patrat. Prima recolta ar trebui sa fie la inceputul anului viitor", spune Ionut Buculeasa, care se ocupa de implementarea proiectului firmei New Bioland.

Firma se afla in etapa de licitatii pentru materialele necesare inceperii constructiei.

"In momentul de fata suntem in licitatii. Vom achizitiona structura metalica si folie dubla gonflabila pentru constructia serei, iar ofertele pe care le avem sunt din Italia, Spania si Franta", explica reprezentantul companiei.

Proiectul "Infiintare sera pentru producerea si procesarea legumelor si constructiile aferente" a fost depus in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), masura 121 - "Modernizarea exploatatiilor agricole".

"Pentru partea de cofinantare s-a apelat la un credit bancar. Productia care se realizeaza va merge catre depozite de colectare a legumelor. Este mai greu sa intram direct in retelele mari de hipermarketuri."

In sera pe care New Bioland o va construi vor fi angajati cinci oameni, dar si zilieri in perioada de plantare si recoltare a legumelor.

Anul acesta sunt estimate a fi lansate doua apeluri de proiecte pentru masura 121, in mai si octombrie.

Bugetul alocat pentru 2010 pentru cei care doresc sa ia fonduri europene prin masura 121 este de 250 de milioane de euro si se mai pot obtine finantari europene in cadrul acestui program pentru infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni, infiintarea pepinierelor de vita-de-vie, pomi fructiferi si arbusti.

Cine ia banii:

• Compania: New Bioland din judetul Mehedinti
• Obiect de activitate: productia si procesarea legumelor
• Proiectul: "Infiintare sera pentru producerea si procesarea legumelor si constructiile aferente"
• Suma primita de la UE: 700.000 de euro
• Proiectul a fost depus in cadrul PNDR, masura 121
• Un nou apel de proiecte se va deschide in mai

20.04.2010

www.zf.ro

19.04.2010

www.finantare.ro

Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile, pentru realizarea acestui program sunt de peste 10 miliarde de euro.

Din acestia, peste 8 miliarde euro sunt bani alocati Romaniei de Uniunea Europeana prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, restul provenind de la bugetul national.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a primit din partea Autoritatii de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale implementarea mai multor Masuri de investitii, astfel:

Masura 121 - "Modernizarea exploatatiilor agricole"

Masura 121, lansata in luna martie 2008, a suscitat un viu interes inca de la inceput datorita tipologiei investitiilor finantate.

Este vorba despre sprijinul dezvoltarii exploatatiilor agricole vegetale si de crestere a animalelor, mai precis:
- Sectorul vegetal - legume, pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii, culturi de camp, pepiniere, precum si plantatiile de vita-de-vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita-de-vie) si struguri de masa.
- Sectorul de crestere a animalelor - bovine pentru lapte, bovine pentru carne, porcine, ovine si caprine, pasari in sistem extensiv si pentru oua de consum.

Suma maxima nerambursabila in cadrul masurii poate ajunge pana la 2 milioane de euro.

Pana in prezent, APDRP a primit 4.529 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.527 de proiecte cu valoare nerambursabila de 527,36 milioane de euro. Totodata, au fost efectuate plati totale in valoare de 148,58 milioane de euro.

Masura 123 - "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere"

Investitii pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice:
- Sectoarele prioritare pentru produsele agricole: lapte si produse lactate; carne, produse din carne si oua, cereale si panificatie, legume, fructe si cartofi, seminte oleaginoase, miere de albine, vin, dar si obtinerea si utilizarea biocombustibililor.
- Sectoarele prioritare de productie primara pentru produsele forestiere: lemnoase si nelemnoase (de exemplu: ciuperci, fructe de padure, seminte, taninuri, plante medicinale etc., cu exceptia produselor rezultate din activitatea de vanatoare).

Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 2 milioane de euro, respectiv 3 milioane de euro pentru formele asociative.

Aceasta Masura, lansata tot in martie 2008, a fost accesata de 606 beneficiari, fiind semnate pana in prezent 370 de contracte de finantare in valoare nerambursabila de 349 milioane de euro.

Pentru aceasta Masura au fost efectuate plati in valoare de 32,26 milioane euro.

Impreuna cu Masura 123, doar pentru anul 2008, au fost disponibile doua Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 si XS28/2008 avand ca domeniu de activitate industria alimentara si, respectiv, industria forestiera.

Pentru aceste Scheme, au fost contractate 338 de proiecte astfel: 194 de proiecte in valoare nerambursabila de 84,32 de milioane euro pentru Schema XS13/2008 si 144 de proiecte in valoare nerambursabila de 59,65 de milioane de euro pentru Schema XS28/2008.

Pana in prezent au fost efectuate plati in valoare de aproximativ 23,43 milioane de euro pentru ambele Scheme de Ajutor de Stat.

Masura 322 - "Renovarea si dezvoltarea satelor"

Sprijinul financiar se acorda pentru investitii care se realizeaza in spatiul rural al Romaniei, reprezentat de comune, ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente.

Tipuri de servicii si actiuni sprijinite:
- Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
- Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala;
- Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.

Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 6 milioane de euro, proiectele fiind in mod obligatoriu de interes public.

In urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finantare, suma alocata prin PNDR acestei Masuri, pana in anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depasita de sapte ori.

Astfel, pentru aceasta Masura nu a fost inca lansata o sesiune de primire a proiectelor. Romania reconsidera posibilitatea de sprijin in cadrul PNDR 2007 - 2013 datorita includerii unor posibilitati de finantare prin intermediul PERE (Planul European de Redresare Economica).

Fondurile suplimentare aferente Masurii 322 vor fi destinate exclusiv actiunilor prevazute in PERE.

Au fost contractate pana in prezent 291 de proiecte cu o valoare de 797,89 de milioane de euro, etapele de evaluare si de contractare fiind inca in desfasurare.

Platile efectuate pentru Masura 322 sunt de 34 de milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind insa in etapa de licitatii publice.

Masura 312 - "Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi"

Sprijinul financiar se acorda pentru investitii care se realizeaza in spatiul rural al Romaniei, reprezentat de comune, ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente.

- Investitii in activitati non-agricole productive;
- Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti;
- Servicii pentru populatia rurala.

Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 200 de mii de euro.

Pentru aceasta Masura, lansata in septembrie 2008, au fost depuse 2.200 de cereri de finantare, fiind contractate pana acum 108 proiecte, cu valoare de 16,14 milioane de euro, procesul de contractare fiind in desfasurare.

Masura 313 - "Incurajarea activitatilor turistice"

Sprijinul financiar se acorda pentru:
- Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere);
- Investitii private in infrastructura turistica de agrement;
- Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare;
- Elaborarea de materiale promotionale.

Suma maxima nerambursabila pentru "incurajarea activitatilor turistice" poate ajunge pana la 200 de mii de euro.

Din septembrie 2008, cand a fost lansata prima sesiune pentru depunerea de proiecte si pana in prezent, in cadrul acestei Masuri, au fost depuse 811 cereri de finantare, si au fost contractate 203 proiecte, in valoare de 37,47 milioane de euro.

Interesul major l-a constituit, ca si in cazul Programului SAPARD, componenta de finantare a structurilor de cazare, 195 de beneficiari cu contract solicitand sprijin financiar pentru constructia sau modernizarea de pensiuni, cabane, etc.

Masura 141 - "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta"

Pentru a putea primi sprijin in cadrul Masurii 141, solicitantul trebuie sa intocmeasca un Plan de afaceri pentru o perioada de cinci ani.

Sprijinul public nerambursabil este de 1.500 de euro/an/ferma de semi-subzistenta.

Acest sprijin se acorda pentru o perioada de cinci ani.

Pentru Masura 141 au fost contractate incepand cu decembrie 2008, peste 6.148 proiecte, cu o valoare de 46,11 milioane de euro, pana in prezent fiind efectuate plati de peste 9,19 milioane de euro.

Masura 142 - "Infiintarea grupurilor de producatori"

Schema de sprijin pentru grupurile de producatori este urmatoarea:
- Rate anuale acordate in primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de producatori.

Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori

APDRP a contractat trei proiecte pentru aceasta Masura, valoarea inregistrata fiind de 91.711 euro .
Masura 142 a fost lansata in decembrie 2008 si este deschisa permanent pentru solicitantii de fonduri.

Masura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri"

Beneficiarii eligibili sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de Finantare), persoane fizice sau juridice care practica in principal activitati agricole.



Sprijinul este de 10.000 euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 euro /1 UDE, dar nu va putea depasi 25.000 euro pentru o exploatatie agricola.

Masura 112 s-a bucurat inca de la lansarea acesteia, in decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, au fost depuse 3.363 de cereri de finantare, dintre care au fost contractate pana acum 507 proiecte. Valoarea proiectelor contractate este de peste 10,18 milioane euro.

Masura 431 - "Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului", submasura 431.1 Constructie parteneriate public-private

Prin Masura 431 se acorda fonduri pentru activitati care asigura stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala.

Prin implementarea actiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Actiune Locala1 - beneficiarii Axei IV - trebuie sa asigure imbunatatirea guvernantei locale.

In sesiunea septembrie - octombrie 2009, in cadrul fazei 3 a submasurii 431.1, au fost depuse 112 proiecte in valoare publica de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de imbucurator tinand cont de noutatea absoluta pe care o presupune aceste tipuri de finantari.

In afara de implementarea Masurilor mai sus mentionate, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit mai efectueaza si platile aferente Masurilor de sprijin pe suprafata implementate de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
Pentru aceste Masuri, pana in acest moment au fost efectuate plati de 600 de milioane de euro.

Rezumand activitatea APDRP in implementarea Planului National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 2013, putem afirma ca absorbtia fondurilor se desfasoara in ritm accelerat si eficient.

Pana in prezent, pentru masurile lansate, au fost depuse in total 21.535 de solicitari de fonduri nerambursabile in valoare de 10,37 miliarde de euro. In urma procedurii de selectie au fost contractate 9.626 de proiecte totalizand 1,93 miliarde de euro.

Pana in data de 9 aprilie 2010, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a efectuat plati, pentru masurile pe care le implementeaza, in valoare de 261 de milioane de euro.

Acest numar impresionant de cereri de finantare arata interesul deosebit manifestat de beneficiari, dar si efortul major pe care Agentia a trebuit sa il faca pentru a trece fiecare proiect prin etapele procedurale, tinand cont ca la nivelul intregii tari sunt angajati efectiv doar 1.443 de experti.

"Agentia a fost supusa unui efort institutional maxim in aceasta perioada, dar acesta si-a aratat beneficiile. in acest an vom primi in continuare proiecte pentru Masurile pe care le implementam si ma astept, totodata, la o crestere exponentiala a platilor pe care le vom efectua" a declarat Mihai Gavril Vadan, directorul general APDRP.

19.04.2010

www.finantare.ro

19.04.2010

fonduri.mcsi.ro

Primul dintre proiectele care au trezit interesul investitorilor pentru staţiunea Moneasa este modernizarea drumului Juliţa-Mădrigeşti. Început acum un an, acesta a fost primul proiect din Regiunea Vest care a primit finanţare din fondurile structurale europene.

Cel de-al doilea proiect este parte a programului turistic „Drumul vinului” şi pune în valoare atât frumuseţea naturii din Munţii Apuseni, cât şi roadele podgoriilor însorite de pe valea caldă a Mureşului, dintre care cea mai cunoscută este cea de la Miniş Măderat. Podgoria este renumită mai ales pentru vinurile din soiul Cădarcă, un soi „împărţit” de viticultorii de pe Valea Mureşului, atât din România, cât şi din Ungaria. Vinul roşu, cu arome de fructe de pădure, este extrem de apreciat de cunoscători şi, în ultimii ani, a devenit cunoscut şi de turiştii străini, care valorizează tot mai mult soiurile locale din România.

Proiectul de infrastructură va scurta drumul spre Moneasa cu aproape 100 de kilometri, prin modernizarea tronsonului de drum Juliţa – Mădrigeşti. Acest tronson are o lungime de 24,671 de kilometri. Reabilitarea lui ar urma să se încheie anul viitor şi costă în total 56.324.534 lei, potrivit contractului de finanţare. După ce drumul reabilitat pe banii Uniunii Europene va deveni operaţional, vor putea fi atraşi investitori în această zonă. Turiştii care vor merge pe acest drum spre Moneasa vor avea posibilitatea să viziteze şi alte obiective turistice în afara staţiunii din Munţii Apuseni. Este vorba de trei biserici de lemn, vechi de secole, care erau practic inaccesibile.

„Prin modernizarea tronsonului de drum Juliţa - Mădrigeşti ne dorim crearea unei legături directe între Valea Mureşului şi Valea Crişului. Este unul dintre cele mai importante proiecte demarate la nivelul judeţului Arad”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. De altfel, oficialul CJ Arad a inspectat şantierul drumului luna trecută, când au fost reluate lucrările întrerupte de venirea iernii. Nicolae Ioţcu a spus că, după reabilitarea tronsonului, drumul dintre Săvârşin şi Moneasa va fi scurtat cu aproximativ 100 de km.

Preşedintele CJ Arad a verificat şi lucrările la „Drumul vinului”. Acesta este un proiect de 16 milioane de euro, iniţiat de tot de către Consiliul Judeţean Arad pentru a pune în valoare turismul local. Prin acest proiect, turiştii vor fi atraşi spre Podgoria Aradului pe un traseu de o zi, la finalul căruia ei ar urma să fie cazaţi tot în hotelurile din staţiunea Moneasa. Pe acest traseu, turiştii vor face opriri dese pentru a degusta vinurile locale şi pentru a servi preparatele culinare tradiţionale, ecologice.

13.04.2010

www.ecomunitate.ro

''Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al municipiului Arad'' este primul proiect de infrastructură pe fonduri structurale obţinut de administraţia locală, valoarea totală a acestuia fiind de 54.649.323 lei (14,6 milioane euro).

Din valoarea totală a proiectului, suma de 11, 2 milioane euro provine din fonduri structurale nerambursabile, de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, municipalitatea urmând să suporte diferenţa.

Se va reabilita clădirea primei Preparandii Române, drumurile urbane, urmând a se introduce alimentare cu apă şi canalizare în acea zonă. De asemnenea, este prevăzută reabilitarea Podului Traian şi a liniei de tramvai, de la Piaţa Sârbească până la pod. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea atractivităţii turistice a municipiului Arad şi a judeţului prin reabilitarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural - istoric şi modernizarea infrastructurilor conexe.

13.04.2010

www.administratie.ro

Pe 7 aprilie, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Lugoj a avut loc şedinţa de evaluare finală, ocazie cu care au fost evaluate rezultatele proiectului şi a fost prezentată multimedia Strategia de Dezvoltare a Municipiului Lugoj. Ulterior, aceasta va fi încarcată în format electronic pe pagina de internet a Primăriei Lugoj.

Proiectul "Paşi spre o dezvoltare durabilă - Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Lugoj" a avut o durată de implementare de 12 luni şi o valoare totală de 222.910 lei, din care finanţarea nerambursabilă a reprezentat 218.450 lei (98%), iar contribuţia locală 4.460 lei (2%).

Obiectivele urmărite prin implementarea proiectului au vizat:
- dezvoltarea durabilă a municipiului Lugoj prin creşterea calităţii deciziilor în administraţia publică locală şi prin formularea clară a politicilor publice
- îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică a administraţiei publice din municipiul Lugoj.

Rezultatele proiectului sunt următoarele:
- o Strategie de Dezvoltare a Municipiului Lugoj pentru perioada 2009 �" 2013;
- 1.000 de exemplare tipărite din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Lugoj;
- 2.000 de exemplare tipărite din rezumatul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Lugoj;
- 5 comunicate de presă publicate contra cost într-un cotidian regional;
- 2 bannere montate la locul de desfăşurare a proiectului;
- 4 afişe A2 lipite la locul de desfăşurare a proiectului;
- 2 cursuri de instruire (Egalitatea de şanse şi de tratament şi Protecţia mediului);
- 58 de persoane instruite la cursul de Egalitatea de şanse şi de tratament dintre care 51 de angajaţi ai Primăriei Municipiului Lugoj şi ai direcţiilor şi instituţiilor pendinte;
- 55 de persoane instruite la cursul de Protecţia mediului, dintre care 51 de angajaţi ai Primăriei Municipiului Lugoj şi ai direcţiilor şi instituţiilor pendinte;
- echipament IT achiziţionat: 1 imprimantă color A3, 2 staţii de lucru (2 monitoare TFT de 19", 2 unităţi centrale), 2 licenţe sistem de operare Windows, 2 licenţe Office.

13.04.2010

www.administratie.ro

După aproape un an şi jumătate de la depunerea proiectelor în cadrul programului Creşterea Competitivităţii Eco­nomice, 13 companii din cele 28 calificate au semnat contractele de finanţare şi pot începe investiţiile. Fondurile puse la dispoziţie totalizează 235 milioane de lei, iar suma maximă alocată unui proiect este de cinci milioane de euro la cursul de schimb valabil la data depunerii, de 3,68 lei pentru un euro.

Companiile private mari sunt nevoite să ducă o luptă strânsă pentru banii europeni. Cu toate că 86 din cele 123 de întreprinderi înscrise în concurs au luat peste punctajul minim la evaluarea proiectului, adică peste 60 de puncte, doar 22% din ele au primit şi finanţarea, plafonul alocat fiind epuizat. Statistica arată că mediul privat a înţeles cum trebuie să facă proiecte foarte bune, iar „problema“ absorbţiei fondurilor UE este valabilă mai mult în cazul autorităţilor publice.

Întreprinderile mari mai au o şansă să depună proiecte în programul de creştere a competitivităţii din martie până la sfârşitul lunii mai 2010. Este a doua şi ultima sesiune de depuneri în cadrul acestui program, iar suma pusă în joc este de 450 milioane de lei. Concurenţa va fi şi mai puternică la acest apel, din moment ce există deja 62 de proiecte cu punctaj suficient care au rămas în ­stand-by după evaluarea anterioară. Numărul maxim de puncte pe care îl poate primi un proiect este 100, iar cel mai bun scor a fost realizat de Popeci Utilaj Greu Craiova, respectiv 91,5 puncte.

Luptă strânsă

Drumul până la obţinerea finanţării nu este însă foarte scurt. „În relaţia client-consultant, până la câştigarea unui proiect, responsabilitatea este 90% a consultantului. Relaţia cu Autoritatea de Management a decurs fluent, singurul incovenient fiind cel legat de perioada de evaluare destul de lungă, de un an“, spune Laura Rădulescu, coordonator proiecte la Initial Advisory, firma de consultanţă care a realizat proiectul Popeci, în colaborare cu Promeso Consulting.

Durata prea mare pentru evaluarea proiectelor este sesizată şi de acţionarul şi directorul general al companiei, Constantin Popeci.

„Programul nostru investiţional de modernizare/dezvoltare este pe termen lung şi ne influenţează evoluţiile pieţei. Ca urmare, am fost afectaţi de perioada de evaluare a proiectului, respectiv un an şi, în acelaşi timp, de riscul valutar (euro era 3,68 lei la momentul depunerii proiectului, faţă de 4,1 lei în prezent-n.r.). Însă proiectul a prevăzut de la început mijloace de reducere a acestui impact negativ. Întârzierea cu un an a determinat  o actualizare a proiecţiilor financiare din proiect pentru relaţia cu banca în vederea obţinerii cofinanţării“, explică omul de afaceri. Suma obţinută, de 18,44 milioane lei (cinci milioane euro la data depunerii) va fi investită în utilaje şi tehnologie. Impactul ar trebui să fie o creştere cu 10% a cifrei de afaceri, cu 20% a exporturilor şi cu 21% a numărului de angajaţi. Banii europeni înseamnă doar un sfert din investiţia programată de companie.

Statul dezinteresat

„Alternativele pentru finanţarea investiţiilor erau împrumuturile bancare. Însă dezavantajele unei astfel de soluţii erau, pe de o parte, costul mare de finanţare, iar pe de altă parte, o asemenea soluţie ar fi determinat un ritm mai redus de implementare a investiţiei“, precizează Constantin Popeci. Proiectul se va derula pe trei ani, dar în funcţie de cerinţa pieţei, ar putea fi accelerat.

În vreme ce mediul privat se străduieşte să obţină finanţări gratis de la UE, autorităţile publice continuă să raporteze rate infime de absorbţie a fondurilor structurale, de câteva procente, deşi au trecut peste trei ani de la aderare. Motivul invocat de şefii instituţiilor publice este, cel mai frecvent, lipsa proiectelor sau proasta calitate a acestora.

După implementarea acestui proiect vom aborda şi alte linii de investiţii. Întregul program de dezvoltare-modernizare depăşeşte 20 milioane de euro.
Constantin Popeci, om de afaceri

Scopul proiectului

Popeci Utilaj Greu Craiova a obţinut finanţarea europeană maximă pentru întreprinderi private, de 5 milioane de euro, pentru un proiect de creştere a competitivităţii, care urmăreşte:

- Achiziţionarea a 71 de utilaje moderne

- Creşterea cifrei de afaceri cu peste 10% în următorii cinci ani

- Creşterea exporturilor cu 20% în cinci ani de la finalizarea proiectului

- Creşterea în cinci ani a numărului de angajaţi cu 21%, de la 600 în prezent

12.04.2010

www.capital.ro

Proiectul a fost declarat eligibil de Agenţia de Dezvoltare Regională 2 Sud-Est Brăila, urmând ca Ministerul Dezvoltării Re­gionale şi Turismului să aprobe deschiderea finanţării. Parcul se va întinde pe 11.786 metri pătraţi şi va fi amplasat pe un teren situat în apropierea braţului Sf. Gheorghe al Dunării. Gheorghe Demidov, viceprimarul comunei Mahmudia, ne-a declarat: „Ideea realizării parcului acvatic a apărut în urmă cu un an, când am discutat oportunitatea realizării unui bazin de înot. Firma de consultanţă la care am apelat ne-a oferit argumente puternice pentru această investiţie inedită, menită să sporească atractivitatea turistică a localităţii noastre. Parcul va avea şi un bazin olimpic de înot, dar şi toate dotările specifice unui parc acvatic de distracţie. Investiţia va începe cel mai târziu în luna septembrie şi va fi finalizată în maximum 30 de luni". 

12.04.2010

www.romanialibera.ro

Pot sa obtina finantare doar firmele cu activitate de un an fiscal intreg incheiat, profit operational si fara datorii la stat.

"In functie de complexul sportiv care se doreste a fi construit, se pot investi de la 50.000 pana la 5. 000 de euro. Se finanteaza constructia sau modernizarea unui complex sportiv situat in mediul urban", spune Cosmin Dragoi, managing partner al firmei de consultanta M27 CED Invest. Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile, investitii care sunt decontate de fondurile europene si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.

"Cofinantarea este in procent de minimum 30% din valoarea cheltuielilor eligibile. La acestea se adauga cheltuielile neeligibile pe care le suporta solicitantul", precizeaza Dragoi.

In ceea ce priveste terenul, nu exista o constrangere cu privire la suprafata, insa beneficiarul trebuie sa nu aiba ipoteca pe teren, sa fie proprietar, astfel incat sa se poata obtine autorizatie de constructie. Proiectele sunt finantate prin Programul Operational Regional (POR), masura "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor". "In cadrul acestei masuri se pot achizitiona echipamente, mobilier, constructii si instalatii, utilaje, sisteme IT, consultanta si proiectare. Pentru modernizarea spatiilor de prestari servicii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii", precizeaza Dragoi.

Apelul de proiecte este deschis pe masura de sprijinire a microintreprinderilor, iar dosarele se pot depune la agentiile de dezvoltare regionala din tara. Regiunea Bucuresti-Ilfov are alocat pentru acest apel de proiecte peste 15 mil. euro, iar pana la sfarsitul lunii martie erau depuse peste 100 de dosare.

12.04.2010

www.zf.ro

Primarul Medgidiei, Marian Iordache, a precizat că miercuri a fost semnat procesul-verbal de începere a lucrărilor de reabilitare a celor 31 de străzi ale oraşului, ce au o lungime de aproximativ 20 de kilometri.

Contractul de execuţie a fost încheiat cu firma Tehnologica Radion, urmând ca lucrările să fie finalizate pe parcursul a 32 de luni, 14 străzi fiind reabilitate în 2010, iar 17, în anul 2011. Potrivit edilului municipiului Medgidia, din valoarea totală a proiectului, de aproape 31 de milioane de lei, peste 25 de milioane de lei reprezintă suma nerambursabilă (circa 22,5 de milioane de lei de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi aproape 3 milioane de lei de la bugetul naţional), diferenţa reprezentând cofinanţarea beneficiarului şi TVA.

09.04.2010

www.administratie.ro

Valoarea totală a proiectului intitulat "Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva, monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată din municipiul Deva" se ridică la 8,98 milioane de euro, autorităţile locale şi judeţene urmând să asigure cota de cofinanţare din fonduri proprii.

"Proiectul va pune în valoare Cetatea Devei, un monument istoric simbol al municipiului. Prin acest proiect vor fi restaurate şi conservate zidurile din incintele doi şi trei ale cetăţii şi vor fi amenajate aleile de acces. De asemenea, monumentul istoric şi căile de acces vor fi iluminate pe timp de noapte", a declarat, miercuri, primarul Devei, Mircia Muntean.

În proiectul de reabilitare al Cetăţii Deva mai sunt incluse lucrări în fostele spaţii ale cazarmei din secolul al XIII-lea, precum şi amenajarea unei parcări pentru turişti. Licitaţia de execuţie a proiectului va fi organizată în luna mai, iar lucrările de reabilitare sunt programate să se încheie după doi ani şi jumătate. Cetatea Deva este atestată documentar din anul 1269.

09.04.2010

www.administratie.ro

Programul ofera ONG-urilor, autoritatilor locale si persoanelor fizice posibilitatea de a inscrie in perioada 09 aprilie – 28 mai 2010 proiecte pentru dezvoltarea comunitatilor din care fac parte. Acestea se pot depune pe site-ul programului www.impreunapentrufiecare.ro. Activitatile eligibile in cazul proiectelor de protectie a mediului sunt conservarea si mentinerea/ imbunatatirea conditiilor de mediu existente la nivel local prin diverse activitati.

“Tinand cont de succesul inregistrat de <<Impreuna pentru Fiecare>> in 2009, 89 proiecte primite si 16 selectate pentru finantare, am decis sa continuam acest program si in acest an”, declara Oana Nastase, director comunicare si afaceri corporative al grupului Rompetrol. Potrivit companiei, numarul de proiecte alese pentru finantare de catre Grupul Rompetrol va fi conditionat de “corectitudinea, transparenta si responsabilitatea aplicantilor”.

La evaluare proiectelor se va puncta numarul persoanelor influentate de problema respectiva si numarul voluntarilor din comunitate care se pot implica in solutionarea problemei. De asemenea, aplicantul trebuie sa stabileasca un parteneriat si cu autoritatile locale si sa dovedeasca angajamentul comun pe termen lung pentru pastrarea rezultatelor proiectului.

Castigatorii vor fi anuntati pe 30 iunie, dupa perioada de jurizare si evaluare in teren a proiectelor inscrise. Implementarea trebuie sa se realizeze intre 15 iulie - 29 octombrie 2010.

09.04.2010

greenreport.ro

Beneficiarii care pot aplica pentru a obtine fonduri europene sunt IMM-urile si intreprinderile mari cu mai putin de de 750 de angajati sau o cifra de afaceri mai mica de 200 de milioane de euro.

"Nu exista restrictii cu privire la mediul rural sau urban in care se pot implementa investitiile.

Pe langa constructia de ferme de pesti mai este finantata refacerea digurilor, canalelor si infrastructurii de pescuit, achizitionarea de noi echipamente de pompare, construirea si modernizarea statiilor de reproducere", spune Cosmin Dragoi, managing partner in cadrul firmei de consultanta M27 CedInvest.

De asemenea se mai finanteaza achizitionarea de teren, daca valoarea acestuia nu depaseste 10% din cheltuielile eligibile totale (cheltuieli care sunt prevazute in ghidul solicitantului si care sunt decontate din fonduri europene), construirea sau amenajarea unui centru de vanzare directa catre consumatorii finali sau achizitionarea de mijloace de transport specifice pentru transportul pestelui viu sau proaspat si a produselor rezultate din procesare, achizitionarea de plase, garduri si alte tipuri de echipamente pentru protectia impotriva pradatorilor, echipamente de pescuit, unelte de pescuit, instalatii si ambarcatiuni folosite pentru furajare, tratamente, distribuire de ingrasamine, software si sisteme de monitorizare a activitatii de productie in cadrul unitatilor de acvacultura.

Microintreprinderile, intreprinderile mici si cele mijlocii trebuie sa contribuie cu 40% din valoarea eligibila a proiectului, in timp ce intreprinderile mari cu mai putin de de 750 de angajati sau o cifra de afaceri mai mica de 200 de milioane de euro, contribuie cu 70% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile.

Una din conditiile impuse in cadrul acestor finantari se refera la faptul ca investitia inceputa cu ajutorul fondurilor puse la dispozitia intreprinzatorilor de catre UE sa se termine in maximum 24 de luni de la semnarea contractului de finantare.

Proiectele pot fi deja depuse incepand cu 26 martie in cadrul Programului Operational pentru Pescuit, "Investitii productive in acvacultura" (masura 2.1) la Directia Generala de Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sau in centrele regionale prevazute in ghidul solicitantului pana la data de 31 decembrie. Fondurile europene disponibile pentru acest apel de proiecte sunt in cuantum de peste 35,9 mil. euro.

08.04.2010

www.zf.ro

08/04/2010

www.administratie.ro

„Dobrogea se afla pe primul loc in Romania in ceea ce priveste potentialul pentru energiile regenerabile. In momentul de fata, in zona Fantanele se dezvolta cel mai mare proiect eolian din Europa, iar evolutiile viitoare ar putea sa ne rezerve alte surprize”, a explicat Catiusa Tompos, sef birou Agentia de Protectie a Mediului Constanta.

Conform APM, alte zeci de proiecte autorizate sau in curs de autorizare vizeaza dezvoltarea de centrale eoliene in localitatile Pantelimon, Ostrov, Silistea, Galbiori, 23 August, Pecineaga, Adamclisi , Istria, Sacele, Targusor, Dorobantu, Pestera, Topraisar si Vulturul. Daca pana acum trei ani reprezentantii autoritatilor locale nu priveau cu interes proiectele eoliene si in unele cazuri au pus chiar piedici in calea dezvoltarii programelor energetice, incepand cu anul trecut situatia s-a schimbat radical.

Faptul ca, odata cu demararea lucrarilor pentru „fermele eoliene”, investitorii amenajeaza si sistematizeaza suprafete intinse de teren (drumuri, alimentare cu energie, apa, etc.), i-a determinat pe factorii de decizie locali sa faca eforturi in vederea atragerii acestor oameni de afaceri.

08.04.2010

fonduri-structurale.ro

Din Tinutul Padurenilor fac parte comunele Batrana, Bunila, Cerbal, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii si Toplita si satele Alun, Cerisor, Poinita Voinii, Plop, Ruda si Valari.

Reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara au declarat ca reabilitarea acestui drum este obiectul celui mai mare dintre cele trei proiecte de acest gen care au fost depuse in vederea obtinerii unei finantari europene. Lucrarile de amenajare a DJ 687 D vor incepe in cea de-a doua parte a acestui an si se preconizeaza ca vor fi finalizate in urmatorii trei ani.

„Tinutul Padurenilor este o zona cu un potential turistic deosebit, care trebuie pusa in valoare. Construirea acestui drum va schimba radical viata oamenilor de acolo. In plus, accesul din municipiul Hunedoara spre judetul Caras-Severin se va face mult mai usor, fara sa mai fie nevoie de un ocol in lungime de 60 de kilometri”, a declarat Mircea Ioan Molot, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara.

07.04.2010

fonduri-structurale.ro

Partii de schi, centre balneare si dezvoltarea infrastructurii de agrement sunt doar cateva dintre planurile sefilor de la Turism pentru Moldova pentru urmatorii ani. Dupa 20 de ani de piata libera, industria de turism din regiunea de nord-est a tarii ar putea beneficia de investitii de sute de milioane de euro, care sa permita o crestere a calitatii serviciilor, precum si o imbunatatire a ofertei pentru turisti.

Sute de milioane de euro au fost impartiti pe hartie judetelor din Moldo­va in ultimele luni, cele mai semni­ficative sume indreptandu-se catre domeniul turismului. Iasiul, Suceava, dar si Botosaniul sau Neamtul vor primi bani pentru modernizarea si dezvol­tarea acestui sector. Multe dintre pla­nurile prezentate de oficialii din Minis­- terul Turismului sau din cel al Mediului sunt adevarate utopii, chiar daca sunt anuntate termene ferme de finalizare a lucrarilor, precum si calcule precise cu privire la beneficiile investitiilor.

La Iasi, in baza unui proiect de 271 de milioane de lei, Bahluiul, raul care traverseaza orasul, ar putea deveni una dintre atractiile urbei. Intregul proiect „Bahlui - zona de agrement”, in valoare de 271 de milioane de lei si finantat din fonduri europene, prin Programul Ope­ra­tional de Mediu, va asigura municipiului Iasi un grad de pro­tectie la inundatii la risc de 1%, un volum de viituri care apare statistic cel mult o data la 100 de ani, fata de nivelul actual de protectie, de apro­ximativ 2,5%-3%, cu sansa de aparitie o data la 30-40 de ani. „Banii vor veni de la Uniunea Europeana, Ministerul Dezvol­tarii Regionale, Ministerul Turismului, iar Consiliul Judetean va fi doar beneficiarul proiectului”, a precizat Dan Carlan, secretar de stat in cadrul Minis­terului Mediului. Printre efectele bene­fice se numara ecologizarea completa a Bahluiului si recuperarea zonei de dezvoltare durabila de pe sesul Bahlui.

In municipiul Iasi se vor executa lucrari de decolmatare a albiei, se vor efectua imbracaminti din beton armat monolit pe 2.500 de metri, se vor suprainalta digurile existente si se vor construi diguri noi.

Incep licitatiile

Secretarul de stat Dan Carlan a anuntat ca, in scurt timp, se va anunta si licitatia pentru executia lucrarilor, care sunt estimate sa dureze 30 de luni. Cu alte cuvinte, la sfarsitul anului 2012 ar trebui sa avem un alt Bahlui, mai curat, mai frumos si, mai ales, navigabil pe o mica portiune ce traverseaza chiar centrul Iasiului, pentru ca oficialii vor amenajarea raului macar pentru ambar­catiunile usoare. „Vrem sa trans­for­mam aceasta zona intr-una cu poten­tial turistic. De aceea este partener si Ministerul Turis­mului”, a mai spus Carlan. El a adau­gat ca, inainte de a fi navigabil, Bahlu­iul va fi „e-navi­ga­bil”. In cadrul acestui proiect, zona de agrement va beneficia de internet wire­less gratuit pe o distanta de 200 de metri de fiecare mal al raului. Infrastructura pentru aceasta initiativa va fi asigurata de Ministerul Comunicatiilor.

Pana la amenajarea zonei, hot-spoturile vor fi instalate in oras, municipalitatea ur­mand sa decida si amplasamentele. „Decizia noastra este sa amplasam aceste hot-spoturi inde­pendente in zone frecventate din mu­nicipiu. Cand va fi finalizata zona de agrement, le insiram pe 2,5 kilometri si realizam «Bahluiul e-navigabil»”, a pre­cizat Carlan.

Ciricul, noua „Venetie”

Planurile pentru crearea de zone de agrement care sa atraga inclusiv turisti din alte orase nu se opresc aici. Cu 12 milioane de euro, din care doar 4,7 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile, in zona Ciric vor fi amenajate plaje si piscine, itinerarii tematice, terenuri de sport, locuri de parcare, locuri special amenajate pentru gratare sau pescuit sportiv.

Din luna august, Ciricul, una dintre cele mai aglomerate zone de agrement frecventate intens de ieseni in perioada sezonului cald, va fi inchisa. 17 august este termenul-limita cand Ciricul trebuie sa fie transformat in santier pentru inceperea proiectului de amenajare a zonei de agrement. Pe 17 august firmele care vor castiga licitatiile vor trebui sa inceapa cel putin organizarea de santier. „In termen de 30 de zile de la semnare trebuie sa facem cererea pentru pre­finantare, prin care ni se va aloca 30% din valoarea fondurilor eligibile, adica 2,82 milioane de euro”, a precizat Cosmin Coman, directorul de dezvoltare al Primariei Iasi. Lucrarile la amenajarea celor 21 de hectare de la Ciric pot dura maximum doi ani, timp in care zona nu va fi accesibila pentru iesenii dornici de relaxare.

Suceava si Neamtul, pe lista de prioritati

In judetul Suceava va fi reabilitat Cazinoul Bailor din statiunea Vatra Dor­nei, iar salina din Cacica va fi ame­najata. Se va investi si in zonele de schi din localitatile Campulung Moldo­ve­nesc, Malini si Sucevita, iar in Lunca Dornelor va fi amenajat un complex de agrement. Vor incepe si lucrarile de reab­ilitare a Cetatii de Scaun, monu­ment-emblema pentru judetul Suceava. De altfel, nu demult, ministrul Dez­voltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, si prese­din­tele Consiliului Jude­tean Suceava, Gheorghe Flutur, au semnat contractul de finantare a pro­iectului de reabilitare a Cetatii de Scaun, care are o valoare de 52 de milioane de lei. Proiectul presupune interventii de restaurare, consolidari, refacerea si ame­najarea cailor de acces, lucrari pentru asigurarea iluminatului exterior si interior, interventii pentru amenajarea zonei de protectie, precum si reame­najarea si constructia utilitatilor anexe.

Proiectul a fost promovat prin Pro­gramul Operational Regional de catre Consiliul Judetean in colaborare cu Primaria Suceava, iar 11 milioane de euro din valoarea totala reprezinta o cota de finantare nerambursabila.

Gheorghe Flutur este convins ca monumentul poate deveni kilometrul zero al turis­mului din aceasta zona a tarii. „Este cea mai mare cetate extra­carpatica ridicata de voievozi romani si are o istorie foarte incarcata. Cred ca acesta este un mo­ment extrem de important, o pagina de istorie”, a spus Flutur.

Proiecte pe plan local

Primul proiect din judetul Neamt care va beneficia de finantare de la Bugetul de stat este cel pentru dezvol­tarea potentialului zonei muntelui Ceahlau.

Acesta presupune realizarea unei partii de schi moderne, in statiunea Durau, precum si lucrari de infras­tructura in zona. Suma pentru partea de infrastructura se ridica la noua milioane de lei. Costurile pentru realizarea partiei urmeaza sa fie stabilite in perioada urmatoare. Conducerea judetului si-a propus, ca obiectiv prioritar, trans­for­marea tinutului Neamt intr-o ade­varata destinatie de vacanta.

La Botosani, turismul cultural legat de Mihai Eminescu, numarul mare de obiective culturale, religioase si de agre­ment, dar si numarul mare de unitati de cazare sunt trecute in planul secund atunci cand vine vorba de drumurile din judet. De aceea, Consiliul Judetean a decis ca in acest an sa se axeze pe refacerea infrastructurii. „Sapte mili­oa­ne de euro vor fi aprobate prin Pro­gra­mul Opera­tional Comun, Consi­liul Jude­tean ur­mand sa asigure partea de cofinantare de aproape un milion de euro. Am purtat o serie de discutii si cu reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului in vederea imple­mentarii cat mai rapide a unor proiecte de interes, dar mai intai avem nevoie de drumuri”, a spus presedintele CJ, Mihai Tabuleac, adaugand ca obiec­tivele propuse pentru reabilitare sunt Casa „Ventura”, la care vor incepe lucra­rile la toamna, Memo­rialul Ipotesti si cateva biserici din judet, ctitorii stefaniene.

Topul investitiilor in turism in Moldova:

•  In judetul Iasi va fi amenajat raul Bahlui, precum si zona de agrement Ciric
• In judetul Suceava va fi reabilitat Cazinoul Bailor din statiunea
• Vatra Dornei, iar salina din Cacica va fi amenajata
• Se va investi si in zonele de schi din localitatile Campulung Moldovenesc, Malini si Sucevita, iar in Lunca Dornelor va fi amenajat un complex de agrement. Vor incepe si lucrarile de reabilitare a Cetatii de Scaun, monument-emblema pentru judet
• Primul proiect din judetul Neamt care va beneficia de finantare de la Bugetul de stat este cel referitor la dezvoltarea potentialului zonei muntelui Ceahlau

07.04.2010

www.financiarul.com

Municipalitatea lucrează, în prezent, la elaborarea unui proiect care urmează să fie depus în luna aprilie 2010 la ADR Centru în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea - Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice.

Titulul proiectului pe care municipalitatea sibiană îl va promova pe această axă este SIBIU BAROC UPDATE. Valoarea totală a proiectului este de 977.984,75 lei, iar suma nerambursabilă solicitată este de 777.054, 74 lei. ''Fondurile pe care le solicităm ca finanţare nerambursabilă vor fi folosite pentru acoperirea costurilor campaniei de promovare şi tipăriturilor pentru acest program. Municipalitatea va finanţa prin agenda culturală proiectele culturale selectate'', a declarat primarul Klaus Iohannis.

Proiectul presupune ca în 2011, toţi operatorii culturali care doresc să obţină finanţarea evenimentelor culturale prin agenda culturală aferentă acestui an, să aibă o temă comună: BAROCUL. Programul cultural va fi astfel conceput pentru a sărbători perioada barocă a oraşului Sibiu, prin intermediul oricărei forme contemporane de expresie şi artă. Programul de evenimente culturale cu această temă comună va deveni şi o importantă resursă turistică, alături de patrimoniul cultural şi arhitectural al oraşului.

Din punct de vedere turistic municipalitatea doreşte ca prin intermediul acestui program să individualizeze şi să dezvolte mesaje publicitare pornind de la istoria barocă a oraşului Sibiu. ''Sibiul a fost cotat de specialişti ca a cincea destinaţie cu potenţial în turismul cultural din Europa. Această cotare foarte bună a oraşului nostru a fost cu siguranţă urmare a eforturilor depuse de Sibiu în cadrul Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Turismul şi cultura s-au îmbinat astfel în mod fericit în Sibiu şi de aceea dorim să concepem strategia de promovare a oraşului pe ambele axe'', a mai precizat primarul Klaus Iohannis.

07.04.2010

www.administratie.ro

Obiectivul general al acestui program il reprezinta accelerarea gradului de dezvoltare a unei societati informationale inovative, competitive si sustenabile.

Beneficiarii acestui program de finantare sunt institutiile publice, organizatiile internationale, centrele de cercetare sau universitatile.

Vor primi finantare in cadrul acestui apel de proiecte urmatoarele tipuri de servicii:
- e-government;
- e-inclusion;
- e-health;
- biblioteci digitale.

28 de firme mari au depus proiecte pentru a obţine bani de la Uniunea Europeană în 2008. Acestea aveau ca obiect achiziţionarea de utilaje sau echipamente care vizau în principal retehnologizarea producţiei, creşterea eficienţei şi, automat, a volumului de afaceri. Doar 13 companii au primit aprobarea de la Ministerul Economiei. Şi asta, după doi ani.

"O statistică la sfarsitul lui 2010 pentru sumele alocate in perioada 2007-2010 arată că avem proiecte pentru 50% din suma alocată," a precizat Adriean Videanu, ministrul Economiei.

"Nu sunt mulţumit încă de rata de absorbţie a fondurilor europene, dar oricum progresele, în raport cu anii anteriori, sunt majore," este de părere prim-ministrul Emil Boc.

Valoarea totală a finanţării care va sosi de la UE pentru cele 13 firme va depăşi 131 milioane lei. Aceasta este în proporţie de maxim 50% din valoarea unui proiect depus. Restul trebuie să asigure beneficiarul.

Cea mai mare sumă care va fi accesată de o companie este de 18,5 milioane de lei. Bucuroşi că vor primi banii, beneficiarii se aşteaptă la înflorirea afacerilor.

"Bineînţeles că ne doream să primim mai repede banii şi să fie aprobat. Noi facem 90% export, din care 90% reprezintă Germania. Oamenii ne plătesc la timp şi banii vin repede," a declarat Constantin Popeci, preşedinte Popeci Utilaj Greu.

"Va creşte cifra de afaceri şi volumul exportului. Cifra de afaceri cu cel putin 20%, noi aveam 10% în draft, dar estimăm că va fi 20%, iar exportul cu 25%," consideră Liviu Potra, director general Napomar.

Implementarea acestor proiecte, la nivelul marilor firme, şi folosirea banilor europeni înseamnă şi un aport substantial la bugetul de stat, prin plata unui volum mai mare de taxe, dar şi crearea de noi locuri de muncă. Din păcate, ritmul în care se derulează procesul de aprobare a proiectelor şi de obţinere a finanţării este încă destul de lent.

15.03.2010

www.money.ro

Potrivit documentului CRPE există un curent la Bruxelles care susţine scăderea fondurilor nerambursabile către statele membre. 

“O mare parte din fondurile primite de România de la UE merg spre agricultură - 38,4%. Trendul actual al dezbaterii merge, însă, spre scăderea fondurilor agricole. Canalizarea majorităţii fondurilor primite către sectorul agriculturii nu este cel mai fericit lucru pentru România: este finanţat un domeniu supradimensionat şi cu valoare adăugată mică", spune Mihai Panaite, autorul studiului.

Potrivit acestuia, este totuşi bine, cel puţin pe termen scurt, că aceşti bani intră în ţară, chiar dacă sunt folosiţi pentru finanţarea agriculturii. "Totuşi, autorităţile ar trebui să pregătească terenul pentru creşterea capacităţii de absorbţie în celelalte sectoare ale economiei, mai cu seamă în cele care par a deveni domenii vedetă precum cercetarea ori mediul, şi pentru care este de aşteptat o creştere treptată a alocărilor”, afirmă Panaite.

Acesta a lucrat cinci ani la Ministerul Finanţelor din România. În perioada 2007-2008 a studiat Economie Politică Europeană la London School of Economics. A lucrat ca asistent parlamentar în Parlamentul European, ocupându-se de Comisia de bugete. Este expert afiliat CRPE, detaşat la Bruxelles.

15.03.2010

www.money.ro

Proiectul "Reabilitare drumuri urbane in Statiunea Balneoclimaterica Sovata" are o valoare totala de 5,8 milioane de euro fara TVA, a fost finantat prin Programul PHARE 2005 in proportie de 63% si co-finantat din fonduri nationale (21%) si locale (16%).

Prin proiectul inaugurat vineri au fost reabilitate si asfaltate 15 strazi, cu o lungime totala de 14,38 kilometri si au fost refacute trei poduri rutiere. "A fost unul dintre putinele proiecte PHARE care a reusit sa fie predat la timp. La noi ne miram, este ceva iesit din comun, cand facem o treaba ca lumea. Haideti sa schimbam macazul. Trebuie sa avem grija de aceste statiuni", a declarat ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, imediat dupa taierea panglicii inaugurale.

Borbely a precizat ca, daca Romania avea o strategie de guvernare in ceea ce priveste dezvoltarea turismului din 1990 incoace, "acum aveam mult mai multi bani, aveam mai multi turisti".

"Si Romania, care este o tara absolut minunata din punct de vedere al posibilitatilor turistice, din pacate, din 1990, nu a reusit sa aiba si o strategie coerenta, care inseamna si infrastructura, inseamna servicii. stiti ca, din Europa, mai mult de 40% din apele termale sunt in zona aceasta de Vest si de Centru a Romaniei? Uitati-va cate hoteluri wellness de categoria I sunt in Romania. Din pacate, foarte putine. Aici, slava Domnului, iata, suntem in Sovata unde a inteles Primaria ca trebuie sa vina cu proiecte", a conchis ministrul.

15.03.2010

www.finantare.ro

Instrumentul European de Microfinantare Progress este gandit ca o facilitate in vederea accesarii unor microcredite de max. 25,000 euro de catre persoanele care si-au pierdut locul de munca si vor sa porneasca propria afacere, dar si pentru microintreprinderile care angajeaza someri sau tineri.

Instrumentul va fi operational cel mai probabil incepand cu luna iunie 2010 si se asteapta sa finanteze aprox. 45,000 microintreprinderi. Bugetul total alocat in perioada 2010 – 2013 este de 100 mil. euro, dar se asteapta ca, prin implicarea altor institutii financiare internationale, sa creasca pana la 500 mil. euro.

Dupa ce Comisia Europeana va stabili procedurile de natura tehnica cu privire la functionarea instrumentului in spatiul comunitar, organismele publice si private eligibile din Romania, care furnizeaza microfinantare persoanelor si microintreprinderilor, vor putea sa semneze acorduri cu Fondul European de Investitii, mandatat de catre Comisia Europeana sa gestioneze acest instrument, in vederea implementarii cat mai eficiente a Instrumentului European de Microfinantare Progress in Romania.

15.03.2010

fonduri-structurale.ro

n cursul zilei de ieri, edilii municipiului Fălticeni şi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului au semnat contractul de finanţare pentru refacerea clădirii care găzduieşte cea mai mare colecţie de autor din ţară.

Lucrările, gata în 18 luni

„Proiectul de peste 5,6 milioane de lei are în vedere amenajarea unui spaţiu de aproape 1.400 de metri pătraţi pentru exponatele de o mare valoare ale sculptorului Ion Irimescu, a aleilor şi a incintelor acestei construcţii“, a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Acesta a menţionat că îşi doreşte ca municipiul Fălticeni să fie inclus în proiectele de promovare a judeţului. Banii pentru refacerea muzeului au fost alocaţi prin POR pe axa prioritară 5 privind dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local.

Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, a precizat că lucrările cu fonduri nerambursabile vor fi finalizate în 18 luni, iar contribuţia locală va fi de 2% din valoarea eligibilă a proiectului. 

Reprezentanţii municipalităţii au precizat că au decis să semneze contractul de finanţare pentru refacerea clădirii de patrimoniu chiar pe 27 februarie, pentru a marca 107 ani de la naşterea sculptorului Ion Irimescu.

Maestrul s-a stins din viaţă în 2005, iar ultimele dorinţe ale acestuia fac referire la asigurarea fondurilor pentru refacerea clădirii în care şi-a petrecut ultimii ani din viaţă şi transformarea muzeului în Centru Naţional Cultural. Instituţia de cultură din Fălticeni deţine cea mai mare colecţie de autor din ţară, peste 300 de sculpturi şi 1.000 de desene, care prezintă temele lui Ion Irimescu.

02.03.2010

www.adevarul.ro

Munteanu a spus că una din rute cuprinde bisericile-cetăţi din Transilvania, iar cea de-a doua rută cuprinde mănăstirile UNESCO din Bucovina.

"Le vom promova împreună cu CE că să aducem România în rândul ţărilor turistice", a spus Munteanu.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că este necesar ca rutele culturale să fie puse în evidenţă.

Contracte de finanţare pentru reabilitarea unor monumente istorice

El a precizat că la sfârşitul lunii martie autorităţile sucevene vor semna încă trei contracte de finanţare pe proiecte cu finanţare europeană pentru reabilitarea unor monumente istorice, mănăstirile Dragomirna, Suceviţa şi Moldoviţa, reamintind că în urmă cu trei săptămâni a fost semnat contractul, în valoare de 14 milioane de euro, de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei.

"Încercăm să reabilităm ceea ce au făcut înaintaşii noştri", a spus Flutur, care a arătat că aceste proiecte cu finanţare europeană fac parte din avantajele aderării la UE.

Sorin Munteanu a fost prezent, sâmbătă, la Fălticeni, unde a semnat contractul de finanţare a reabilitării Muzeului "Ion Irimescu".

02.03.2010

www.capital.ro

Fondurile disponibile pentru Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” sunt de 148.774.185 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 125 este de 1.500.000 Euro. Alocarea aferentă acestei sesiuni este împărţită pe cele două submăsuri, după cum urmează:

• Submăsura 125a “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii”– 89.264.511 Euro
• Submăsura 125b “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii”– 59.509.674 Euro.

<!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:1; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} @font-face {font-family:Calibri; panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4; mso-font-charset:238; mso-generic-font-family:swiss; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1073750139 0 0 159 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0in; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-fareast-font-family:Calibri; mso-fareast-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman";} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:8.5in 11.0in; margin:70.85pt 70.85pt 70.85pt 70.85pt; mso-header-margin:.5in; mso-footer-margin:.5in; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} -->

DepunereaproiectelorpentruMăsura125se va face la sediile OJPDRP,în intervalul orar 09:00–14:00.Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferenta acestei măsuri. 

Termen limita de depunere: 15 aprilie 2010,ora 12.00.

02.03.2010

www.apdrp.ro

Lista obiectivelor de investiţii din comunităţile hunedorene a fost aprobată prin hotărâre de guvern, arată reprezentanţii Prefecturii Hunedoara. Investiţiile sunt incluse în „Programul de infrastructură municipală”, parte a subcomponentei „Regenerare socioeconomică” din „Proiectul privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socioeconomică”, finanţat prin Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 167/2005. Potrivit actului normativ menţionat, valoarea acordului de împrumut dintre România şi BIRD pentru proiectul de închidere a minelor este de 120 de milioane de dolari SUA.

„Finanţarea obiectivelor de investiţii se face sub formă de grant, dintr-un credit extern acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, asigurat, conform prevederilor art.14 din OUG 64/2007 privind datoria publică, din contribuţia locală, precum şi din contribuţia în bani a membrilor comunităţii, colectată voluntar printr-un proces transparent de colectare”, ne-au declarat reprezentanţii Biroului de Presă al instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara.

În judeţul Hunedoara sunt nouă localităţi şi tot atâtea programe investiţionale care beneficiază de credite BIRD. Astfel, localităţii Aninoasa i s-a aprobat proiectul „Reabilitarea clubului cultural orăşenesc Aninoasa, pentru desfăşurarea de activităţi cultural-sportive”. La Băiţa, obiectivul de investiţii care a primit finanţare constă în modernizarea drumului comunal 22, Sălişte-Trestia, km 1+000 - 2+300. În municipiul Brad va fi pus în practică un proiect de modernizare a trei străzi principale - str. Golceşti, Răbăreasa, Tudorăneşti, iar în comuna Crişcior se va realiza obiectivul de modernizare a drumurilor din satul Zdrapţi”; la Ghelari a câştigat competiţia proiectelor tot o cerere de modernizare a străzilor din comună.

De asemenea, la Lupeni va fi implementat proiectul intitulat „Reabilitarea şi modernizarea Centrului Vechi al municipiului Lupeni, judeţul Hunedoara”, la Petroşani – „Realizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere şi a sistemului de canalizare pe străzile Tudor Vladimirescu, Vlad Ţepeş şi Aradului, din zona Colonie”. În comuna Teliucu Inferior se alocă bani pentru „Canalizare pluvială în satul Cinciş-Cerna”, în timp ce la Uricani fondurile BIRD vor merge către obiectivul „Reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură”.

BIRD susţine financiar două mari categorii de programe. Astfel, prima categorie este reprezentată de programele pentru proiecte de infrastructură economică şi socială, destinate modernizării şi dezvoltării unor sectoare economice importante precum sectorul energetic, transporturile, agricultura şi dezvoltarea rurală, educaţia, controlul natalităţii, sănătatea şi alimentaţia. Pentru cointeresarea aplicării eficiente a programelor, BIRD fixează condiţia participării statului beneficiar cu o anumită cotă (între 10-30%). În cea de-a doua categorie de programe dezvoltate de BIRD intră programele de ajustare sectorială, ca element de susţinere a reformei economice, promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI. Aceste programe sunt destinate acoperirii deficitului extern şi constau în împrumuturi pentru ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL) şi pentru ajustarea sectorului public (Programmatic Adjustment Loan - PAL).

01.03.2010

www.ecomunitate.ro

"Prin proiect am urmarit modernizarea parcului de utilaje din sectia de tricotaje care sa ne ajute sa crestem capacitatea de productie si calitatea produselor noastre", spune Zoltan Szabo, proprietarul firmei Angar Prod care a preluat afacerea in 2006.

Proiectul "Modernizarea parcului de utilaje in sectia de tricotaje si confectii a Angar Prod" a fost depus in cadrul programului sectorial cresterea competitivitatii economice si are o valoare totala de peste 1,2 milioane de euro.

Perioada de implementare va fi realizata in doua etape derulate pe perioada a sase luni de zile. Angar Prod a finalizat prima etapa de implementare care a constat in achizitionarea celor 20 de utilaje si a depus prima cerere de rambursare.

"Efectul investitiei s-a vazut foarte repede. Capacitatea de productie a crescut la 45.000 de bucati pe luna, cu 50% mai mult fata de perioada anterioara, ceea ce ne ajuta sa facem fata mai multor comenzi. De asemenea, suntem solicitati de mai multi furnizori si putem sa realizam modele mai complexe pentru tricotaje", mai spune Szabo.

Pentru partea de cofinantare, firma a apelat la un credit bancar plus sursele proprii.

Agar Prod are 125 de angajati, cu 25% mai multi fata de 2008. "Am investit in calificarea angajatilor si am invatat sa fim mai flexibili. Este o investitie de care aveam nevoie pentru a ne dezvolta si a creste compania la standarde europene." Firma produce plovere, bluze, jachete, veste, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Productia de tricotaje a firmei merge in majoritate catre export. "Principala piata de desfacere este Anglia, unde exportam 85% din productie."

Cine ia banii:

• Compania: Angar Prod din Cehu Silvaniei, judetul Salaj
• Obiect de activitate: productie de tricotaje si confectii
• Proiectul: "Modernizarea parcului de utilaje in sectia de tricotaje si confectii a Angar Prod"
• Valoarea finantarii nerambursabile: 800.000 de euro
• Valoarea totala a proiectului: 1,2 milioane de euro
• Cifra de afaceri in 2009: 2 milioane de euro

01.03.2010

www.zf.ro

„Avem foarte multe lucruri in comun, foarte multe lucruri care ne unesc, avem interese comune in Uniunea Europeana, suntem parteneri si nu competitori in cadrul Uniunii Europene”, a declarat Premierul Emil Boc, referindu-se la necesitatea adoptarii unor documente comune prin care eforturile celor doua tari sa fie unificate.

Cel mai important document semnat vineri, la Sofia, priveste extinderea termenului de eligibilitate a cheltuielilor pentru anumite proiecte ale Bulgariei si Romaniei.

Astfel, pentru programul ex-ISPA se solicita prelungirea termenului de eligibilitate a cheltuielilor pana la data de 31 decembrie 2011 pentru toate proiectele  aprobate in perioada 2000-2006.

Prin declaratia semnata, cele doua tari fac, de asemenea, apel la Comisia Europeana sa ofere Bulgariei si Romaniei posibilitatea extinderii pana la data de 31 decembrie 2012 a termenului de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele aprobate in perioada 2000-2006 care includ finantarea asigurata de catre CE si FMI.

Adoptarea acestei decizii „inseamna inca aproximativ 100 de milioane de euro, bani care vor fi folositi in interesul tarilor noastre”, a spus Emil Boc.

Premierul bulgar Boiko Borisov si-a exprimat dorinta de a asimila toti banii pe care ni i-au pus la dispozitie Bruxelles-ul si Uniunea Europeana si de a nu ramane "nici macar un euro necheltuit".

01.03.2010

www.fonduri-structurale.ro

Acestea ar fi doar câteva dintre scopurile proiectului lansat ieri de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), condusă de Alexandru Cumpănaşu, şi de Ministerul Internelor.

De aplicarea măsurilor se va ocupa Centrul Naţional pentru Integritate, care va întocmi analize şi rapoarte semestriale privind progresul instituţiilor în lupta anticorupţie. Problemele României la acest capitol au fost subliniate, ieri, şi de ambasadorul Suediei la Bucureşti, Mats Aberg.

„România are încă probleme serioase cu instituţiile publice în ceea ce priveşte corupţia, iar problemele pe care le va ridica raportul de ţară pe Justiţie şi Afaceri Interne, ce urmează să fie publicat zilele acestea, vor trebui rezolvate atât de România, cât şi de celelalte state membre”, a subliniat Aberg. Ambasada Suediei, alături de cea a Marii Britanii şi a Olandei, este unul dintre partenerii proiectului lansat ieri.

„Proiectul are drept scop şi îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a corupţiei în instituţiile publice. În acest sens vor fi realizate sondaje şi evaluări privind efectele Strategiei naţionale an ticorupţie asupra românilor. Această strategie va putea fi astfel îmbunătăţită”, au completat reprezentanţii AID.
 
„Obiectivele” urmează să fie puse în practică de 41 de „grupuri de acţiune anticorupţie”, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al Capitalei.

• Proiectul se va derula pe o perioadă de doi ani şi costă aproape 3,8 milioane de lei (aproximativ 920.000 de euro), din care 97,7% sunt bani europeni.

01.03.2010

www.evz.ro

Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.

"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.

Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.

Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.

24.02.2010

www.zf.ro

Scrisoarea “nu se referă la blocarea fondurilor pentru agricultură sau a altor fonduri destinate României. Scrisoarea subliniază probleme care nu au fost încă rezolvate şi care constituie o preocupare atât pentru Comisia Europeană cât şi pentru comisarul Ciolos, având în vedere că gestiunea corectă a fondurilor europene pentru agricultură este o prioritate a mandatului său”, a subliniat Johan Reyniers.

“Comisarul Ciolos a transmis o scrisoare Guvernului României pe data de 16 februarie 2010, în care se arată că este important ca România să finalizeze implementarea unui plan de acţiune iniţiat la mijlocul anului 2009. Planul cuprinde măsuri de remediere a deficienţelor în Sistemul Integrat de Administrare şi Control din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură până în 2011 şi a fost creat pentru evitarea unor eventuale consecinţe financiare.

Este o scrisoare tehnică, normală pentru corespondenţa între Comisia Europeana şi un stat membru al Uniunii Europene. Nu se referă la blocarea fondurilor pentru agricultură sau a altor fonduri destinate României. Scrisoarea subliniază probleme care nu au fost înca rezolvate şi care constituie o preocupare atât pentru Comisia Europeana cât şi pentru comisarul Cioloş – avand în vedere ca gestiunea corecta a fondurilor europene pentru agricultură este o prioritate a mandatului sau”, a explicat Reyniers.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit, vineri, scrisoarea trimisă de Dacian Cioloş şi reprezintă, potrivit MADR, o reacţie a Comisiei Europene la ultimul raport trimestrial din 2009 trimis CE de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultura (APIA), pe 14 ianuarie 2010, din care rezultă depăşirea unor termene asumate de România în Planul de Acţiune pentru corectarea deficienţelor în IACS, elaborat şi agreat cu Comisia Europeană în 2009, arată un comunicat al Ministerului.

Comisarul solicită ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, să acorde o prioritate deosebită finalizării acestor activităţi la termenele asumate. ‘Noua echipă de la conducerea Ministerul Agriculturii a luat deja o serie măsuri de accelerare a aplicării acţiunilor prevăzute în planul de acţiune în discuţie’, menţionează comunicatul MADR. Începând cu anul 2007, România beneficiază de fonduri pentru agricultură de la Uniunea Europeană sub formă de plăţi directe pe suprafaţă.

Plăţile directe reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere de plată pe suprafaţă. O condiţie esenţială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plăţile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor.

Acesta este Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intră în atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), CNDP (plăţi naţionale directe complementare), LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.

24.02.2010

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a precizat că dilema autostrăzi sau adoptarea monedei europene este una falsă, contrazicându-l pe ministrul transporturilor, Radu Berceanu.

“O primă temă care ia amploare în mass-media e o dilemă falsă: construcţia de autostrăzi sau adoptarea euro. În loc de şi/şi, riscăm să rămânem cu nici/nici. Ambele ar putea fi rezolvate prin absorbţia de fonduri europene. Dacă s-ar putea accelera masiv aceste absorbţii, am putea avea şi autostrăzi, şi să adoptăm euro la timp”, a declarat Lazea, citat de Mediafax.

Lazea spune că România are timp să se conformeze cerinţelor zonei euro, însă “pericolul ar consta într-o încercare de tergiversare a calendarului”. Oficialul BNR a arătat că, pentru a adopta moneda unică europeană, România trebuie să aibă o politică fiscală coerentă.

Geoană şi Berceanu, în atenţia BNR

La începutul acestei luni, Berceanu afirma că preferă ca ţara noastră să construiască autostrăzi, în detrimental trecerii la euro.

Ministrul Transporturilor nu este singurul oficial care a fost contrazis de reprezentanţii BNR. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a sancţionat declaraţiile lui Mircea Geoană, prin care preşedintele Senatului sugera că băncile cu capital greceşti au dificultăţi financiare.

24.02.2010

www.evz.ro

Preşedintele CJ Mehedinţi, Marius Bălu, a declarat că suma este nerambursabilă şi suficientă pentru împădurirea a 74 de hectare de teren degradat din zona Cocoru, din extravilanul localităţii Gogoşu.

"Lucrările de ameliorare vor fi executate de o firmă din Bucureşti. Proiectul va permite stoparea mişcării nisipurilor şi a reintroducerii, în acest fel, în circuitul agricol, a unor suprafeţe de terenuri afectate de defrişările necontrolate", a precizat Bălu. Potrivit acestuia, CJ Mehedinţi va mai beneficia şi de alte fonduri pentru execuţia unor lucrări forestiere şi pe raza comunelor Gruia şi Salcia, unde, de asemenea, trebuie combătut fenomenul de deşertificare. AGERPRES

23.02.2010

www.administratie.ro

Contractul de aderare a celor doua tari prevede ca aceasta egalare se va face treptat pana in anul 2016, incepand cu 2007, potrivit cotidianului bulgar Dnevnik.

Naidenov a dat ca exemplu Grecia, unde fermierii au primit circa 50 euro

Aceste proiecte se afla in diferite stadii: aprobate, contractate, deja implementate, depuse la Autoritatile de management ale Programelor Operationale sau ale diverselor scheme de ajutor de stat, ori sunt in pregatire.

"Aproape 45% din proiectele aprobate la finantare in cadrul Programelor Operationale si al Programului National de Dezvoltare Rurala sunt ale clientilor BCR. Aici se detaseaza clientii cu proiecte in domeniul "Agricultura si dezvoltare rurala" in care clienti BCR au o pondere de circa 60%. Pe parcursul celor 4 ani, birourile EU Office BCR i-au ajutat substantial pe clientii bancii sa-si implineasca aspiratiile sa adauge valoare la PIB", a declarat Ramona Ivan, director executiv al Directiei Institutii Financiare din cadrul BCR.

BCR pune la dispozitia clientilor programe de finantare din multe surse precum BEI, BERD, IFC, FIDA etc. pentru co-finantarea proiectelor implementate din fonduri nerambursabile sau finantari alternative pentru proiectele eligibile dar care nu au obtinut finantarea nerambursabila datorita terminarii fondurilor disponibile.

BCR a administrat, din 1992 si pana in prezent, peste 90 de programe de finantare nationale ori regionale in valoare de peste 4,4 miliarde EUR.

BCR a fost prima banca din Romania care a lansat o serie de pachete de produse si servicii destinate finantarii si implementarii proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile initiate de entitati publice si/sau private situate pe teritoriul Romaniei.

"Pentru a imbunatati accesul beneficiarilor de fonduri europene la co-finantare/pre-finantare, BCR a venit in intampinarea nevoilor clientilor - cu oferta completa de produse si servicii marca EU Office BCR pentru fiecare tip de investitie in parte", a spus Ramona Ivan.

Cele 5 pachete de produse si servicii dedicate sunt:

Pachetul EU Agri BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, initiate de Microintreprinderi, persoane fizice autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producatori, IMM-uri, Intreprinderi Mari, autoritati locale mici - comune, situate pe teritoriul Romaniei, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.

Pachetul EU Competitiv BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, initiate de companii mari, IMM-uri, situate pe teritoriul Romaniei, in cadrul Programului Operational de Crestere a Competitivitatii Economice.

Pachetul EU Infrastructura BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, initiate de entitati publice situate pe teritoriul Romaniei, in cadrul Programului Operational Regional si respectiv Programului National de Dezvoltare Rurala.

Pachetul EU Turism BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, initiate de entitati publice si/sau private situate pe teritoriul Romaniei, proiecte implementate in cadrul Programului Operational Regional si respectiv Programului National de Dezvoltare Rurala.

Pachetul EU Pescuit BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, initiate de Microintreprinderi, persoane fizice autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producatori, IMM-uri, Intreprinderi Mari, autoritati locale mici - comune, situate pe teritoriul Romaniei, in cadrul Programului Operational pentru Pescuit.

BCR are, pe langa fondurile de la UE, 7 acorduri de finantare in valoare de 315 milioane EUR si care au fost semnate, in aceasta perioada, cu institutii financiare internationale.

23.02.2010

www.finantare.ro

IMM-urile si intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane de euro - n.red.) au avut alocat pana in 2013 un buget total de 550 mil. euro de la UE pentru investitii. Pana in prezent, jumatate din acest buget a fost pusa la dispozitia firmelor care au depus peste 3.000 de proiecte. Numarul ridicat al cererilor a determinat autoritatile sa aloce mult mai repede banii disponibili, astfel incat anul acesta firmele vor avea la dispozitie intreg bugetul ramas de 225 mil. euro prin lansarea a trei apeluri de proiecte.

Conform calendarului orientativ de lansare a programelor europene publicat pe site-ul autoritatii care gestioneaza fondurile structurale (ACIS), anul acesta se vor epuiza banii destinati IMM-urilor pentru investitii de pana la 250.000 de euro, investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro. De asemenea, se lanseaza si ultimul apel de proiecte pentru investitiile productive in intreprinderi mari unde valoarea maxima a finantarii acordate pentru un proiect este de 18,5 mil. lei, dar nu mai mult de 5 mil. euro. Banii sunt alocati in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), " Un sistem de productie inovativ si  ecoeficient."

Fondurile pentru IMM-uri s-au triplat

IMM-urile au avut alocat pentru investitii in perioada 2007-2013 un buget de 368,3 mil. euro. Pentru apelurile lansate in ultimii trei ani au fost puse la bataie 274 mil. euro si au fost semnate 477 de contracte cu o valoare a finantarii nerambursabile de circa 100 mil. euro. Pentru apelul din 2009, proiectele sunt inca in etapa de evaluare. "Pentru aceasta operatiune, suma alocata pentru anul 2009 a fost majorata de aproximativ trei ori fata de alocarea stabilita, datorita interesului crescut manifestat in anul 2008. Prin ordine ale ministrului, pentru aceasta operatiune s-au alocat urmatoarele bugete anuale: in 2007 si 2008 bugetul cumulat a fost de 94,2 mil. euro, iar in 2009 au fost alocati 180 mil. euro", explica reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri terminarea bugetului odata cu lansarea in acest an a ultimelor apeluri de proiecte pentru investitiile firmelor.

Astfel, pentru investitii de pana la 250.000 de euro a mai ramas un buget de 70 mil. euro, apelul de proiecte urmand a fi lansat in luna mai, conform calendarului orientativ publicat de ACIS, in timp ce un buget mai redus de 45 mil. euro este disponibil pentru investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro, apelul de lansare urmand a fi in iulie, ceea ce inseamna ca aproximativ 337 de firme vor mai putea sa ia bani europeni.

Intreprinderile mari mai au la dispozitie un buget de 110 mil. euro care urmeaza sa fie pus la bataie in februarie. Acesta este cel de-al doilea apel lansat pentru intreprinderile mari, dupa ce anul trecut 28 de companii au beneficiat de finantari europene in valoare de 235 mil. lei (58 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionarea de utilaje. In cursa pentru aceasta finantare s-au aflat 123 de companii cu o valoare cumulata a proiectelor care depasea de patru ori bugetul alocat. Practic anul acesta vor primi finantare ultimele 56 de intreprinderi mari. Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 pentru acest program este de 179 de milioane de euro.

Intrebari fara raspuns

"Cele mai solicitate finantari nerambursabile pentru investitii productive sunt pe sfarsite. Asta inseamna ca pana in 2013 nu vor mai fi alte oportunitati de finantare din fonduri UE, asta in cazul in care nu se vor mai face alte realocari intre operatiuni de finantare. In plus, guvernul nu a dat semne ca ar suplimenta cu apeluri din fonduri nationale (pentru ajutoare de stat- n.red.) unde bugetul este pe terminate. Deci ce vor face firmele? Cu ce bani vor investi si crea locuri de munca?", spune Adrian Bucica, manager de proiect in cadrul firmei de consultanta Compass Consulting.

El precizeaza ca "desi finantarile pentru noi proiecte se vor termina anul acesta si anul urmator, banii pentru proiectele depuse anterior si contractate nu sunt inca platiti. Doar aproximativ 10% din sume sunt platite catre beneficiari pe programul de crestere a competitivitatii conform monitorizarii ACIS la 31 ianuarie."

Trei firme au luat bani de la UE pentru investitii pana la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an. Firmele spun ca banii europeni i-au ajutat sa-si dezvolte afacerea.

"Noi am terminat deja un proiect de investitii prin care am achizitionat cinci utilaje pentru a dezvolta divizia de infrastructura, constructii de drumuri si autostrazi. Este mai greu inceputul pana sa iei banii europeni, actele sunt mai multe si mai greu de intocmit. Insa faptul ca am primit jumatate din cheltuielile eligibile, adica circa 500.000 de euro, ne-a ajutat sa realizam investitii mai mari pentru dezvoltarea firmei noastre. Banii de la UE au venit in doua luni de la depunerea cererii de rambursare", spune Zinca Laurentiu, directorul executiv al firmei de constructii T Dancor Romconstruct din Bucuresti.

Compania a depus anul trecut un al doilea proiect pentru achizitia de macarale si basculante, valoarea acestuia fiind de 1,2 mil. euro. "A mers mai usor intocmirea celui de-al doilea proiect pentru ca am mers pe un drum pe care deja il cunosteam. A fost aprobat si acest proiect si acum urmeaza sa achizitionam utilajele", adauga Zinca.

23.02.2010

www.zf.ro

Aproape jumatate de miliard de euro este suma pe care firmele si autoritatile din Regiunea de Nord-Est a tarii au reusit sa o contracteze anul trecut, prin proiecte europene. Banii contractati nu au intrat inca in bugetele be­ne­ficiarilor, socotelile acestora din urma putand fi oricand stricate de lipsa co­fi­nantarii.

Pe hartie lucrurile arata bine, greul urmand sa vina odata cu imple­men­ta­rea proiectelor. Cateva firme din Mol­dova s-au abonat la banii UE, construind adevarate imperii industriale. Potul fondurilor UE pare sa fi fost luat anul trecut de catre Iasi, dar vine din urma Bacaul si Suceava.

Dupa un an cu finantari inghetate, singurul bilant care iese bine este cel al fondurilor europene. Cel putin pe har­tie, regiunea de nord-est a tarii sta con­for­tabil. Nu mai putin de 476 de mi­lioane de euro, prin aproape 1.500 de proiecte, au fost contractate de catre autoritatile publice si agentii economici din Moldova. Banii sunt numai in acte, deoarece cheltuirea lor in unele cazuri nici nu a inceput. Derularea efectiva a proiectelor si cheltuirea corecta a bani­lor, dupa normele stricte ale Comisiei Eu­ropene, reprezinta o alta problema pe care o vor avea de trecut beneficiarii din Moldova.

Criza nu a incetinit ritmul de depunere a dosarelor, mai ales in sec­to­rul public. Dimpotriva, multi primari au vazut in fondurile europene singura solutie pentru dezvoltarea comuni­ta­ti­lor locale. Este si explicatia pentru care, anul trecut, cele mai multe sume au fost contractate prin intermediul Masurii 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor”. In baza acestei masuri au fost semnate 75 de proiecte, cu o valoare de 197 de mili­oa­ne de euro.

Pentru Masura 121 - „M­o­der­nizarea exploatatiilor agricole” - au fost aprobate 177 de proiecte, cu o valoare de 109 milioane de euro. Un nu­mar-record de aplicatii a fost pentru Ma­sura 141 - „Sprijinirea fermelor agri­co­le de subzistenta”, unde s-au semnat 977 de proiecte, cu o valoare totala eligibila de 7,3 milioane de euro.

Raportat la numarul contractelor incheiate, Iasiul se afla pe primul loc, cu 475 de proiecte, urmat de judetele Su­ceava si Bacau cu 346, respectiv 238 de proiecte. Proiectele castigate de bene­fi­ciarii publici sunt cele mai mari ca valoare. Pe locul intai, anul trecut, s-a situat Asociatia de Dezvoltare Inter­co­munitara (ADI) Fantanele - Sipote, care a castigat un proiect in valoare de 23,7 mi­lioane de lei. Banii sunt destinati rea­li­zarii unui sistem centralizat de ca­nalizare si a unei statii de epurare, reabilitarii de drumuri, dar si realizarii unui centru de asistenta copii, dupa pro­gramul scolar.

De asemenea, in vederea conservarii si valorificarii mostenirii culturale a zonei vor fi cheltuite o serie de fonduri, o parte urmand sa ajunga la taraful si la formatia de dansuri din comuna. Locul 2 a fost castigat de ADI Golaiesti - Ungheni, care a obtinut in baza unui proiect castigat anul trecut cu cateva sute de mii de lei mai putin decat asociatia de pe primul loc. Cele 23,65 milioane de lei urmeaza sa fie utilizate pentru asfaltare de drumuri, realizarea unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate, precum si a unui centru de ingrijire copii.

Firme abonate la banii UE

In ceea ce priveste sectorul privat, anul trecut cateva firme s-au transformat in  „bureti” de absorbit bani de la UE. O fabrica din Onesti, jude­tul Bacau, a castigat anul trecut cel mai mare proiect din Moldova, in valoare de aproximativ cinci milioane de euro. SC Croco SRL a cerut si a obtinut de la UE 20,2 milioane de lei pentru construirea unui depozit de produse finite si pentru achizitionarea de utilaje in vederea diversificarii si cresterii calitatii produ­se­lor Croco. La Botosani, patronii SC Sabirob au aplicat pentru un proiect de 16,3 milioane de lei, pentru o fabrica de procesare legume si fructe. Nemtenii din comuna Secuieni de la SC Agro­suind Com SRL au semnat un proiect de 15,8 milioane de lei pentru realizarea unei unitati integrate de depozitare si producere a furajelor.

Din 2002 si pana in prezent, societatile din Iasi au derulat proiecte cu fonduri de la UE in valoare de 70 de milioane de euro. O mana de firme din Iasi au inghitit o treime din fondurile nerambursabile puse la bataie de UE pentru agricultura. Potul cel mare din programele de finantare SAPARD si Fondul European Agricol pentru Dez­voltare Rurala (FEADR) a fost adjudecat de unii dintre cei mai importanti jucatori de pe piata carnii. Grupul de firme Kosarom alaturi de Rom Trading Company si Pig Farm au obtinut de-a lungul anilor cele mai mari sume de bani pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

Dintr-un total de aproape 70 de milioane de euro accesate de catre firmele agricole iesene din 2002 pana in prezent, 25 de milioane de euro au intrat in buzunarele celor trei societati. Este si una dintre explicatiile pentru care, anul trecut, niciuna dintre cele trei firme nu se mai regaseste in topul societatilor care au atras cele mai multe fonduri. Cele trei societati dezvolta acum capacitatile puse pe picioare, avand in special grija de a rambursa creditele contractate.

Cofinantarea, veriga slaba in derularea investitiilor

Sunt insa si aplicanti care, desi erau eligibili pentru finantare, nu au reusit sa atraga banii necesari. Multi dintre potentialii beneficiari au intampinat dificultati in atragerea fondurilor, cauza principala fiind lipsa banilor pentru cofinantare. „Dificultatile intampinate de potentialii beneficiari sunt cauzate in principal de obtinerea dificila a cofinan­tarii bancare, modificarea substantiala a valorii bunurilor de achizitionat fata de valoarea estimata in studiul de fezabilitate si, intr-o mai mica masura, dar semnificativ, modificarea cursului valutar”, a precizat Liviu Bulgaru, directorul Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (CRPDRP) Iasi.

Bancile nu au respectat regulile stabilite initial

Au fost si cazuri in care aplicantii au pierdut proiectele pe care le castigasera. Motivele sunt dintre cele mai diverse. „Desi sunt putine, au fost si cazuri in care beneficiarii au denuntat contractul de finantare dupa semnarea acestuia, motivele tinand tocmai de schimbarea conditiilor de creditare din partea bancilor, ceea ce a condus la imposibi­litatea realizarii proiectelor”, spune Liviu Bulgaru. Din fericire, forurile de control nu au fost nevoite sa intervina pentru recuperarea unor sume deja cheltuite, contractele fiind reziliate din timp. „Pana in acest moment nu exista, la nivel de regiune, situatii de re­cuperare debit in cazul proiectelor FEADR, deoarece majoritatea bene­fi­ciarilor cu dificultati in implementarea proiectelor au solicitat rezilierea contractelor inaintea efectuarii platilor din partea Agentiei de Plati si pentru Dezvoltarea Rurala”, spune Liviu Bulgaru.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala, castig net pentru statul roman

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala reprezinta banii europeni care vor fi dati Romaniei pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala. Potrivit negocierilor din­tre Romania si Uniunea Europeana, vom beneficia de aproximativ 7,5 mili­ar­de de euro (262.000 miliarde de lei vechi) pentru perioada 2007-2013, ceea ce inseamna 1,07 miliarde de euro pe an. La acesti bani se adauga con­tr­i­bu­tiile statului roman, in functie de ti­pu­rile de investitii care vor fi realizate.

18.02.2010

www.financiarul.com

Lucrările de reabilitare a spitalului, evaluate la 17 milioane de euro, vor dura aproximativ 20 de luni şi vor presupune reabilitarea exteriorului clădirii, refacerea instalaţiilor sanitare, înlocuirea lifturilor şi asigurarea seismică a clădirii. Suma necesară lucrării este asigurată, în cea mai mare parte, din fonduri europene. Unitatea medicală nu a fost modernizată niciodată în 40 de ani de existenţă. Odată cu finalizarea lucrărilor, costurile de întreţinere a spitalului vor fi reduse cu 40%., au apreciat reprezentanţii spitalului.

Consiliul Judeţean Maramureş a organizat, la finalul unii ianuarie, licitaţia pentru atribuirea contractului de reabilitare a spitalului, la care a fost un singur ofertant, consorţiul format din compania austriacă VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH & CO KG şi SC Antrepriza Montaj Instalaţii SA Baia Mare, care s-au angajat să efectueze lucrările în schimbul sumei de 50.000.000 de lei, căreia i se adaugă 1.500.000 de lei pentru proiectare şi TVA, totalul fiind de 61.285.000 de lei (aproximativ 14 milioane de euro).

18.02.2010

www.adevarul.ro

În proiect sunt implicate, pe lângă CJ Teleorman, în calitate de parteneri, "Asociaţia municipalităţilor de pe Dunăre" din Bulgaria şi "Fundaţia pentru democraţie, cultură şi libertate" din Călăraşi, principalii beneficiari fiind aproximativ 3,3 milioane de locuitori din această regiune transfrontalieră şi instituţiile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă.

Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, colonelul Costel Ghebaură, a declarat, pentru AGERPRES, că materializarea proiectului va conduce la îmbunătăţirea sistemului logistic pentru cazurile de dezastre naturale. De altfel la ISU Teleorman este nevoie de o capacitate superioară în activitatea de intervenţii în situaţii de urgenţă, multe dintre mijloacele tehnice din dotare având vechimea de peste 30 de ani. Numai în perioada 2008-2009 efectivele ISU Teleorman au fost solicitate să intervină la circa 2.100 de astfel de evenimente.

Potrivit şefului ISU, o altă posibilitate de aducere a activităţii la nivelul standardelor europene o reprezintă proiectul "Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă, acordării asistenţei medicale şi a primului ajutor calificat", implementat de Asociaţia Intercomunitară "Situaţii de urgenţă Sud-Muntenia" în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Valoarea totală a acestui proiect este de aproape 50 de milioane de lei, rezultatele principale ale materializării sale fiind creşterea gradului de siguranţă a populaţiei din Regiunea Sud Muntenia şi reducerea timpului de intervenţie prin dotarea cu echipamente moderne, performante.

18.02.2010

www.administratie.ro

Proiectul urmeaza sa fie depus in cadrul apelului pentru 2010 (lansare in martie si data limita de depunere in iunie a.c.) pentru programul european Intelligent Energy Europe - subprogramul SAVE - eficienta energetica.

Informatiile provin de la Info Day-ul organizat, pe 3 februarie, de catre Agentia executiva pentru Competitivitate si Inovare (EACI) de la Bruxelles.

Contact:
Bart Vleeschouwers
Project co-ordinator Boerenbond
Telefon: +32 16 28 60 44
E-mail: bart.vleeschouwers@boerenbond.be

17.02.2010

www.finantare.ro

Proiectul vizează atât reabilitarea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea personalul medical, cât şi dotarea ambulatoiului cu aparatură medical d eultimă generaţie.

Spitalulul are o capacitate de 155 de paturi, iar în 2009 a acordat consultaţii în ambulatoriu unui număr de peste 20.000 de pacienţi.

17.02.2010

www.adevarul.ro

Lucrarile care vor dura 35 de luni se vor desfasura in localitatile Sisesti, Danesti, Surdesti, Budesti si Valeni. Valoarea totala a acestei investitii este de 22 de milioane de euro - fonduri europene iar 30% din banii alocati acestui amplu poriect urmeaza sa soseasca in Maramures in cel mai scurt timp.

 Reabilitarea va fi facuta pe o distanta de 56 de kilometri si va include realizarea a doua benzi cu o latime de cate 3 metri fiecare, dar si a unui numar de 13 poduri si multe alte podete, alaturi de amenajarea statiilor de autobuz si a intersectiilor aflate pe traseu. De asemenea, intreg sectorul va dispune de sisteme de semnalizare de ultima generatie, atat orizontale cat si verticale.

Pentru a elimina posibilele disfunctionalitati, presedintele CJ Mircea Man l-a desemnat pe consilierul judetean Constantin Bolos sa se ocupe monitorizarea lucrarilor, in timp ce vicepresedintele Calin Matei va superviza la randul sau intreaga activitate legata de aceasta importanta investitie.

Garantia oferita de firma Selina pentru toate lucrarile de reabilitare ale tronsonului Baia Sprie - Barsana este de 30 de ani iar societatea bihoreana nu mai poate modifica costurile acestei lucrari.

Din punct de vedere al beneficiilor, drumul judetean Baia Sprie - Barsana va crea oportunitati in ceea ce priveste dezvoltarea turismului, atat in zona schiabila de la Cavnic, cat si in cea de la Ocna Sugatag.

17.02.2010

www.citynews.ro

Proiectul, care beneficiaza de fonduri in valoare de 17.982.000,00 lei (fara TVA), din Fonduri Structurale si de la bugetul de stat, va fi implementat pe o perioada de 3 ani si presupune organizarea a aproximativ 700 de sesiuni de instruire pentru 7.200 de medici, informeaza Ministerul Sanatatii, intr-un comunicat.

Acestia sunt implicati in derularea programelor de screening pentru cancerul de col uterin, san si colon, din care 6.000 de medici de familie, din mediul rural si urban, si alti 1.200 de specialisti in obstetrica-ginecologie, gastroenterologie, radiologie, medicina de laborator.

17.02.2010

www.finantare.ro

“Vom adopta in Guvern o ordonanta de urgenta prin care sprijinim autoritatile locale care aduc bani europeni sa poata utiliza instrumentul garantiilor guvernamentale pentru plata partii lor de cofinantare, a contributiei lor la proiectele europene, tocmai pentru a accelera, pentru a dinamiza utilizarea fondurilor europene.”, a declarat Emil Boc in cadrul dezbaterii “Doctrina populara. Sinteza valorilor si principiilor dreptei”

De asemenea, primul-ministru a mai precizat ca incearca sa sutina mediul economic si cel de afaceri prin utilizarea schemelor de minimis si ajutoare de stat de la Ministerul de Finante si de la Fondul de Garantare si Contragarantare.

17.02.2010

www.fonduri-structurale.ro

Cu aproape 600 milioane de euro cheltuite din 5,6 miliarde de euro disponibile, de la Uniunea Europeana, pentru perioada 2007-2009, Romania nu se poate lauda, la momentul actual, cu performanta in atragerea fondurilor structurale.

Mai mult, performanta pare si mai redusa avand in vedere ca Uniunea Europeana a virat Romaniei circa 2 miliarde de euro in avans, pentru a asigura demarajul programelor si proiectelor.

In mod evident, marea majoritate a acestor bani nu au fost inca utilizati, asteptand sa creasca ritmul aprobarii, contractarii si derularii proiectelor.

Acest ritm este inca greoi, avand ca principale cauze balastul birocratic - de care aparatul administrativ se debaraseaza timid, personalul insuficient din autoritatile de resort, numarul prea mic de evaluatori independenti.

Peste toate acestea, criza economica a pus si ea bete in roate solicitantilor si a pus la incercare capacitatea lor si a autoritatilor de a se adapta si de a gasi solutii.

In acest context au venit o serie de imbunatatiri si simplificari in proceduri, analizate in raportul CRPE. Nu suficiente, totusi, pentru a face o diferenta semnificativa in dinamica aprobarii proiectelor si a rambursarii cheltuielilor catre beneficiari.

Din fericire, autoritatile locale, companiile si ONG-urile din Romania au dovedit ca isi doresc in mod real aceste fonduri, solicitand de peste 3 ori mai multe fonduri decat cele disponibile. Proiectele pentru care au fost semnate contracte "acopera" in proportie de 55% fondurile alocate.

Teoretic, daca totul merge bine si nu exista probleme la derularea activitatilor si in ceea ce priveste documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potentiala rata de absorbtie de 55% raportat la suma disponibila in perioada 2007-2009.

O serie de probleme de fond persista inca. Pentru ca rata de cheltuire a fondurilor de 55% sa fie realizata, este nevoie de cateva masuri esentiale.

Pe baza informatiilor si necesitatilor exprimate de catre actorii principali - autoritati, beneficiari, consultanti - CRPE formuleaza zece recomandari care vin in sprijinul aparatului administrativ si al beneficiarilor de fonduri structurale.

Documentul poate fi accesat din sectiunea "Descarcari".

11.02.2010

www.finantare.ro

"Pana acum am avut o problema majora legata de sistemul de implementare a proiectului, anul trecut sistemul a fost complet refacut, astfel incat sa avem certitudinea ca gestiunea acestui program se face respectand regulile de gestiune financiara a Comisiei Europene.

In prezent, asteptam ca noul proiect sa fie acreditat de catre Curtea de Conturi pentru a putea trece ulterior la primirea proiectelor si implicit la acordarea banilor catre beneficiari", a declarat Mihail Dumitru, ministrul agriculturii.

Programul Operational de Pescuit (POP), prin care beneficiarii pot atrage 307 mil. euro in perioada 2007 - 2013, a fost lansat in urma cu doi ani de fostul ministru Dacian Ciolos, dar pana anul trecut depunerea proiectelor de catre pescari a fost amanata.

Asa se face ca circa 130 mil. euro, cat ar fi trebuit sa primeasca acvacultorii pana in prezent pentru fabrici de procesare a pestelui, pentru cresterea productiei sau pentru dezvoltarea comunitatilor de pescari, au ramas la Bruxelles.

"Anul acesta este ultimul an in care ii mai putem atrage, altfel tot ce nu s-a cheltuit se pierde. Sunt sigur insa ca programul va fi validat luna aceasta, ceea ce inseamna ca in cel mai scurt timp vom putea primi proiecte, iar in decurs de 80 - 90 de zile sa apara primii bani la beneficiari. Nu vom pierde nimic, banii pe care nu i-am putut atrage in doi ani ii putem lua in 2010 fara probleme", crede Cristian Apostol, director general la directia generala de pescuit in cadrul Autoritatii de Management pentru POP.

In 2009, 38 de proiecte ale pescarilor, in valoare totala de 27 mil. euro, au fost declarate conforme, dar daca programul va fi validat ca fiind conform cu normele UE, in aceasta luna toti cei 38 de beneficiari va trebui sa redepuna proiectele.

Pe langa sumele din anii anteriori, POP a lansat zilele trecute o alta axa pentru dezvoltarea zonelor cu comunitati de pescari, in valoare totala de 100 mil. euro.

Astfel, fiecare comunitate de pescari se poate constitui intr-un grup care sa atraga confinantare europeana pentru infiintarea de microintreprinderi, chiar daca nu au specific pescaresc, pentru dezvoltarea unor activitati alternatie, cum ar fi agroturismul, sau pentru trainingul locuitorilor din zona respectiva pentru anumite activitati.

11.02.2010

www.zf.ro

Noua problema nu poate decat sa inrautateasca gestionarea acestui program in conditiile in care beneficiarii acuzau, cu circa 2 saptamani in urma, printr-o scrisoare publica, intarzieri de luni intregi in evaluarea proiectelor si rambursarea cheltuielilor.

"Cristina Iova a avut functia de director interimar, pe o perioada de 6 luni. Aceasta perioada legala a expirat vineri", a declarat Mihai Seitan, ministrul Muncii pentru HotNews.ro/EurActiv.ro. Intrebat de ce nu a fost organizat un concurs pentru postul de Director General in tot acest timp, Seitan a raspuns ca dansul se afla in functie de numai o luna si ca acest concurs urmeaza sa fie organizat.

In plus, secretarul de stat care va prelua in subordine acest domeniu nu a fost inca numit de catre premierul Emil Boc. Cine va coordona acest departament si cine va semna pentru contracte? Oficialii spun ca vor fi delegati inlocuitori.

Lipsa unor coordonatori nu poate decat sa inrautateasca gestionarea fondurilor europene derulate prin Ministerul Muncii. Beneficiarii si consultantii cu proiecte depuse sau finantate in cadrul Programului Dezvoltarea Resurselor Umane acuza de mai mult timp probleme in sistem. Cu aproximativ 2 saptamani in urma, printr-o scrisoare publica adresata Primului Ministru, peste 100 de organizatii non-profit, patronate si sindicate solicitau, intre altele, adoptarea unor masuri pentru "reducerea birocratiei in ceea ce priveste evaluarea cererilor de finantare depuse de solicitanti, incheierea contractelor si in asigurarea fluxului financiar necesar bunei desfasurari a proiectelor aflate deja in derulare" si rezolvarea urgenta a situatiei extrem de grave in care se afla autoritatile de management din punct de vedere al personalului".

In cadrul POS DRU, se mai arata in scrisoarea publica,

• "exista cereri de rambursare depuse de unii dintre semnatarii acestei scrisori in luna iunie 2009 si carora li s-a raspuns in luna noiembrie, precum si cereri inaintate Autoritatii de Management in luna septembrie, care inca nu au inceput a fi procesate in cadrul departamentului financiar al Autoritatii.
• In aceste conditii, organizatiile care deruleaza proiecte ajung in imposibilitatea de a-si plati furnizorii pentru perioade de timp inacceptabil de lungi si sunt nevoite sa amane derularea multora dintre activitatile planificate.
• Astfel, un proiect poate sa intre foarte usor in blocaj la numai cateva luni de la demararea lui, nu numai pentru ca activitatile planificate se desfasoara cu intarzieri foarte mari, ci si din cauza cercului vicios in care intra proiectul: daca nu se primeste rambursarea solicitata, nu exista bani pentru derularea activitatilor, deci nu se cheltuiesc sumele minime pentru care se poate solicita rambursarea urmatoare si, in consecinta, nu se mai pot face cereri de rambursare".

11.02.2010

www.euractiv.ro

Actiunile propuse prin intermediul Axei 4 a POP urmaresc dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti prin sprijinirea aplicarii unor strategii integrate de dezvoltare locala, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri).

Intr-o prima etapa se vor selecta cele 15 Grupuri Locale alcatuite in parteneriat public-privat care vor trebui sa prezinte o strategie integrata pentru dezvoltarea propriei zone. Selectia si elaborarea strategiilor sunt finantate prin Axa 5.
Grupurile vor alege beneficiarii finali pentru finantarea proiectelor din Axa 4: administratii publice locale si judetene, servicii publice, societati comerciale, organizatii de intreprinzatori, societati de furnizare a serviciilor comunale, ONG-uri, persoane fizice si (grupuri) de persoane neinregistrate oficial.

Scopul masurilor din Axa 4 este acela de a ajuta comunitatile si zonele pescaresti sa gaseasca noi resurse sustenabile pentru diversificarea activitatilor economice si imbunatatirea calitatii vietii in mod sustenabil, pe termen lung. „Urmarim cresterea conditiilor de viata, a nivelului de trai a pescarilor, scopul fiind sa pastram aceste comunitati acolo unde ele au existat dintotdeauna, sa evitam depopularea acestora si chiar daca exista un declin al activitatii de pescuit, aceste comunitati sa ramana, sa traiasca si sa munceasca in aceste zone”, a declarat ministrul agriculturii.

Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei este finantat din Fondul European pentru Pescuit (FEP) fiindu-i alocat, pentru perioada de programare 2007 – 2013, un buget de 307.618.942,7 Euro din care 230.714.207 Euro reprezinta contributia FEP.

11.02.2010

www.fonduri-structurale.ro

"Cred ca in primele 10 luni ale acestui an vom ajunge la o finantare de aproximativ 100 de milioane de euro", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT.

De asemenea Banca Transilvania a lansat o platforma de servicii destinate exclusiv beneficiarilor fondurilor primite de la Uniunea Europeana.

"Am prefera ca proiectele care beneficiaza de noua platforma de servicii sa aiba o valoare medie de pana la 2,5-3 milioane euro, dar nu avem stabilite limite. Pana in prezent Banca Transilvania a finantat proiecte pe partea de fonduri europene in valoare de circa 200 milioane lei", a afirmat Leonard Cornoiu, directorul Departamentului programe europene din cadrul BT.

De asemenea, astăzi, Banca Transilvania a lansat o platformă de servicii destinate exclusiv beneficiarilor fondurilor primite de la Uniunea Europeană.

"Am prefera ca proiectele care beneficiază de noua platformă de servicii să aibă o valoare medie de până la 2,5-3 milioane euro, dar nu avem stabilite limite. Până în prezent Banca Transilvania a finanţat proiecte pe partea de fonduri europene în valoare de circa 200 milioane lei", a afirmat Leonard Cornoiu, directorul Departamentului programe europene din cadrul BT.

Leonard Cornoiu susţine că, de la aderarea la Uniunea Europeană, România nu a reuşit să absorbă mai mult de 10% din fondurile puse la dispoziţie, în contextul în care statul are oportunitatea de a utiliza peste 30 miliarde euro până în 2013.

Referitor la platforma lansată astăzi, Vasile Puşcaş, consilier pentru programe europene al BT, a declarat că "În această platformă de soluţii, Banca Transilvania vine cu o strategie care se mulează perfect pe profilul pieţei europene. Este un prim pas pentru dezvoltarea în timp a parteneriatelor europene: sector privat - sector bancar - sector public".

10.02.2010

www.capital.ro

''Este un succes important, fiind rezultatul a doi ani de muncă, realizarea fiind cu atât mai mare, cu cât judeţul Arad a făcut parte din ultimul val, conform strategiei Ministerului Mediului, care a acordat prioritate judeţelor mai mari în demararea proiectului de gestionare a deşeurilor'', a declarat, luni, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Potrivit lui Ioţcu, chiar dacă a avut un decalaj de circa doi ani faţă de alte judeţe, Aradul a reuşit să fie printre primele judeţe care beneficiază de fonduri europene pentru a rezolva problema colectării deşeurilor. Astfel, cu toate că alte judeţe au început implementarea acestui proiect încă de prin 2006, iar Aradul doar de la începutului anului 2008, acesta se numără printre cele patru judeţe care au depus întreaga documentaţie la Comisia Europeană, fiind însă primul care a trecut de analiza Comisiei Europene.

''Prin implementrarea acestui proiect, vom respecta toate normele Uniunii Europene privind gestionarea deşeurilor şi, implicit, protejarea mediului. Proiectul aduce cu sine şi colectarea selectivă a deşeurilor de la nivelul populaţiei, transportul şi depozitarea, totul din fonduri europene, fiind un pas important pentru alinierea Aradului la nivelul oraşelor şi regiunilor din Uniunea Europeană'', a precizat Nicolae Ioţcu.

''Conform celor prevăzute în proiect, pe raza judeţului vor fi construite două staţii de compostare, o staţie de sortare şi mai multe staţii de transfer. Se va realiza colectarea selectivă a deşeurilor, transportul acestora şi exploatarea staţiilor de transfer, transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozitul ecologic. Totodată, vor fi achiziţionate echipamentele necesare funcţionării sistemului de management integrat al deşeurilor pentru judeţul Arad'', a mai adăugat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

10.02.2010

www.administratie.ro

Potrivit anunţului publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, licitaţia pentru DJ 151, la care s-au înscris şapte firme, a fost câştigată de SC Romstrade SRL Giurgiu pentru suma de 74.488.412 lei, fără TVA, contractul urmând să se deruleze pe o perioadă de 20 de luni.

Firma Romstrade nu va putea subcontracta lucrările pe acest tronson, care măsoară aproape 77 de kilometri şi leagă judeţul Bistriţa-Năsăud de judeţul Mureş, oferind şi o alternativă pentru relaţia cu judeţul Cluj, care se face în prezent prin Drumul Naţional 17. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a câştigat, anul trecut, prin Programul Operaţional Regional, o finanţare de peste 126 milioane lei pentru reabilitarea şi modernizarea DJ 151.

Acest traseu leagă municipiul Bistriţa de alte 16 localităţi din cinci comune: Sigmir, Blăjenii de Sus, Blăjenii de Jos, Şintereag, Şieu Odorhei, Coasta, Şirioara, Chiraleş, Lechinţa, Vermeş, Sângeorzu Nou, Sânmihaiu de Câmpie, Zoreni, Budeşti, Budeşti-Fânaţe şi Ţagu. Pe lângă lucrările la carosabil, care înseamnă mai bine de 500.000 metri pătraţi modernizaţi, firma Romstrade are de executat şi consolidări de terasamente, 32 de podeţe, un viaduct şi aproape 10 kilometri de parapeţi.

Lucrările sunt estimate să înceapă în această primăvară. Finanţarea nerambursabilă, în valoare de peste 104 milioane lei, se va face prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat, restul sumei urmând să fie asigurat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

10.02.2010

www.administratie.ro

Primaria Braila, in parteneriat cu "Grupul de Initiativa din comunitatea roma Colonia de la km 10" si Organizatia Neguvernamentala "Asociatia ARIN" a obtinut fonduri de la Guvernul Romaniei prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS), in cadrul Programului de Interventii Prioritare (PIP).

Proiectul prevede realizarea pe componenta de mica infrastructura a unei conducte de canalizare pentru preluarea apelor uzate, iar pe componenta de servicii sociale de activitati de informare si protectie a mediului, activitati de informare si documentare, de pregatire a terenului, de realizare de perdele forestiere si de amenajare a spatiilor verzi dintre blocuri.

Proiectul are o valoare totala de 168.640 de euro, din care 115.340 de euro reprezinta grantul acordat prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, restul fiind acoperit din contributie de la bugetul local.

Finantarea, acordata sub forma de grant, va fi administrata de Primarie Braila, in calitate de agent de gestiune al proiectului, iar, pe parcursul realizarii proiectului, FRDS va asigura sprijin tehnic si monitorizare pentru buna desfasurare a activitatilor, urmarind cheltuirea fondurilor alocate.

Se estimeaza ca de rezultatele proiectului Preluarea apelor uzate de la locuintele din Colonia de la km 10 vor beneficia 135 de locuitori ai comunitatii de rromi. PIP este una din cele patru componente ale Proiectului de Incluziune Sociala, proiect guvernamental in care sunt implicate mai multe ministere si agentii guvernamentale.

Proiectul de Incluziune Sociala isi propune imbunatatirea conditiilor de viata si cresterea nivelului de incluziune sociala pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane din societatea romaneasca. Finantarea PIP este asigurata din fonduri de la bugetul de stat si dintr-un imprumut rambursabil de la Banca Mondiala, in valoare totala de 15,4 milioane de euro, iar derularea lui este asigurata de FRDS.

10.02.2010

www.finantare.ro

S-au efectuat lucrari de reabilitare pe urmatoarele strazi: str. Calarasi, str. Depoului, str. Banatenilor, str. Liliacului, str. Granelor si str. Promenadei.

S-au inlocuit 8.725 de metri de conducte de apa din otel si azbociment cu unele din PVC, cu durata de viata estimata la minim 40 de ani, s-au realizat 255 de noi bransamente si s-au instalat 73 de hidranti subterani.

Au fost instruite 23 persoane, angajati ai operatorului, care exploateaza si intretin sistemul de alimentare cu apa realizat prin proiect.

Proiectul in valoare de 1.064.253 euro contribuie la dezvoltarea durabila prin imbunatatirea sistemului de distributie si cresterea calitatii apei potabile destinate consumului public in municipiul Fetesti.

08.02.2010

www.finantare.ro

Banii vor fi investiți în acest an  în modernizarea reţelei de drumuri comunale, alimentarea cu apă potabilă a satelor Balota şi Lumnic şi execuţia unei staţii de epurare a apelor uzate în satul reşedinţă de comună - Prunişor.

De asemenea, se vor asfalta circa 4 kilometri de drum comunal. De aceste investiții vor beneficia 3500 de locuitori.

08.02.2010

www.adevarul.ro

Tancev a prezentat raportul anual pe 2009, care acoperă 21 de programe operaţionale finanţate de Uniunea Europeană. Potrivit documentului, există o discrepanţă semnificativă între cei 1,4 miliarde de euro alocaţi prin fonduri europene şi absorbţia a numai 72 de milioane de euro.

Fondurile ISPA ar putea să nu fie absorbite

El a atras atenţia şi asupra riscului ca mare parte din fondurile de preaderare - în special prin programul ISPA - să nu poată fi absorbite de Bulgaria.

Cazurile de conflict de interese, tergiversările din cadrul procedurilor statului, procesul lent de plată către beneficiari şi costurile ridicate ale proiectelor candidate au creat probleme semnificative.

Procedurile administrative birocratice şi lipsa unei liste de priorităţi în acordarea fondurilor s-au dovedit obstacole semnificative în deblocarea banilor.

08.02.2010

www.capital.ro

PREMIUL: Finantarea proiectului si derularea lui in parteneriat cu Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei.

08.02.2010

www.finantare.ro

Spitalul Municipal Arad funcționează în mai multe clădiri situate în zone diferite ale orașului, clădiri care necesită de ani buni reabilitări.

Astfel, municipalitatea a depus un proiect pentru reabilitarea și intervențiile la clădiri ale Spitalului Clinic Municipal Arad, modernizare şi echipare ambulatoriu integrat a secțiilor acestuia pe  Programul Operațional Regional, proiect care necesită o cofinanțare de două procente din partea autorităților locale.

În termen de doi ani de la aprobarea investiției se vor face intervenții atât la clădiri cât și la rețelele de canalizare, apă, rețelele de alimentare cu oxigen și la cele electrice. 

08.02.2010

www.adevarul.ro

Proiectul, in valoare

Edilul-sef a precizat ca modificarile aduse proiectului erau de natura financiara si prevedeau unele adaptari de sume. Acum se asteapta analizarea dosarului

04.02.2010

www.romanialibera.ro

"Finantarea europeana ne ajuta foarte mult in continuarea planului nostru de investitii. Vom achizitiona utilaje moderne pentru prelucrarea mai eficienta a lemnului, mai precis masini cu comanda numerica", spune Dragos Sorescu, directorul executiv al Productia Fortunaforest.

Proiectul "Achizitie utilaje pentru prelucrarea lemnului" a fost depus in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), "Sprijin financiar cu o valoare cuprinsa intre 920.001 si 5.560.000 de lei acordat pentru investitii in intreprinderile mici si mijlocii" si a primit aprobarea anul trecut in august.

"Implementarea am planificat-o pentru doi ani, in trei etape. In prezent ne pregatim pentru demararea procedurilor de achizitii pentru prima etapa si am lansat licitatia", mai spune Sorescu.

Deoarece firma trebuie sa inceapa investitiile din surse proprii pana sa vina fondurile europene, din lipsa de lichiditati si datorita dificultatilor in obtinerea unui credit,

solutia pe care actionarii companiei au ales-o a fost aceea de a apela la o prefinantare de 35%.

"Am inceput derularea cu intarziere a proiectului, deoarece am incercat sa obtinem o prefinantare de 35% si aveam nevoie de garantie bancara. Au fost multe acte de care aveam nevoie si procedura a fost anevoioasa. Asteptam sa vedem daca ne vor fi aprobate documentele pentru ca avem nevoie de acesti bani", explica Sorescu.

Firma produce usi si ferestre termopan, elemente pentru case din lemn, lambriuri, podele. Productia Fortunaforest are 50 de angajati si a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de circa 920.000 de euro.

Cine ia banii:

• Compania: Productia Fortunaforest din Covasna
• Obiect de activitate: prelucrarea lemnului
• Proiectul: "Achizitie utilaje pentru prelucrarea lemnului"
• Valoarea finantarii nerambursabile: 400.000 de euro
• Firma a solicitat o prefinantare de 35% din valoarea proiectului
• Cifra de afaceri in 2008: 920.000 de euro

04.02.2010

www.zf.ro

Cu un buget total de aproape 53 milioane lei, din care peste 43 milioane lei fonduri nerambursabile, proiectul prevede reabilitarea drumului judetean care leaga zona centrala a judetului Sibiu de arealul turistic Sadu - Sadurel. DJ 105G este singura cale de acces in aceasta zona de unde se deschid apoi posibilitati de calatorie spre Muntii Cindrel, in vest, spre Marginimea Sibiului, in nord-vest, sau spre Muntii Lotrului si mai departe, chiar spre Parang, in sud-vest. Zona Sadu-Sadurel este cautata de turistii care doresc sa evadeze in natura si sa se bucure de relaxare intr-un climat placut, nepoluat, de unde pot sa faca deplasari, fie spre Cisnadie, fie spre Paltinis.

Principalul obiectiv al proiectului „Modernizarea DJ 105G Sadu – Rau Sadului – Sadurel” este cresterea atractivitatii zonei turistice de pe Valea Sadului, prin imbunatatirea accesibilitatii zonei. Practic, cu ajutorul fondurilor nerambursabile REGIO, vor fi reabilitati 20,175 kilometri de sosea, intre km 21+250 si km 41+425, se vor construi 31 de noi podete si inca 5 poduri vor fi reabilitate. Perioada de implementare a proiectului este de 28 luni, iar dupa realizarea investitiilor, beneficiarii se asteapta ca traficul in zona sa creasca aproximativ cu 10 procente.

„Ca si celelalte judete din Regiunea Centru, Judetul Sibiu s-a pregatit intens pentru atragerea si absorbtia fondurilor europene post-aderare. Prin proiectele contractate in domeniul infrastructurii de transport, Judetul Sibiu poate sa absoarba aproape 40 milioane euro, pentru reabilitarea drumurilor si a strazilor urbane. Interesul crescut pentru accesarea fondurilor europene de institutiile si organizatiile sibiene a fost demonstrat prin cele peste 60 de cereri de finantare, depuse pe toate domeniile de interventie ale programului REGIO. 12 dintre aceste proiecte sunt deja contractate, iar alte 7 proiecte sunt in faza precontractuala. In acest moment, Consiliul Judetean Sibiu deruleaza patru proiecte vizand dezvoltarea infrastructurii rutiere. Toate acestea sunt importante pentru dezvoltarea judetului si a Regiunii Centru si, de aceea, ADR Centru, prin echipa sa de experti, va sustine si va monitoriza etapele implementarii corespunzatoare a tuturor aspectelor prevazute in aceste cereri de finantare”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

03.02.2010

www.fonduri-structurale.ro

"Am achizitionat echipamentele pentru a putea oferi servicii complete pentru conferinte: inchirierea echipamentelor audio-video si de traducere simultana, servicii de interpretariat simultan si consecutiv si asistenta tehnica.

Pana acum puteam sa asiguram doar serviciile de interpretare, iar daca ne era solicitata asigurarea partii tehnice, externalizam acest serviciu si ne costa mai mult decat in prezent", spune Mihai Oprea, administratorul firmei Euro Educational.

Proiectul "Achizitionare echipament traducere simultana" a fost depus in mai 2008 in cadrul Programului Operational Regional (POR), "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", iar semnarea a fost realizata un an mai tarziu.

"Am avut la dispozitie pentru implementarea proiectului noua luni. Fiind vorba despre achizitionarea de echipamente ne-am miscat destul de repede. In momentul in care am semnat contractul de finantare cu autoritatea de management stiam exact ce echipamente vom lua. Astfel, in trei luni am reusit sa terminam proiectul si sa depunem cererea de finantare. Banii au venit dupa doua luni", explica Oprea.

Valoarea totala a proiectului este de aproximativ 97.000 de euro, din care firma a solicitat o finantare de 57.000 de euro. "Pentru ca procedeul de obtinere a fondurilor europene este decontarea, am facut achizitiile din banii proprii. Am incercat sa apelam la un credit, insa conditiile sunt destul de rigide." In 2008 Euro Educational a avut o cifra de afaceri de 142.000 de euro, iar pentru anul trecut administratorul companiei spune ca firma a atins afaceri similare. Firma poate sustine tehnic si cu servicii de interpretare evenimente cu pana la 500 de participanti cu traducere simultana pentru toti acestia.

Euro Educational are patru angajati permanenti si colaboreaza cu traducatori si interpreti, in functie de evenimentele la care este solicitata.

Cine ia banii:

• Compania: Euro Educational din Brasov
• Obiect de activitate: servicii lingvistice (cursuri de limbi straine, traduceri, servicii de interpretare) si de pregatire profesionala
• Proiectul: "Achizitionare echipament traducere simultana"
• Valoarea proiectului: 97.000 de euro
• A primit fonduri europene de 57.000 de euro
• Cifra de afaceri in 2008: 142.000 de euro

03.02.2010

www.zf.ro

Şişeştiul este printre puţinele comune din ţară, dacă nu singura, cu şomaj zero. Se poate mândri cu o mini industrie locală care aduce bani frumoşi comunităţii şi un venit sigur pentru 80 de oameni. Fie că lucrează în fabrica de ceramică şi teracotă, în atelierul de tâmplărie sau în brutărie, localnicii au o carte de muncă şi sunt asiguraţi medical. Pentru un salariu cuprins între minimul pe economie şi 1000 de lei, cei 80 de săteni lucrează pentru primărie. “Întreg serviciul merge pe autofinanţare. Cât se produce, atât se câştigă. Numai cine nu vrea să muncească, nu munceşte”, ne spune primarul Marian Răducan.

Şi pentru că nu se mulţumesc cu puţin, edilii au atras, prin fonduri europene, importante sume de bani pentru comună. Ei au câştigat, numai anul trecut, patru proiecte în valoare de aproape 600.000 euro, pe situaţii de urgenţă şi învăţământ. Cel mai important este achiziţionarea unei maşini de pompieri şi a câtorva utilaje agricole, în valoare de 330.000 euro.

Eşelniţa îi calcă pe urme

Pentru anul 2010, Primăria Şişeşti a depus alte 5 proiecte, în valoare totală de 2,5 milioane de euro, urmărind reabilitarea unui drum comunal, construcţia unui târg pentru valorificarea produselor de ceramic, precum şi construcţia unui after school. Comuna a câştigat până acum nu mai puţin de zece proiecte europene, dar a şi pierdut alte zece, din motive absolut stupide. “Am ratat un proiect, doar pentru simplul fapt că nu era vizibilă ştampila partenerului sârb”, ne spune Răducan. Primăria Eşelniţa vrea să-i calce pe urme, câştigând anul trecut trei proiecte, anul acesta pregătind alte opt, pe infrastructură, sănătate şi turism.

Banii europeni ne pot scăpa de criză
Conducerea Consiliului Judeţean Mehedinţi susţine că fără proiecte europene, comunităţile locale nu vor avea bani. “Primarilor, care încă nu au depus proiecte pe cele două programe de vecinătate, România- Serbia şi România-Bulgaria, le cer să dea dovadă de mai multă responsabilitate, să realizeze odată pentru totdeauna că este singura formă sigură de a aduce bani către comunitatea locală”, spune preşedintele Marius Bălu.

03.02.2010

www.adevarul.ro

In acest sens, in anul 2009, Ministerul Economiei, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, a adoptat o serie de masuri pentru simplificarea procedurilor in procesul de evaluare a cererilor de finantare depuse de catre solicitanti, incheiere a contractelor si asigurare a fluxului financiar necesar bunei desfasurari a proiectelor aflate deja in derulare:

- cresterea valorii maxime a prefinantarii acordate beneficiarilor publici (20-30%) din valoarea finantarii nerambursabile aprobate;
- acordarea prefinantarii si pentru beneficiarii privati max. 35% din valoarea finantarii nerambursabile aprobate, in baza existentei unei scrisori de garantie bancara corespunzatoare sumei primite ca prefinantare;
- eliminarea referirii la un singur cod CAEN pentru activitatile proiectului (operatiunile de investitii);
- eliminarea obligativitatii depunerii garantiei de implementare, inclusiv pentru proiectele contractate sau aflate in etapa de contractare (la operatiunile de investitii pentru intreprinderi);
- cumularea primelor doua etape ale procesului de evaluare (conformitate administrativa si eligibilitate);
- criteriul de eligibilitate pentru proiect, referitor la infrastructura (teren si cladire) libere de sarcini obligatoriu numai daca infrastructura este inclusa in cheltuielile eligibile;
- simplificarea dosarului cererii de finantare prin solicitarea unor declaratii pe proprie raspundere la depunerea cererii de finantare si prezentarea documentelor justificative la contractare.

In prezent, conform informatiilor Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, dintre Programele Operationale finantate din Instrumente Structurale, Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, inregistreaza cel mai mare numar de proiecte depuse (5386), cel mai mare numar de proiecte aprobate (1264), cel mai mare numar de contracte/decizii de finantare semnate cu beneficiarii (934), avand un total al platilor catre beneficiari (inclusiv prefinantare) de 513.704.630 lei.

In cazul POS CCE, nu exista riscul pierderii de fonduri in baza regulii n+3 in anul 2010.

In ceea ce priveste rambursarea TVA, in cazul autoritatilor publice si al ONG-urilor, rambursarea se realizeaza in acelasi timp cu rambursarea din Fondul European de Dezvoltare Regionala si bugetul de stat.

01.02.2010

www.finantare.ro

În prezent, prin defalcarea Planului Integrat în perioade temporale se evidenţiaza un obiectiv ţintă a programului POR 2007-2013, respectiv creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe. În aceiaşi ordine de idei, la nivelul anului 2030 este stabilit un termen strategic de programare la nivelul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României- orizont 2030.

PIDU prezintă în detaliu concepte practice pentru perioada 2009-2013, anul 2015 fiind termenul limita de finalizare a proiectului. Prin implementarea acestor proiecte, Primaria Municipiului Sighetu Marmaţiei urmăreşte ca în 2015, Sighetu Marmaţiei să fie cel mai Competitiv şi Atractiv Centru Urban al Regiunii de Nord Vest.

01.02.2010

www.administratie.ro

Unul dintre proiectele aprobate ale municipalității, care se va realiza în perioada următoare, se refera la construirea unui centru de îngrijire de zi pentru copiii aflați in situații de risc si este finanțat de Guvernul României. Valoarea proiectului este de 149.859 de euro. Tot in acest an, in oraș se vor înființa 11 părculețe, ca urmare a aplicării proiectului "Amenajarea de spatii verzi in municipiul Roman", in valoare de 400.000 de lei, finanțat prin Programul National al Fondului de Mediu.

Alte proiecte aprobate se refera la construirea, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, a Sălii de Sport a Colegiului Tehnic "Miron Costin", precum si la construcția si amenajarea unei piscine publice in imediata vecinătate a Salii Polivalente (proiect in valoare de 540.000 de euro, in cadrul programului Ministerului Tineretului si Sportului).

Orașul va avea si un cămin pentru bătrâni, amenajat conform standardelor europene, ca urmare a aprobării unui proiect in valoare de 3,5 milioane de lei, in cadrul Programului Operațional Regional 2007 - 2013.

Din 2010 la Spitalul Municipal Roman, Sala Polivalenta si Liceul cu Program Sportiv, obținerea energiei termice se va putea realiza prin valorificarea resurselor de energie regenerabila, un proiect in valoare de 2.997.982 de lei înaintat de municipalitate in acest sens fiind aprobat spre finanțare in cadrul programului "Casa Verde", al Ministerului Mediului si al Administrației Fondurilor de Mediu.

De asemenea, imobilul situat pe strada Speranței, la numărul 11, va fi reabilitat, modernizat si echipat, astfel incit sa servească drept cantina sociala. Proiectul realizat de Primăria Roman cu acest scop, in valoare de 3.480.000 de lei, beneficiază de finanțare prin Programul Operațional Regional 2007 - 2013.

Dintre cele noua proiecte depuse de municipalitate si aflate in diverse stadii de evaluare, cel mai îndrăzneț se refera la reabilitarea infrastructurii publice urbane a municipiului - in zonele Scuar Hotel Roman, Pietonal Stefan cel Mare, Centru Istoric Urban Stefan cel Mare, cartier Favorit, strada Cuza Voda - si la creșterea siguranței si prevenirea criminalității in municipiu. Valoarea totala a planului integrat de dezvoltare urbana, depus in cadrul axei prioritare 1 a Programului Operațional Regional 2007 - 2013, este de 6,2 milioane de euro.

Administrația locala mai așteaptă rezultatul evaluării unui proiect in valoare de 1,5 milioane de lei, privind îmbunătățirea calității mediului prin înființarea de noi parcuri in municipiu - proiect depus spre finanțare in cadrul programului național al Ministerului Mediului si Administrației Fondului de Mediu.

Șase instituții de învățământ din oraș ar putea fi modernizate din acest an, daca proiectele depuse in acest sens vor fi aprobate. Este vorba despre reabilitarea, modernizarea si dotarea Colegiului National "Roman Voda" (proiect in valoare de 5.541.700 de lei), a Colegiului Tehnic "Miron Costin" (proiect in valoare de 1.827.500 de lei), a Grupului Școlar "Vasile Sav" (proiect in valoare de 2.423.500 de lei), a Scolii 1 (proiect in valoare de 1.440.000 de lei), a Scolii 5 (proiect in valoare de 1.690.000 de lei) si a Seminarului Teologic Ortodox (proiect in valoare de 15.950.000 de lei).

Un alt proiect depus si pentru care se așteaptă rezultatul evaluării se refera la restaurarea si consolidarea Vilei Hogaș, in scopul valorificării potențialului sau turistic si cultural. Proiectul are o valoare de 2.041.887,68 lei si a fost depus in cadrul axei prioritare 5 - "Dezvoltarea durabila si promovarea turismului" - a Programului Operațional Regional.

In perioada următoare, Primăria Roman va depune doua noi proiecte, unul dintre acestea - pentru care au fost necesare nu mai puțin de 50 de documente - fiind pregătit minuțios timp de aproximativ un an si referindu-se la construirea unei microhidrocentrale pe râul Moldova. Prin bararea cursului de apa al Moldovei se urmărește crearea unui lac de acumulare, potențialul hidroenergetic al râului fiind valorificat prin intermediul microhidrocentralei. Zona lacului de acumulare va fi transformata in zona de agrement pentru romașcani. Proiectul privind construirea microhidrocentralei de la Roman va fi depus in cadrul axei 4.2 - "Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde" - a Programului Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice". Costul total al investiției este estimat la 4,1 milioane de euro, comunitatea participând cu 2% din valoarea totala si cu taxa pe valoarea adăugata aferenta proiectului. Viitoarea microhidrocentrala va asigura in totalitate energia electrica necesara pentru iluminatul public din municipiu. Cel de-al doilea proiect ce urmează sa fie depus de municipalitate se refera la reabilitarea si modernizarea clădirii in care a funcționat centrala termica 6 (clădirea "ciuperca"), respectiv la transformarea clădirii in noua baie publica destinata romașcanilor.

01.02.2010

www.administratie.ro

Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" din Baia Mare va intra luna viitoare intr-un amplu proces de reabilitare. Licitatia care desemneaza executantul lucrarilor a fost programata azi, dar rezultatul nu a fost comunicat pana la inchiderea editiei.

Singurul ofertant a fost consortiul format din compania austriaca VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH & CO KG si Amisa SA.

"Timp de trei ani va fi santier la spital, dar merita, pentru ca la final conditiile vor fi mult mai bune", a explicat Calin Pop, managerul Spitalului Judetean. "Din anul 1971, de cand a fost dat in folosinta, nu s-au realizat niciodata lucrari de modernizare si reabilitare la spital", a mai spus acesta.

Lucrari finantate de Uniunea Europeana

Valoarea totala a lucrarilor de modernizare si reabilitare a unitatii este de 70.145.860 de lei (aproximativ 17.000.000 de euro), la care se adauga TVA. 85% din suma provine din fonduri europene, Guvernul contribuie cu 13% din suma, iar Consiliul Judetean Maramures, cu 2%, respectiv 1.204.938 de lei.

"Pentru Regiunea Nord-Vest au fost alocate 21 milioane de euro pe domeniul de interventie 3.1 (Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate - n. red.), din care aproape 17 milioane vin la spitalul din Baia Mare", a explicat Dan Cocosila, directorul executiv al Directiei de Dezvoltare Regionala din cadrul Consiliului Judetean Maramures.

Facturile vor scadea semnificativ

Spitalul Judetean de Urgenta din Baia Mare este singura unitate spitaliceasca de acest gen din judet, are 48 de sectii si 1.022 de paturi, fiind construit pe o suprafata de 23.160 de metri patrati.

"Pentru reabilitarea completa, studiul de fezabilitate prevede suma de 100 de milioane de euro, iar lucrarile care demareaza luna viitoare sunt un prim pas", a declarat Mircea Ghetie, directorul economic al spitalului.

"Dupa finalizarea lucrarilor, se vor reduce cheltuielile la utilitati cu peste 40%, iar diferenta de bani o vom putea investi in calitatea actului medical si echipamente. Acum platim, in medie, aproximativ 280.000 de lei lunar pentru facturile de gaz, apa si energie electrica. Toate instalatiile sunt supraalimentate si depasite moral", a continuat Mircea Ghetie.

Lift pentru cazuri de forta majora

Lucrarile de reabilitare vor viza izolarea termica a 11.876 de metri patrati de fatade, schimbarea geamurilor, acolo unde este cazul, inlocuirea tuturor lifturilor, montarea unui lift special pentru evacuarea pacientilor in caz de cutremur sau incendiu, reabilitarea bailor si amenajarea de grupuri sanitare pentru persoanele cu handicap, consolidarea structurii de rezistenta si inlocuirea intregii instalatii electrice.

26.01.2010

www.finantare.ro

Fiecare din cele două localităţi are în construcţie câte opt locuinţe, ce vor fi oferite gratuit către 16 familii de rromi din comunitate. Caracterul de gratuitate impune viitorilor locatari nişte reguli cum ar fi rezilierea contractului la a treia factură neplătită pentru utilităţi sau cumularea unor restante de peste 2.000 de lei. Totodată, copiii romi nu trebuie sa aibă mai mult de 20 de absente nemotivate pe semestru şi toţi locuitorii trebuie să fie înscrişi la un medic de familie. Rromii intră în posesia caselor după cinci ani.

„Procesul de obţinere a finanţării a fost îngreunat cu vre-o două luni, deoarece am avut două contestaţii din partea unei firme de construcţii care s-a prezentat la licitaţie. Această firmă a venit cu nişte termeni nerealişti, şi-au propus să finalizeze lucrarea în 34 de zile, cu nişte costuri pe care nu le puteau justifica. S-a respins oferta, însă ei au făcut contestaţie şi până am câştiga a mai durat. Finanţarea a fost asigurată în procent de circa 90% prin programul PHARE 2006, iar restul a fost contribuţia locală“, a declarat pentru capital.ro primarul din Agnita, Radu Marius Curcean.

Cum ajungi la 550 de euro/mp

Fondurile obţinute de Primăria Agnita s-au ridicat la circa 218.000 euro, din care s-a cheltuit doar 183.000 euro pentru construcţia celor opt apartamente. Proiectul prevede două imobile de câte 200 mp, împărţite în patru apartamente de câte 50 mp fiecare.

„Costul de construcţie pentru un apartament este de circa 27.000 euro, asta pentru că locuinţele sunt simple, structurate doar pe orizontală, cu pereţi de cărămidă şi plafonul cu grinzi de lemn. Am avut noroc şi pe căderea pieţei care a ieftinit costul construcţiei. Licitaţia de construcţie a fost câştigată de firma Coroana din Sibiu. S-a făcut o economie de circa 35.000 de euro, faţă de bugetul aprobat de program“, a menţionat Curcean.

Construcţia este la stadiul de finisaje interioare şi montarea instalaţiilor, iar până în martie, locuinţele vor fi livrate viitorilor proprietari.

La Brădeni, finanţarea şi costurile sunt similare, însă primăria a pus în practică un proiect mai complex, care prevede scări interioare, motiv pentru care lucrările sunt doar la nivel de fundaţie.

Locuinţe sociale

Primăria Agnita are, în prezent, 60 de solicitări de locuinţe, însă nu există nici un imobil disponibil. Singurele locuinţe sociale construite în Agnita au fost finalizate în 2009, prin programul ANL, care a prevăzut un bloc cu 13 apartamente.

„Dacă ar mai fi programe europene disponibile am mai vrea să apelăm la ele, dar am înţeles că fondurile POR (Programul Operaţional Regional n. red.) sunt epuizate, la fel ca şi PHARE 2006. Ar mai fi varianta ANL la care am depus un studiu de fezabilitate şi terenul, pentru un bloc cu 32 de locuinţe, care ne-ar rezolva o parte din probleme. Deocamdată aşteptăm un aviz favorabil din partea agenţiei de la Bucureşti“, a conchis primarul din Agnita.

26.01.2010

www.capital.ro

Romania a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 13,89 miliarde de lei (peste 3,2 miliarde de euro) in perioada 2007 - 2009, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Pe de alta parte, platile efectuate de autoritatile romane din fonduri europene de la aderare pana la sfarsitul anului trecut au insumat 600 de milioane de euro pentru proiectele finantate din fonduri structurale si 740 de milioane de euro prin programul destinat agriculturii si dezvoltarii rurale.

In total, Romania a reusit sa atraga aproximativ 1,3 miliarde de euro ca finantare europeana, in conditiile in care am avut alocati pentru cei trei ani peste 5,6 de miliarde de euro din fonduri structurale si circa 2,5 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Situatia la sfarsitul lui 2009 arata ca in buzunarele beneficiarilor au intrat pana in prezent 10,26% din fondurile structurale alocate si 8,4% din fondurile disponibile pentru agricultura. Acest lucru inseamna ca beneficiarii romani au primit 3% din cei 19,2 mld. euro alocati pana in 2013 sub forma fondurilor structurale, in conditiile in care primele plati importante au inceput sa fie acordate incepand cu 2009. Fermierii au la dispozitie peste 8,8 mld. euro pana in 2013, pana acum fiind atrasi 742 mil. euro.

Procesul de accesare a banilor europeni mer ge greu, in conditiile in care platile semnificative au inceput sa fie facute abia de anul trecut.

"Deja am pierdut din sumele alocate pentru perioada 2007 - 2009, in conditiile in care exista scheme de finantare unde banii pot fi atrasi doar in anul in care se lanseaza apelul de proiecte. Cresterea gradului de absorbtie de acum incolo va depinde de beneficiari. Firmele insa sunt foarte afectate de criza economica si deci nu au resurse pentru cofinantarea proiectelor, iar autoritatile locale si centrale care pot sa ia bani europeni au probleme in intocmirea bugetelor si a alocarii de bani pentru cofinan tare", spune Cosmin Dragoi, managing partner al grupului de consultanta M27 CED Invest.

El precizeaza ca solutiile pentru cresterea gradului de absorbtie sunt: construirea bugetelor autoritatilor pornind de la premisele accesarii fondurilor europene, simplificarea procedurilor de evaluare, realizarea unor campanii de informare si angajarea personalului specializat in gestionarea proiectelor pe bani europeni.

Programele care au atras din fonduri structurale in 2009 cele mai importante finantari sunt cele de crestere a competitivitatii economice, unde sunt in implementare 934 de proiecte si programul regional cu 578 de proiecte in implementare, care au rate de absorbtie de 16,40%, respectiv 15,35%. Programul care s-a miscat cel mai greu este cel de transporturi, avand in vedere ca proiecte in cadrul acestui program s-au depus inca din toamna lui 2007, fiind printre primele programe lansate. In luna decembrie gradul de absorbtie era similar cu cel din noiembrie, respectiv de 2,4%.

Finantele spun ca in 2007-2013, Romania va plati la bugetul UE o suma a carei valoare este estimata la 38,99 mld. lei si va incasa suma de 153,66 mld. lei ( 38,20 mld. euro).

26.01.2010

www.zf.ro

Firma a cerut fonduri europene pentru a participa cu stand propriu la Forumul si Targul International de Produse Financiar-Bancare SIBOS 2009 - Swift International Banking Operations Seminar (SIBOS 09) care s-a desfasurat la Hong Kong in septembrie anul trecut si pentru promovare la aceasta conferinta.

"Implementarea proiectului a fost finalizata in septembrie, iar cererea de rambursare a fost depusa in decembrie", spune Rasvan Stanescu, directorul de calitate al BIS. El precizeaza ca firma nu a primit inca banii. Reprezentantii companiei au semant contractul de finantare cu autoritatea de ma nagement, fostul Minister al IMM-urilor anul trecut in mai.

Proiectul "Extinderea afacerii BIS pe piata internationala a solutiilor IT de efectuare a tranzactiilor financiare, prin participarea cu stand propriu la conferinta internationala SIBOS 09 Hong-Kong", a fost depus in cadrul Programului Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice", "Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare."

In cadrul targului de la Hong Kong, BIS a avut un stand propriu in care au fost promovate serviciile companiei catre bancile asiatice care intentioneaza sa-si deschida filiale in Europa de Sud-Est. Firma BIS a semnat in urma participarii la targ un acord de parteneriat cu firma SWIFT, care prevede furnizarea de servicii software romanesti.

Valoarea initiala a proiectului a fost de peste 912.000 de lei (circa 220.000 de euro), insa compania a reusit sa implementeze proiectul cu bani mai putini, avand in vedere ca firma a trebuit sa vina cu toata suma initiala pentru participarea la aceasta conferinta.

"In contextul crizei, am fost nevoiti sa reducem cheltuielile cat am putut de mult pentru ca investitia initiala a fost din fonduri proprii. Am reusit o reducere cu cel putin 40% a costurilor. Pentru intreaga cheltuiala a proiectului am luat un credit prin CEC Bank cu garantii oferite de Fondul National de Garantare a Cre ditelor", mai spune Stanescu.

In prezent, compania lucreaza la un proiect prin care va lua un ajutor de minimis (ajutor de stat) pentru achizitionarea de echipamente. "Posibilitatea noas tra de a derula in bune conditii acest nou proiect depinde in buna masura de rezolvarea cererii de rambursare. Viteza de rambursare a banilor acordati prin schemele de finan tare actuale este esentiala pentru ca o astfel de finantare sa devina un ajutor efectiv si nu o frana in activitatea companiei."

Cine ia banii:

• Compania: Business Information Systems(BIS), din Bucuresti
• Obiect de activitate: specializata in servicii de consultanta IT si aplicatii software in special pentru sistemul bancar
• Proiectul: "Extinderea afacerii BIS pe piata internationala a solutiilor IT de efectuare a tranzactiilor financiare, prin participarea cu stand propriu la conferinta internationala SIBOS 09 Hong-Kong"
• Valoarea proiectului: 100.000 de euro
• Cifra de afaceri in 2008: 1,5 mil. euro
• Finantator: CEC Bank

26.01.2010

www.zf.ro

În comunicatul remis de APIA se precizează că “este disponibilă aplicaţia IPA online, prin intermediul căreia fermierii care intenţionează să solicite sprijin pe suprafaţă completează electronic cererea de plată”.

Aceasta, în condiţiile în care România se plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte accesul la internet, iar cei mai mulţi utilizatori locuiesc în mediul urban.

Contactaţi de evz.ro, angajaţii APIA au precizat că sistemul se adresează în special marilor fermieri. Aceştia, circa 12.000 la număr, administrează jumătate din suprafaţa agricolă a ţării.

De fapt, toţi agricultorii vor putea accesa sistemul pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole de acces furnizate de APIA.

Astfel, cei care vor utiliza sistemul electronic vor putea să îşi identifice parcela pe ortoplanul (harta cu suprafeţele de teren deţinute de agricultorii români, n.r.). În cazul în care între declaraţia agricultorului privind suprafaţa deţinută şi terenul identificat prin intermediul sistemului electronic apar erori, softul le semnalizează şi nu permite completarea cererii.

Sistemul va reţine parcela indentificată, iar agricultorii trebuie să printeze cererea de finanţare şi harta şi să se prezinte personal la sediile judeţene ale APIA. Aici, fermierul trebuie să completeze un formular cu date de identificare a exploataţiei şi o anexă în care bifează schemele sau măsurile de sprijin solicitate, pe lângă declaraţia în care precizează suprafaţa terenurilor deţinute.

Anul trecut, 500 de fermierii au completat online cererile de subvenţie. APIA nu a constatat nicio eroare în cererile depuse de aceştia.

Campania de depunere a cererii de plată pentru schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă (SAPS) 2010 se derulează în perioada 1 martie - 17 mai 2010, însă declaraţia de suprafaţă se poate completa deja electronic prin accesarea IPA online.

Birocraţie şi pierderi

Agricultorii au criticat în numeroase rânduri procesul birocratic prin care li se acordă subvenţiile. Acum, fermierii trebuie să facă şi dosare de credit la cele trei bănci care au acceptat să le acorde împrumuturi în contul subvenţiilor restante.

“Cei care au luat parte la negocieri au acceptat un compromis şi au făcut o mare eroare. S-au trezit că pierderile generate de dobânzile şi comisioanele impuse de bănci au crescut la 16% din valoarea subvenţiei”, a declarat pentru evz.ro Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar.

BRD, BCR şi CEC Bank acordă credite pe trei luni fermierilor, deoarece Guvernul s-a angajat să plătească subvenţiile restante până la finele lunii februarie, a adăugat Nicolae. Până în prezent, băncile au acordat circa 35.000 de credite în contul subvenţiilor restante, pe care staul trebuie să le achite crescătorilor de animale.

26.01.2010

www.evz.ro

120 de funcţionari publici din Prefectură, Consiliu Judeţean şi de la 15 servicii deconcentrate din Vâlcea sunt specializaţi, de astăzi până în luna martie 2011, în mai multe domenii, cu bani de la Uniunea Europeană. Angajaţii sunt perfecţionaţi în cadrul proiectului „Servicii publice în Judeţul Vâlcea, parteneriat pentru o misiune comună". „E un proiect în care a crezut foarte puţină lume şi se doreşte ca el să vină în sprijinul cetăţeanului", a declarat fostul prefect Anuţa Handolescu, cea care s-a ocupat de implementarea lui. Valoarea totală a proiectului e de 295.000 euro şi e finanţat prin Mecanismul Statelor din Spaţiul Economic European.

13 sesiuni de pregătire

 „Proiectul a fost iniţiat pentru că era nevoie de comunicare şi de date între instituţii. Vor fi 13 sesiuni de instruire în 19 domenii. Funcţionarii publici vor învăţa cum să utilizeze calculatorul, vor lua cursuri de comunicare în domeniul legislaţiei din România şi legislaţiei europene, de administraţie şi finanţe publice", a declarat Ana Belgun, managerul prefecturii. În cadrul proiectului va fi creată şi o reţea electronică pe care vor fi postate documentele din instituţiile partenere în proiect. „Aceste specializări ne prind foarte bine pentru că legislaţia se schimbă de la o zi la alta, la fel şi programele în care lucrăm pe calculator. Pentru că nu e timp aceste schimbări le învăţăm din mers. Acum avem ocazia să ne specializăm şi să aflăm toate noutăţile şi schimbările care ţin de domeniul în care lucrăm", a declarat Ion Diac, economist la Direcţia Finanţelor Publice Vâlcea.

25.01.2010

www.fonduri-structurale.ro

Cu un buget total de peste 16,88 milioane lei, din care 13,9 milioane lei fonduri nerambursabile, proiectul prevede reabilitarea drumului judetean care leaga zona centrala a judetului Sibiu de Marginimea Sibiului. DJ 106D reprezinta alternativa perfecta de evitare a DN1, pentru participantii la trafic care doresc sa ajunga in zona Marginimii Sibiului, din partea de sud a judetului, fara a mai traversa municipiul resedinta. Principalul obiectiv al proiectului „Modernizarea DJ 106 D Rasinari – Poplaca – Orlat - Intersectia cu DJ 106E” este cresterea atractivitatii zonei turistice a Marginimii Sibiului, prin imbunatatirea accesului in acest areal. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile REGIO, prin proiect se vor moderniza 13,776 kilometri din DJ 106D si se va construi un nou pod peste raul Sevis. Dupa cele 18 luni de realizare a investitiilor, beneficiarii se asteapta ca traficul in zona sa devina de opt ori mai intens.

„In judetul Sibiu sunt acum in derulare mai multe proiecte. Toate acestea sunt importante pentru dezvoltarea judetului si a Regiunii Centru. Acest proiect este cuprins in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului, document care este atent urmarit de Consiliul judetean si cele 18 localitati interesate. Acum devine importanta etapa de implementare corespunzatoare si la timp a celor prevazute in cererea de finantare. Speram ca si aceasta etapa sa se deruleze conform procedurilor stabilite si in timp optim, deoarece judetul Sibiu, ca si celelalte judete ale Regiunii noatre, a dovedit ca poate pregati solicitari de finantare viabile, pentru a absorbi peste 100 milioane lei pentru reabilitarea drumurilor si a strazilor urbane, prin fonduri REGIO”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Finantarea acordata acestui proiect este alocata prin POR, Axa Prioritara 2, DMI 2.1 – „Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura”.

25.01.2010

www.fonduri-structurale.ro

Complexul balnear de la Turda cuprinde o sală de tratament şi recuperare, terenuri de minigolf şi badminton, bowling, tenis de masă, mese de biliard, un debarcader şi o biserică.

Lucrările de modernizare au început în anul 2008, iar valoarea investiţiei se ridică la  5,8 milioane de euro, din care 950.000 euro au fost contribuţia Consiliului Local Turda. Autorităţile speră ca până în anul 2015, parcul balnear să fie vizitat de 185.000 de turişti.

Proiectul a avut în vedere lucrări de amenajare a infrastructurii turistice şi balneare, creşterea potenţialului lacurilor sărate, crearea unei legături directe între Salina şi Zona Durgău - Valea Sărată.

Primele lucrări miniere pe amplasamentul actualei saline datează din 1690. În anul 2000, zona a fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional, considerată un muzeu de istorie a mineritului de sare.

25.01.2010

www.capital.ro

Astfel, beneficiarii privati care vor semna contracte de finantare cu o valoarea mai mare de 50.000 de euro cu APDRP dupa aceasta data vor fi obligati ca, pentru licitatiile pe care urmeaza sa le organizeze, sa solicite ofertantilor care participa la licitatie minim trei oferte conforme.

Concomitent, pentru anumiti beneficiari ai Masurii 121, aflati pe o lista aprobata de APDRP, in momentul primei depuneri a dosarelor de achizitii pentru avizare, se va solicita sa prezinte acordul de mediu si documentul legal de autorizare a persoanelor fizice.

Este vorba despre acei beneficiari care au depus cererea de finantare fara acordul de mediu sau care erau persoane fizice la acel moment, luandu-si angajamentul sa prezinte ulterior, atat documentul de autorizare, cat si adresa din partea Agentiei judetene de Protectie a Mediului.

Beneficiarii privati vor desfasura obligatoriu achizitiile conform Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare daca indeplinesc prevederile articolului 9 din acest act normativ.

Mai precis, daca cumulativ beneficiaza de un sprijin financiar mai mare de 50% din valoarea proiectului si valoarea contractelor de bunuri si servicii depaseste 200.000 de euro, iar contractele pentru efectuarea de lucrari este peste 2.500.000 de euro.

Beneficiarii privati care nu indeplinesc aceste conditii pot aplica, daca doresc, prevederile legislatiei nationale in domeniul achizitiilor publice.

APDRP face precizarea ca achizitiile pentru serviciile de elaborare a proiectelor tehnice, intocmirea studiilor de fezabilitate si consultanta elaborate înainte de semnarea contractelor de finantare raman valabile, urmand ca toate celelalte achizitii efectuate dupa contractare sa fie efectuate conform noilor proceduri.

 25.01.2010

www.fonduri-structurale.ro

„Dupa finalizarea negocierilor cu Fondul Monetar International vom sti exact care este suma disponibila pentru garantii guvernamentale si de acolo vom sti exact cat putem aloca pentru garantii guvernamentale in vederea sustinerii de catre autoritatile locale a proiectelor europene ca si cofinantare”, a declarat Emil Boc, adaugand ca acest act normativ are ca scop sustinerea colectivitatile locale care au proiecte europene, dar nu au resursele necesare asigurarii cofinantarii.

25.01.2010

www.fonduri-structurale.ro

Potrivit Andreei Moraru, director in cadrul Fundatiei Alpha Transilvana, scopul este de a realiza o harta a nevoilor sociale si a ofertei de servicii sociale la nivelul judetului Mures, care sa conduca la dezvoltarea unor politici sociale pentru a facilita accesul echitabil la aceste servicii pentru grupurile vulnerabile.

Fundatia Alpha Transilvana a anuntat ca la 10 luni de la inceperea proiectului s-a reusit organizarea unei intalniri cu 79 de prestatori de servicii sociale din judet care au contribuit cu informatii la realizarea caietului de sarcini pentru selectia institutului de cercetare care intocmeste Harta Sociala a judetului Mures. Astfel, Gallup Romania SA a fost selectat pentru realizarea studiului sociologic care, pe durata a 6 luni, are ca obiective atat identificarea serviciilor sociale existente, cat si identificarea nevoilor sociale din judet prin identificarea grupurilor de beneficiari existenti sau potentiali pe zone geografice.

Potrivit reprezentantei Fundatiei Alpha Transilvana, realizarea "Hartii sociale" este un prim pas pentru a pune bazele finantarii dezvoltarii serviciilor sociale in functie de nevoile din comunitate. "Aceasta initiativa este primul proiect-pilot care isi propune stabilirea unei strategii de dezvoltare in sectorul social in judetul Mures, pornind de la analiza nevoilor existente in comunitate si prioritizandu-le, in opozitie cu practicile actuale in care strategiile in domeniul social sunt stabilite dupa alte criterii", a precizat Moraru.

Pe baza datelor va fi selectat si grupul de initiativa care va utiliza rezultatele studiului pentru a face lobby sustinut pe langa autoritatile publice (Consiliul Judetean Mures, respectiv Primariile din judet) pentru ca acestea sa ia in considerare si nevoile existente de servicii sociale la realizarea strategiilor si bugetelor pentru sectorul social.

21.01.2010

www.administratie.ro

"Trebuie cautata finantarea pentru acesti bani. Va fi o decizie a Guvernului daca ajutorul va fi de pana la 200.000 sau pana la 500.000 de euro", a declarat Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM. Mai multe despre ce presupune acest ajutor de stat puteti citi aici.

Tot la capitolul promisiuni se afla si elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM, in perioada 2009-2013. Proiectul elaborarii strategiei va fi lansat in circa sase luni, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Maria Parcalabescu. "In cadrul proiectului, vor fi analizate modele de bune practici din state membre UE, vor fi elaborate studii si microstudii privind analizarea celor mai noi tendinte in domeniul planificarii strategice pentru sprijinirea IMM-urilor, in UE, situatia actuala a IMM-urilor din Romania, accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare, precum si o analiza a sistemului educatiei antreprenoriale din Romania si a activitatilor de inovare in IMM", a declarat Maria Parcalabescu. Proiectul costa 3.489.040 lei, din care 85% sunt bani din Fondul Social European, iar restul de 15% este contributia beneficiarului.

Secretar de stat: Nu pot sa cred ca o firma da faliment pentru ca plateste impozitul minim

Reprezentantii mediului de afaceri sunt sceptici in ceea ce priveste eficienta aceastei strategii. "Se cheltuie niste bani cu aceasta strategie inutila. Noi alocam de la buget niste bani. De ce? Pentru cine?", a afirmat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

La randul sau, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS) a criticat politicile privind sectorul IMM-uri, considerand ca in 2010, birocratia a fost marita, in loc sa fie redusa.

IMM-urile nu se vor confrunta in 2010 numai cu o birocratie excesiva, ci si cu o fiscalitate ridicata avand in vedere ca Ministerul Finantelor a renuntat la impozitul de 3% pe venit. Astfel, microintreprinderile vor fi obligate sa plateasca, de la 1 ianuarie 2010 un impozit pe profit de 16%, fara sa mai poata opta pentru un impozit de 3% din venit.

In ceea ce priveste impozitul minim, Parcalabescu sutine ca acesta nu a reprezentat principala cauza a falimentarii firmelor in 2009. "Inchiderea sau falimentarea firmelor nu s-a produs din cauza acestui impozit. Nu pot sa cred ca o firma da faliment pentru ca plateste un impozit de 500 de euro pe an", a afirmat Parcalabescu.

In acest moment, Ministerul Finantelor lucreaza la inlocuirea impozitului minim cu impozitul forfetar. Cristian Haiduc a afirmat ca acesta se va aplica pentru serviciile unde se inregistreaza evaziune fiscala. Sectoarele in care va fi aplicat impozitul forfetar nu au fost inca stabilite.

21.01.2010

economie.hotnews.ro

Cu toate ca, la inceputul anului trecut, de fondurile europene se legau multe sperante privind finantarea externa in vreme de criza, Romania a reusit si in noiembrie 2009 "performanta" de a fi contributor net la bugetul Uniunii Europene, pentru a sasea oara in respectivul an, astfel ca pe primele 11 luni din 2009 beneficiul net pe relatia cu UE este de doar 632 milioane euro, potrivit datelor BNR.

Practic, Romania a atras in noiembrie fonduri europene de doar 80 milioane euro, in conditiile in care a contribuit la bugetul UE cu 146 milioane euro, iar in 11 luni a absorbit putin peste doua miliarde euro si a contribuit cu 1,4 miliarde euro. si asta, in conditiile in care Romania a avut la dispozitie in 2009 fonduri structurale si de coeziune de peste 5 miliarde euro, iar impreuna cu fondurile pentru agricultura – circa 6-7 miliarde euro.

Pe acest fond, deficitul de cont curent pentru primele 11 luni din 2009 a ajuns la 4,68 miliarde euro, temperandu-si scaderea in raport cu perioada similara din anul anterior la 69,4%, de la 72,2% – cat era dupa primele zece luni. Deficitul extern a fost acoperit in proportie de 81,7% de investitii straine directe , care au ajuns la 3,83 miliarde euro.

"Daca am fi atras mai multe fonduri europene, iar transferurile de bani de la romanii care lucreaza afara nu se reduceau atat, deficitul de cont curent scadea si mai mult. In acelasi timp, puteau sa si iasa foarte multi bani din tara, dar au iesit foarte putini datorita incheierii acordului cu FMI. Ce-i drept, daca am fi atras aproape toate fondurile disponibile, deficitul extern ar fi ajuns pe zero", spune Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.In noiembrie contul curent a inregistrat un deficit de 727 milioane euro, cea mai mare parte reprezentand-o deficitul comercial, de 559 milioane euro. De asemenea, pe partea de servicii am avut un deficit de 130 milioane euro, iar pe partea fluxurilor companiilor – un deficit de 168 milioane euro. Singurul excedent s-a inregistrat pe contul transferurilor curente, de 130 milioane euro. Totodata, in noiembrie 2009 investitiile straine directe s-au cifrat la doar 105 milioane euro, aproape cel mai scazut nivel din anul trecut.

"In noiembrie contul curent nu a iesit asa de bine cum ne asteptam, dar nici nu este ingrijorator. E de mentionat ca investitiile straine directe nu mai merg asa bine. Multe investitii straine au provenit din majorari de capital sau din extinderea afacerilor deja existente. Investitori noi nu prea au intrat. Pe intreg anul 2010 investitiile straine vor acoperi 80-85% din deficitul extern, pe care-l estimam la 4,5% din PIB", e de parere Chidesciuc.

21.01.2010

www.romanialibera.ro.

Beneficiarii proiectului „Servicii Integrate pentru persoane cu nevoi speciale Alba“ s-au reunit astăzi pentru a discuta stadiul actual al derulării proiectului, precum şi despre modul în care va fi dusă la bun sfârşit amenajarea şi renovarea celor cinci centre.

„Prin acest proiect se doreşte reabilitarea a cinci locaţii în Abrud, Aiud, Blaj, Cugir şi Zlatna, creşterea accesibilităţii serviciilor sociale, dezvoltarea unor atitudini şi comportamente sănătoase în rândul grupurilor de populaţie aflate în situaţii de risc, dezvoltarea şi diversificarea reţelei de servicii integrate pentru persoanele marginalizate, persoanele cu handicap şi persoane în situaţii de risc din judeţul Alba, organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competentelor profesionale“, a spus Mariana Hurbean, coordonatoarea proiectului.

Servicii specializate
Centrele vor avea diferite programe pentru implicarea şi motivarea persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de vârsta acestora:
- „Verde pentru şansa Ta“, se adresează tinerilor şi adulţilor aflaţi în risc social;
- „Ajută-mă să trăiesc frumos“, se adresează persoanelor tinere şi adulţilor cu dizabilităţi;
- „Micul Prinţ - paşi spre viitor“, se adresează copiilor de 14-16 aflaţi în risc social
- ,,E-Reţea Pro Economie Socială -Serviciu platformă tip umbrela pentru
interconectarea informaţională.

Proiectul „Servicii Integrate pentru persoane cu nevoi speciale Alba“ reprezintă un parteneriat între Consiliul judeţean Alba, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba, şi primăriile din oraşele Abrud, Aiud, Blaj, Cugir, respectiv Zlatna. Acesta se derulează Prin ADR Centru şi a fost depus spre finanţare pe Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Contractul de finanţare, în valoare de 3.500.000 lei a fost semnat în luna septembrie a anului trecut. Perioada de implementare a proiectului este de 14 luni.

21.01.2010

www.adevarul.ro

După ce s-au chinuit luni întregi să întocmească dosarele pentru accesarea de fonduri europene, aproape 600 de români au reziliat contractele pentru că nu au mai avut bani de cofinanţare. Proiectele anulate însumează 125 de milioane de euro şi trebuiau să fie derulate prin Programul SAPARD şi prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FADR).

Criza financiară şi faptul că băncile au îngreunat foarte mult obţinerea de credite au dat peste cap planurile a 582 de români care sperau să-şi dezvolte afacerile din sectorul alimentaţiei publice şi din agricultură cu ajutorul fondurilor europene.

După ce s-au chinuit luni întregi ca să întocmească toată documentaţia necesară şi au fost acceptaţi pentru a obţine fonduri SAPARD sau FADRR, antreprenorii se dau bătuţi şi reziliază contractele, deoarece nu mai au bani pentru cofinanţare.

Anghel Şchiopu, administratorul firmei Veroly Pat, o patiserie din Drobeta Turnu- Severin, este unul dintre investitorii care intenţionau să ia bani de la Uniunea Europeană pentru a-şi dezvolta afacerea. Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit i-a dat anul trecut undă verde pentru proiectul său de modernizare a unui laborator de cofetărie-patiserie, în valoare de peste 300.000 de euro.

„Am făcut un credit ca să-mi pot plăti cofinanţarea la proiect şi, la început, mi-au spus că dobânda o să fie de 4,5%. Apoi m-am trezit cu o dobândă de 18% plus comisioanele aplicate de bancă şi normal că nu mi-am mai permis să plătesc. Păcat că am cheltuit atâţia bani pe hârţogăraie, că eu am ajuns la concluzia că tot ăia care au bani primesc fondurile", a declarat, amăgit, Anghel Şchiopu.

Omul spune că, în vremuri de criză cum sunt acestea, e mai bine să ţii de bani şi să nu te aventurezi în investiţii masive. Antreprenorul regretă că a dat atâţia bani pentru realizarea unui proiect care nu se va materializa niciodată.

„Doar pentru actele pe care le-am avut de depus, pentru avize şi toate celelalte hârtii necesare, am cheltuit până acum peste 4.000 de euro. Bani pierduţi aiurea!", spune Şchiopu.

În situaţia severineanului mai sunt alţi 50 de afacerişti din toată Oltenia, care au decis să renunţe la milioanele de euro venite de la Uniunea Europeană pentru că nu au avut de unde să plătească banii de cofinanţare.

Cele mai multe contracte reziliate (502, în valoare de 97,23 de milioane de euro) au fost cele care ar fi trebuit să se deruleze prin intermediul programului SAPARD, care s-a încheiat la 31 decembrie 2009, iar restul de până la 582 au fost prin FEADR, program ce este activ încă.

„ Pentru SAPARD, contractele au fost reziliate din varii motive, precum neregularităţi descoperite, renunţarea la afacere sau depăşirea termenelor de execuţie. În cazul FEADR, majoritatea anulărilor sunt motivate de lipsa de capacitate financiară proprie pentru derularea proiectului atât din sursele proprii, cât şi din credite bancare", explică Mihail Gavril Vădan, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Ce se întâmplăcu banii rămaşi?

Potrivit oficialului APDRP, banii rezultaţi din rezilierea contractelor SAPARD vor trebui înapoiaţi Comisiei Europene, iar cei care provin din FEADR vor fi realocaţi pentru măsurile de finanţare din care provin contractele întrerupte.

 Totodată, şeful APDRP a punctat că resursele financiare proprii contează cel mai mult în dezvoltarea unei afaceri cu bani europeni.

Mai avem trei ani

Cei care vor să obţină bani europeni prin intermediul FEADR, mai au timp să o facă până în anul 2013. Prin FEADR se derulează programe pentru dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, precum şi a industriilor aferente acestora.

18.01.2010

www.adevarul.ro

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit din partea Comisiei Europene Decizia privind acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obtinerii de produse neagricole.

Decizia a fost adoptata in urma demersurilor intreprinse de catre Autoritatea de Management pentru PNDR, incepand cu data de 22 octombrie 2009, cand Romania a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole si forestiere, parte a Masurii 123 "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere" din cadrul PNDR.

Numarul estimat de beneficiari ai acestui tip de sprijin se ridica la aproximativ 550 de intreprinderi, respectiv: microintreprinderi, IMM-uri, valoarea totala a bugetului planificat al schemei ridicandu-se la suma de 200 de milioane de euro.

De exemplu, un potential beneficiar va putea primi sprijin in cadrul acestei scheme de ajutor de stat daca proiectul de investitii sprijinit va avea drept rezultat infiintarea unei noi unitati de procesare, extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei in vederea obtinerii altor produse noi sau schimbarea fundamentala a procesului general de productie al unitatii deja existente.

Acordarea acestui tip de ajutor, in cadrul PNDR, va facilita dezvoltarea economica a Romaniei prin crearea de noi locuri de munca, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere si, mai mult decat atat, va fi incurajata productia de biocombustibil.

18.01.2010

www.madr.ro

IMM-urile au cheltuit numai 5 milioane de euro din bugetul de peste 700 milioane de euro alocat de Uniunea Europeană pentru perioada 2007-2009. Directorul programului de finanţare pentru IMM-uri, Cătălina Meliţă spune că cel puţin un beneficiar din zece reunţă la proiectele aprobate din cauza problemelor de cofinanţare.

Plăţile efectuate în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" se ridicau la 120 de milioane de euro, la finele lunii decembrie 2009.

“În ceea ce priveşte întreprinderile mari acum suntem în faza de contractare, am încheiat evaluarea celor 123 de proiecte care s-au primit la apelul anterior, dintre ele se vor finanţa 28,” a precizat Cătălina Meliţă, directoarea Programului Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice".

Bugetul alocat pentru acestea a fost de 57 de milioane de euro. Meliţă spune că, pe măsură ce se finalizează contractarea acestor 28 de proiecte, o să fie lansat apelul următor, pentru 2010, cu un buget aproape dublu.

În ceea ce priveşte rata de abandon, cifra este în creştere. “Dacă adunăm retragerile cu rezilierile avem o rată de 13%, din care mare parte sunt IMM-uri şi foarte puţini, putem număra pe degetele de la o mână, beneficiari publici,” a adăugat Cătălina Meliţă.

Bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru programul de finanţare destinat IMM-urilor se ridică la 730 milioane de euro pentru perioada 2007-2009 şi pot fi cheltuiţi până 2011.

18.01.2010

www.money.ro

Obiectivele programului
Scopul programului il reprezinta intarirea sustenabilitatii financiare a ONG-urilor de mediu din Romania.

Obiective:
- Cresterea capacitatii de atragere de fonduri din comunitate a ONG-urilor de mediu din Romania;
- Cresterea experientei organizatiilor de mediu in atragerea de fonduri din comunitate;
- Stimularea implementarii unor metode de atragere de fonduri adresate donatorilor individuali si/sau companiilor;
- Inlesnirea comportamentului filantropic al cetatenilor in directia cauzelor de mediu.

Solicitanti eligibili
Sunt eligibile pentru finantare:
- organizatii autonome, non-partizane, fara scop lucrativ (non-profit), care functioneaza in Romania conform Ordonantei de Guvern 26/2000, cu scop organizational din domeniul protectiei mediului conform statutului;
- organizatii neguvernamentale de mediu care demonstreaza o experienta adecvata in ceea ce priveste implementarea unor programe/proiecte de protectia mediului;
- organizatii care au un raport anual si sunt la zi cu obligatia de depunere a bilantului.

Activitati eligibile
Finantarile se vor acorda pentru:
- Implementarea unui plan de atragere de fonduri sau a unei parti din planul de atragere de fonduri (campanii si metode specifice de atragere de fonduri din comunitate);
- Abordarea unor noi categorii de donatori, implicarea donatorilor individuali ne-anonimi (inclusiv campanii 2%), a companiilor, cresterea implicarii donatorilor deja existenti.

Proiectele urmeaza sa inceapa dupa 1 iunie 2010. Finantarile se acorda pe o durata maxima de 12 luni.

Conditii de finantare
Suma disponibila pentru granturi in cadrul acestui program este de 92.400 USD (echivalent in RON).

Se pot solicita fonduri de maximum 29.000 RON/proiect. Finantarile vor fi acordate exclusiv in lei. Contributia solicitantilor trebuie sa fie de cel putin 10% din bugetul total al proiectului!

Termene limita
Data limita de depunere a scrisorilor de intentie: 21 ianuarie 2010, ora 16.00.
(Scrisoriile de intentie trebuie sa ajunga la sediul fundatiei pana la data de 21 ianuarie 2010, ora 16.00).

Data limita de depunere a cererilor de finantare: 20 aprilie 2010, ora 16.00.
(Cererile de finantare trebuie sa ajunga la sediul fundatiei pana la data de 20 aprilie 2010, ora 16.00).

18.01.2010

www.finantare.ro

Creditul este destinat construirii a 40 de grădiniţe, prima licitaţie fiind pentru construcţia a 20 de grădiniţe noi, pentru care va fi folosită suma de 30 milioane de euro. Prin acest credit vor fi construite 40 grădiniţe cu nr total de 4.500 de locuri, noile unităţi de învăţământ fiind amplasate în marea majoritate lângă şcoli generale.

Primele 20 de unităţi vor fi gata la sfârşitul anului 2010, informează Primăria Capitalei.

15.01.2010

www.cotidianul.ro

Pana pe 19 februarie 2010, se pot depune proiecte in cadrul acestui subprogram.

Fiecare parteneriat regional trebuie sa reuneasca: o autoritate locala/regionala publica cu rol in educatie, cel putin o institutie de invatamant si cel putin o institutie/asociatie implicata in educatia nonformala si informala. Aplicatia poate fi depusa numai de catre o autoritate publica locala sau regionala cu rol in educatie. Consiliile Judetene sunt eligibile.

15.01.2010

www.finantare.ro

Autoritatile locale si regionale sunt eligibile.

Datele de depunere a proiectelor, in functie de masura in care acestea se inscriu, sunt: 1 februarie, 30 aprilie, 1 iunie si 1 septembrie.

Bugetul global pentru 2010 este de 20 milioane de euro.

15.01.2010

www.finantare.ro

Anul trecut au fost atrase in judet 23 de milioane de euro din fonduri europene, in special pentru lucrari de infrastructura si, in prezent, se afla in derulare proiecte in valoare de 32 de milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, a declarat ca obiectivul CJ pentru anul 2010 este atragerea a 100 de milioane de euro din fonduri europene. Anul trecut au fost atrase in judet 23 de milioane de euro din fonduri europene, in special pentru lucrari de infrastructura si, in prezent, se afla in derulare proiecte in valoare de 32 de milioane de euro.

15.01.2010

www.administratie.ro

In trei ani de la aderare, doar 10% din sumele disponibile au ajuns in buzunarele potentialilor beneficiari, potrivit ultimelor date publicate pe site-ul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Raportat la suma totala alocata Romaniei pana in 2013, de 19,2 mld. euro, rata de absorbtie este de 3%, in conditiile in care primele plati importante au inceput sa fie acordate beneficiarilor incepand cu anul trecut.

"Ratele de absorbtie sunt in continuare foarte scazute comparativ cu banii pe care ii avem la dispozitie pentru perioada 2007 - 2009.

Este aproape imposibil sa avem o rata de absorbtie de 100% in 2013, dar pot sa dau ca exemplu Spania care a reusit ca la finalizarea programului sa depaseasca pragul de 90%", spune Cosmin Dragoi, managing partner al firmei de consultanta M27 Ced Invest.

ACIS a publicat ieri pe site lista cu stadiul absorbtiei pentru luna decembrie, lista care a fost retrasa de pe site dupa doar doua ore de la publicare. Astfel, potrivit informatiilor publicate, in luna decembrie a anului trecut au fost realizate plati din fonduri structurale de circa 40 mil. euro, adica de circa doua ori mai putini bani fata de luna anterioara. 2009 a fost primul an in care au fost efectuate plati importante catre beneficiari.

Valoarea platilor efectuate anul trecut a fluctuat puternic, de la un minim de 8,5 mil. euro in luna aprilie, pana la 177,6 mil. euro in ianuarie, aceasta fiind cea mai buna luna de anul trecut din punctul de vedere al banilor europeni primiti de beneficiari.

Plati importante au fost efectuate si in lunile august (90 mil. euro) si noiembrie (82,1 mil. euro). Din platile totale de 598 de milioane de euro, circa 68%, respectiv 404 milioane de euro, sunt prefinantari, adica sume in avans acordate beneficiarilor pentru a incepe proiectele cu fonduri comunitare. Restul de 194 de milioane de euro reprezinta rambursari ale sumelor cheltuite in cadrul proiectelor. Pentru a obtine banii europeni firmele trebuie sa depuna pentru decontare o cerere de rambursare.

Conform termenelor prevazute in contracte, platile catre beneficiari se fac in 30 de zile de la depunerea acestor cereri.

Transporturile si administratia au atras cei mai putini bani

Programele care au atras in 2009 cele mai importante finantari sunt cele de crestere a competitivitatii economice, unde sunt in implementare 934 de proiecte si programul regional cu 578 de proiecte in implementare, care au rate de absorbtie de 16,40%, respectiv 15,35%.

"Pe programul de competitivitate economica, fondurile atrase se datoreaza in special firmelor care au luat bani pentru investitii si unde autoritatile au mers pe varianta de depunere continua si evaluare continua a dosarelor. In cazul programului operational regional au fost in special proiecte realizate de consiliile judetene care au avut bani sa sustina investitia, proiecte de zeci de milioane de euro", mai spune Cosmin Dragoi.

El precizeaza ca programul care s-a miscat cel mai greu este cel de transporturi, avand in vedere ca in cadrul acestui program s-au depus proiecte inca din toamna lui 2007, fiind printre primele programe lansate. In decembrie gradul de absorbtie era similar cu cel din noiembrie, respectiv 2,40%, cu plati de 31,9 mil. euro. Pe transport sunt in implementare 17 proiecte. De altfel, in decembrie, Ministerul Transporturilor a semnat cu CE finantare pentru trei proiecte majore, cu o valoare de 400 mil. euro.

Autoritatile au absorbit bani putini pentru dezvoltarea capacitatii administrative (1,58%) si pentru asistenta tehnica (1,25%).

14.01.2010

www.zf.ro

Valoarea lucrarilor de la statia de epurare s-a ridicat la 10,8 Euro, din care 51,49% finantare nerambursabila de la Uniunera Europeana, iar 48,51% cofinantare dintr-un imprumut acordat de Banca Europeana de Investitii.

Lucrarile care au demarat in luna februarie 2008 si aveau ca termen de finalizare stipulat in contract luna decembrie 2009 au constat in imbunatatirea sistemului de tratare a apelor reziduale prin promovarea unor tehnologii nepoluante in vederea reducerii impactului negativ asupra panzei freatice si asupra obiectivelor si localitatilor situate in aval pe raul Olt de municipiul Ramnicu Valcea. Noua statie de epurare administrata de operatorul local in domeniu - SC ACVARIM SA, societate comerciala ce functioneaza in subordinea Consiliului Local Ramnicu Valcea - rezolva in totalitate problema apelor uzate din municipiu si exista posibilitatea oferirii aceluiasi tip de servicii si altor localitati invecinate.

Reabilitarea statiei de epurare face parte din Masura ISPA "Reabilitarea alimentarii cu apa, a canalizarii si statie de epurare in Ramnicu Valcea" in valoare de 29 mil. Euro, din care 75% finantare nerambursabila din partea Uniunii Europene.

De precizat ca un alt proiect ISPA s-a finalizat cu succes la Ramnicu Valcea in cursul anului trecut, proiect care a constat in construirea unei deponii ecologice de deseuri la Feteni, in inchiderea vechii gropi de gunoi a orasului de la Raureni, precum si in realizarea unei statii de compost a deseurilor bio-degradabile.

14.01.2010

www.administratie.ro

Chiar daca in 2009 nu a fost accesata decat o mica parte a banilor europeni, UE pune la bataie si in acest an sute de milioane de euro pentru dezvoltarea si modernizarea comunitatilor si a mediu­lui de afaceri local.

In doi ani, beneficiarii finantarilor nerambursabile au inteles ca UE nu este prea usor de con­vins si ca banii europeni au un pret pe care cele mai multe pri­marii si firme nu isi permit sa il plateasca in vremuri de criza cand investitiile, dezvoltarea si modernizarea nu se mai afla, de mult, pe lista de prio­ritati.

Locul lor este luat de eforturile sus­tinute pentru mentine­rea activitatii pe linia de plutire. Asa cum in  2008 si in 2009 cea mai mare parte a fon­du­rilor puse la dispozitie de UE nu a fost ac­ce­sata de catre Ro­mania, specialistii sunt con­vinsi ca acest lucru se va in­tam­pla si in 2010, cand beneficiarilor le va fi in con­tinuare extrem de greu sa asigure cota de cofinantare a proiectelor, dar si costurile pe care le necesita elaborarea acestora.

De exemplu, anul trecut, Pro­gramul Operational Regional (POR), prin inter­mediul caruia autoritatile ar fi putut accesa sume de ordinul milioa­nelor de euro pentru proiecte pe mai multe axe de dezvoltare, a fost aproape ignorat de catre primariile din sud-estul tarii, care, in cele mai multe dintre ca­zuri, abia au avut bani pentru plata sala­riilor si acoperirea cheltuielilor curente. Datele oficiale arata ca, in 2009, regiunea de dezvoltare Sud-Est a avut acces, nu­mai prin Axa Prioritara nr. 1 (Sprijinirea dez­voltarii durabile a oraselor poli ur­bani de crestere) a Programului Opera­tional Regional, la un buget de 180,64 milioane de euro, numai ca doar o mica parte din acesti bani si-au gasit drumul spre beneficiari prin hatisurile crizei eco­nomice si, mai cu seama, din cauza bi­rocratiei pe care o presu­pune depu­ne­rea unui pro­iect. De exemplu, potrivit A­gen­tiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est, pentru Axa 1 - subdomeniul 1.1, „Cen­tre urbane”, in 2009 au fost depuse doar doua pro­iecte, in valoare de 54,19 mi­lioane de euro, ambele fiind declarate admise. Directorul general al Camerei de Co­mert, Industrie, Navigatie si Agri­cultura Constanta, Ion Danut Juganaru, spune ca intre pro­iectele monitorizate si finantate direct de orga­nismele euro­pene si cele in care intervin si institutiile statului exista o diferenta foarte mare de implementare, in cel de-al doilea caz intervenind o birocratie excesiva. „La cel mai recent proiect pe care il are CCINA in derulare, au fost semnate 26.000 de file, la un raport in­termediar. Consider ca este o exagerare. Modul de abordare de catre organismele de implementare a proiectelor in Ro­mania este, mai degra­ba, unul de tipul: orice beneficiar de pro­iect este un potential infractor si tre­buie sa de­monstreze contrariul prin mii de acte. Este o prezumtie de vinovatie, ceea ce nu este in regula”, a declarat Juga­naru.

Primariile mici blocheaza proiecte in stadii avansate

La nivelul judetului Constanta, prin­ci­palul beneficiar al fondurilor euro­pene a fost Consiliul Judetean Constanta care, prin intermediul directiei de spe­cialitate, a obtinut, pe subdomeniul 2.1, pentru reabilitarea si modernizarea re­telelor de drumuri judetene si strazi urbane, 12,2 milioane de euro prin in­termediul a doua proiecte. Un alt pro­iect, in valoare de aproape 26 de milioane de euro, a fost amanat pentru 2010. La capitolul per­for­mante intr-un an de criza putem trece si cele 6 milioane de euro obtinute de Pri­ma­ria Mangalia prin intermediul Axei Prio­ritare nr. 2 - Im­bunatatirea infras­truc­turii de tran­sport regionale si locale, care a avut alo­cat un buget de 113,8 mi­li­oa­ne de euro. La randul lor, primarii lo­ca­litatilor mici se plang ca, desi au mare nevoie de fon­durile europene, nu isi permit sa aco­pere cota de cofinantare. De exemplu, primarul comunei Cumpana, din jude­tul Constanta, Mariana Gaju, co­mu­na situata la mai putin de 10 ki­lo­metri de­partare de orasul resedinta de judet, se plange ca doua proiecte euro­pe­ne susti­nute de comunitatea locala (pen­tru con­struirea unor locuinte sociale destinate rromilor si pentru ridicarea unei statii de sortare a deseurilor) sunt in pericol sa fie blocate din cauza lipsei banilor pen­tru asigurarea contributiei proprii. Primarul spune ca pentru cele doua pro­iecte este necesara o contributie totala de peste 1,5 milioane de lei pe care auto­ritatea locala nu si-o poate permite. 

Proiecte de slaba calitate, consecinta crizei economice

Potrivit datelor oficiale, in sud-estul Romaniei cel mai mare succes a avut Axa Prioritara nr. 3, care vizeaza imbuna­ta­ti­rea infrastructurii sociale, in cadrul ca­r­e­ia au fost depuse, in total, patru pro­iecte, in valoare de peste 15 milioane de euro, in timp ce 12 au fost trecute in re­zer­va pentru anul viitor.

La cealalta ex­trema s-a situat Axa Prioritara nr. 4 - Spri­jinirea mediului de afaceri regional si local (4.1 - Dezvoltarea durabila a struc­turilor de spri­jinire a afacerilor de im­portanta re­gi­o­n­ala si locala si 4.2 - Re­a­bilitarea si­tu­ri­lor industriale poluate si neutilizate), unde nu a fost depus niciun proiect din cauza faptului ca va­loarea con­tributiei din partea poten­tialilor be­ne­ficiari este foarte mare (de peste 50%) si imposibil de acoperit de catre acestia in conditiile unei economii aflate in rece­si­une. In acest context, Re­giunea de Sud-Est a pierdut peste 67 de milioane de euro, numai in cazul celor doua domenii.

Spe­cialistii atrag atentia ca o alta consecinta a crizei eco­nomice este slaba calitate a pro­iec­te­lor, intrucat, tot din cauza lipsei banilor, beneficiarii nu apeleaza la o fir­ma de consultanta si astfel ajung sa de­puna chiar si proiecte cu documentatie in­com­pleta. In alta ordine de idei, pana in pre­zent, Roma­nia nu a accesat niciun ban din Fondul de interventie european pen­tru perioa­da de criza destinat secto­rului agricol, in timp ce, la nivelul UE, au fost cheltuite deja peste 600 de milioane de euro in acest scop.

Micro intreprinderile, incapabile sa acopere cota de cofinantare

Nici mediul privat nu s-a descurcat mai bine atunci cand vine vorba de uti­li­zarea eficienta a banilor pusi la dis­pozitia Regiunii Sud-Est, in 2009, pe domeniul 4.3 din Programul Opera­tio­nal Sec­to­rial, care a avut la dispozitie 26,5 milioane de euro. In acest caz, din 13 dosare depuse, in valoare de doar 800.000 de euro, pana in prezent a fost apro­bat doar unul. In acest caz, fluctu­atiile cursului valu­tar au pus serios uma­rul la des­curajarea potentialilor be­ne­ficiari, care s-au trezit ca au de suportat o cota de co­fi­nan­tare mult mai mare decat a fost anuntat oficial din cauza faptului ca bugetele au fost funda­mentate la un curs de apro­xi­mativ 3,5 lei/euro, in conditiile in care au fost perioade cand euro a depasit cota de 4,3 lei. In total, in 2009, intre­prin­zatorii au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intre­prinderi Mici si Mijlocii, Co­mert si Me­diul de Afaceri, organismul in­ter­me­diar pentru Progra­mul Opera­tio­nal Sec­torial „Cresterea Competitivitatii Eco­nomice” prin care firmele mici si mijlocii pot primi finan­tare neram­bur­sa­bila pentru programe de in­vestitii. Moti­vul: firmele nu se as­teptau ca pro­iectele lor sa fie aprobate si erau reticente sa in­ceapa investi­ti­ile cu bani din fonduri proprii.

Peste 500 de milioane de euro prin POR in 2010

Chiar daca Romania nu a facut o fi­gu­ra prea buna in 2009 in ceea ce pri­ves­te fondurile europene, in 2010 Pro­gramul Operational Sectorial are un buget de 506,77 milioane de euro, impartiti pe cinci axe, dar si patru noi scheme de finantare destinate IMM-urilor, intre­prin­derilor mari si autoritatilor publice locale pentru modernizare si dezvoltare. Prin­tre noutatile acestui an amintim sche­me­le Axei nr. 1, care vizeaza: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de ga­ran­tare, spri­jin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dez­voltarea structurilor de spri­jin al afa­ce­rilor de interes national si in­ter­national si sprijin pen­tru in­tegrarea intre­prin­de­rilor in lanturi de furnizori. In ceea ce priveste Programul Ope­r­a­ti­o­nal Regional, in anul 2010 UE a alocat un buget de 523.721.883 euro. Romania be­ne­ficiaza pa­na in 2013 de fonduri struc­tu­rale neram­bur­s­abile din partea Uniunii Europene de apro­xi­mativ 30 de miliarde de euro.

Prin ajutoarele de minimis pen­tru IMM-uri, UE sprijina fir­mele care inregis­treaza da­torii neachi­tate la buget, facturi nepla­tite catre fur­nizori sau in­tar­zieri la plata ratelor bancare, ca urmare a recesiunii.

14.01.2010

www.financiarul.com

1. Nerespectarea conditiilor de eligibilitate si administrative stipulate in ghidul de finantare

Multe proiecte de finantare sunt respinse inca din prima faza de evaluare datorita tratarii cu superficialitate a conditiilor de eligibilitate si administrative. Criteriile de eligibilitate ale solicitantului -  forma de consitituire (ONG, autoritate publică, microintreprindere, IMM, intreprindere mare), vechimea (minim 1-2 ani), profitabilitatea (sa fi obtinut profit din exploatare in anul precedent depunerii proiectului), activitatea (codul CAEN) pentru care se solicita finantare, reprezentantul legal si lipsa datoriilor in certificatele de atestare fiscala-  trebuiesc indeplinite in stricta concordanta cu specificatiile din ghidurile de finantare. Altfel, intregul demers este o cheltuiala inutila de timp si bani: proiectul va fi respins din prima faza.

La fel de importanta este si respectarea conditiilor de eligibilitate ale proiectului, de la modul in care acesta contribuie la atingerea obiectivelor programului de finantare, conditiile cu privire la terenul sau cladirea prevazute in proiect la capacitatea operationala (experienta si numarul de personal implicat in gestionarea proiectului) si financiara (modul de sustinere a cheltuielilor investitionale si operationale si valoarea indicatorilor aferenti), durata de implementare (intre 2 - 4 ani de la aprobarea proiectului) si respectarea conditiilor de punctaj minim obligatioriu mentionate in grilele de evaluare tehnico-financiara.

La acestea se mai adauga si conditiile administrative ale proiectului si solicitantului precum obtinerea si atasarea tuturor avizelor, certificatelor, declaratiilor si documentelor in formatul, valabilitatea si continutul solicitate de programul de finantare.

Respectarea pas cu pas a conditiilor enumerate, in concordanta cu ghidul de finantare specific programului accesat, va duce la evitarea respingerii proiectului in etapa de evaluare a conformitatii administrative si a eligibilitatii.

2. Analiza superficiala a grilei de evaluare tehnica si financiara inainte de demararea proiectului

Inainte de demararea unui proiect, multi solicitanti ignora sau acorda prea putina importanta grilei de evaluare tehnica si financiara a programului de finantare care ii poate ajuta sa estimeze punctajul minim si maxim pe care proiectul lor l-ar putea obtine. Un punctaj mic va duce, de cele mai multe ori, la neincadrarea proiectului in lista celor care vor primi finantare.

Aceasta scapare poate fi foarte usor remediata, auto-evaluarea cu ajutorul grilei de evaluare fiind una dintre cele mai importante si eficiente masuri pe care le poate lua solicitantul pentru a se asigura ca proiectul sau are sanse de reusita. Realizarea unei evaluari solide inainte de predarea proiectului poate ajuta in mai multe feluri: de la estimarea punctajului pe care il poate obtine, la identificarea acelor criterii la care ar putea obtine un punctaj mic si cautarea unor variante de imbunatatire a lor, si, nu in ultimul rand,  evitarea consumului de timp, bani si resurse, pentru un  proiect cu sanse reduse de finantare.

3. Stabilirea unor obiective SMART eronate

Demararea unui proiect de finantare fara stabilirea unor obiective SMART adecvate este o greseala frecventa intalnita in procesul de redactare si planificare. Aceasta va influenta structura, continutul, activitatile, fundamentarea si punctajul acordat de catre evaluatorisau rezultatele implementarii proiectului. Obiectivele SMART trebuie sa fie: 

• Specifice – indica exact ceea ce se doreste a se obtine;
• Masurabile – pot fi cuantificate cantitiativ si/sau calitativ;
• ReAlizabile – pot fi intradevar atinse prin implementarea proiectului;
• Relevante – contribue la impactul vizat prin proiect; 
• (definite) in Timp –contin intervalul in care este prevazut a se realiza;

Respectarea acestor cerinte in stabilirea obiectivelor va influenta punctajul unor criterii de evaluare precum: relevanta proiectului pentru obiectivele programului de finantare, calitatea, coerenta si maturitatea lui.

4. Activitati incomplete, neclare si necorelate cu obiectivele proiectului

Sectiunea de planificare a activitatilor este una care genereaza numeroase greseli, precum omiterea unor activitati esentiale si obligatorii (organizarea licitatiilor, achizitiilor, realizarea dosarele de plata, cererilor de rambursare, publicitatea si auditul proiectului etc), descrierea neclara a acestora si necorelarea unora cu obiectivele proiectului. Asemenea omisiuni  vor influenta decisiv evaluarea proiectului, eligibilitatea cheltuielilor si procesul de implementare. Pentru a evita asemenea scapari se recomanda o planificare detaliata a activitatilor, cu o prezentare clara si o estimare reala a timpului de realizare, intr-o insiruire logica si in corelare cu obiectivele proiectului. 

5. Lipsa detaliilor de fundamentare şi prezentare a proiectului

Numerosi solicitanti nu acorda o atentie ridicata fundamentarii proiectului, tratand cu superficialitate sectiunile din cererea de finantare, planul de afaceri, memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate. Aceasta nu este o greseala care ar putea atrage neeligibilitatea proiectului, ci una care va influenta punctajul acordat anumitor criterii, intelegerea proiectului de catre evaluatori, si va crea dificultati majore in procesul de implementare precum si in atingerea obiectivelor propuse.

Pentru evitarea acestei greseli se recomanda mai multa atentie pentru cerintele privitoare la realizarea documentatiilor, prin fundamentarea si prezentarea detaliata a informatiilor continute in proiect.

14.01.2010

antreprenor.money.ro

Parteneriatul juridic care grupează 53 de asociaţii reprezentate de 25 de primării din judeţ, 3 ong-uri şi alte organizaţii din mediul privat a primit o finanţare de peste 30 de mii de euro pentru o mai bună informare în mediul rural în vederea accesării fondurilor europene.

“Vom pregăti 50 de persoane la nivel de sate şi comune care vor întocmi pe viitor strategiile de dezvoltare în mediul rural. Aceşti agenţi vor depune apoi cereri de finanţare la nivel de comunitate pentru atragerea banilor europeni. Campania noastră cuprinde o gamă mare de proiecte care vor primi finanţare de la U.E. Mă refer aici la dezvoltarea infrastructurii, servicii sociale şi până la dezvoltarea turismului în mediul rural”, a declarat Ion Macoveanu preşedintele G.A.L. Buzău

Proiectul iniţiat de Grupul de Acţiune Locală Buzău care se derulează pe o perioadă de 4 luni are printre alte obiective şi dezvoltarea dialogului social din cele 25 de comune din judeţul Buzău care sunt afiliate în cadrul acestui proiect.

14.01.2010

www.adevarul.ro

Pe langa extinderea domeniului schiabil se va construi si un lac pentru tunurile care produc zapada artificiala pentru partiile de schi din statiune. Tot in acest an vor incepe lucrarile la Bazinul Olimpic, proiect aprobat de Guvern in luna decembrie 2009, pentru care s-a alocat suma de 6,5 milioane de euro. Iubitorii patinajului vor avea la dispozitie in acest an un patinoar acoperit, construit in Parcul Tractorul, din fonduri ale bugetului local, executat in proportie de 90%, care va fi inaugurat in urmatoarele luni.

Un alt proiect aprobat anul trecut de Ministerul Mediului este cel care priveste modernizarera Gradinii Zoologice aflata in cartierul Noua, la standarde europene. Primarul a mai precizat ca, in cadrul Directiei de Investitii din primarie va fi creat un colectiv de specialisti care sa lucreze numai la proiecte pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile in vederea demararii altor proiecte la nivelul municipiului.

In schimb, presedintele Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu spune ca, realizarea unor proiecte in judet depinde in cea mai mare masura de felul in care va arata bugetul de stat, si cati bani ii vor reveni judetului Brasov in acest an. Insa, construirea aeroportului international Brasov-Ghimbav este cel mai mare proiect de investitii caruia Consiliul Judetean ii va acorda cea mai mare importanta in acest an.

Si prefectul Ion Gontea spune ca va face tot ce depinde de el pentru ca in acest an sa inceapa constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov. "Ma fac mai mult partizanul autostrazii decat al aeroportului. Daca am avea autostrada intr-o ora jumatate am ajunge la aeropotul international Bucuresti-Otopeni. Bineinteles ca sustin si proiectul aeroportului de la Brasov", a declarat, pentru AGERPRES, prefectul Brasovului.

El a mai afirmat ca va solicita in permanenta Ministerului Transporturilor sa imbunatateasca infrastructura la DN 73 Brasov-Pitesti, un drum foarte solicitat de turisti care face legatura intre Bran-Fundata-Pitesti si apoi autostrada pana la Bucuresti, o cale de acces folosita de turistii care vin la munte. De asemenea, DN 73 A Rasnov-Paraul Rece, folosit de turistii care vor sa ajunga de la Predeal la Bran fara sa mai vina pana la Brasov, trebuie urgent reabilitat, sustine prefectul. Autoritatile locale spera ca in acest an nivelul investitiilor in judet sa fie mai ridicat decat anul trecut cand, comparativ cu anul 2008 au fost mai mici cu 20%.

07.01.2010

www.administratie.ro

"Este extrem de important ca Romania sa beneficieze de fonduri europene substantiale pentru dezvoltare rurala, realizarea investitiilor in acest domeniu fiind esentiala pentru agricultura din Romania. Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate, in principal, proiecte din domenii care raspund noilor provocari legate de schimbarile climatice, dar si investitii pentru restructurarea sectorului produselor lactate", a declarat ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale Mihail Dumitru.

Suma suplimentara, alocata Romaniei in urma aplicarii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economica (PERE), este destinata finantarii unor domenii precum cel energetic, al schimbarilor climatice, energie regenerabila, biodiversitate, gestiunea resurselor de apa, inovatiei si restructurarii sectorului produselor lactate.

Astfel, fondurile aferente Axei 1 din PNDR au fost suplimentate cu 45.884.333 euro, cea mai mare majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9 milioane de euro, fiind destinata masurii 121 - "Modernizarea exploatatiilor agricole".

De asemenea, suma alocata Axei 2, pentru masura 214 - "Plati de agro-mediu" a fost suplimentata cu 27.203.145 euro, iar fondurile destinate Axei 3 au crescut cu 28.606.522 euro.

07.01.2010

www.finantare.ro

Aparatul biro­cratic din ministere si agentii sau alte feluri de orga­nisme create peste noapte pentru a „grabi absorb­tia” sau pentru a „facilita accesul” sau pen­tru a „gestiona corect distributia” si altele ase­menea a reusit, in mod constient sau intamplator, sa-si insuseasca intreaga problematica in folos pro­priu. Prima regula pe care acest aparat biro­cratic a creat-o este o reflexie  a perioadei pre­ade­ra­re (in care fiecare pas facut de autoritatile ro­mane trebuia cu scrupulozitate notificat, explicat si negociat cu reprezentantii Comisiei executive a Con­siliului (de ministri) European: „asa vrea Bru­xelles-ul” sau „asa au recomandat cei de la Co­misie” si, daca se face altfel, riscam sa pierdem fon­durile sau sa primim cine stie ce sanctiuni. Este o falsa problema.

Bineinteles ca Romania, dupa ad­e­r­area la un tratat complex, cum este cel euro­pean, nu mai are aceeasi libertate de miscare pe care o avea inainte, fiind tinuta sa respecte niste prin­cipii si chiar si reguli comune, dar nu trebuie sa astepte sau sa asculte indicatii de la Comisia de la Bruxelles. Desigur ca adoptarea oricarei masuri trebuie sa aiba in vedere conformitatea cu prin­ci­pii­le comune pe care se bazeaza Uniunea Euro­pea­na, dar de aici si pana la a „lua lumina” de la Bru­xelles este cale lunga.

Nu trebuie sa uitam ca si Co­misia este o birocratie, alcatuita din functionari mai mult sau mai putin de cariera, unii dintre ei si ro­mani, ajunsi acolo cu oarecare sprijin politic, une­ori, sau pe cai profesionale, dar nu fara interferenta cu factorii politici, functionari care nu sunt altceva de­cat oameni obisnuiti, cu propriile lor agende de prio­ritati (respectiv, ca la orice functionari, men­tinerea si promovarea in functie, deci cariera si dez­vol­tarea in permanenta a importantei functiei pe care o exercita), si care nu se suprapun decat intam­plator cu prioritatile din tarile membre. 

Toto­data, se intretine mistificarea cu privire la pier­derea sau reducerea fondurilor alocate din diferite motive, ceea ce nu este decat o reflectare a necunoasterii pro­cedurilor si mecanismelor  europene si a do­cumentelor care stau la baza circulatiei fondurilor in UE, sau chiar si in tara noastra. Desigur ca incal­carea flagranta a unor principii sau chiar, uneori, a literei unor regulamente europene poate duce la sanc­tiuni care, la randul lor, sunt prevazute in regu­la­mentele respective, dar drumul pana la astfel de sanctiuni este lung si anevoios. Nu este suficienta o declaratie politica in Parlamentul European sau intr-un for politic national si nici vreo analiza sau co­mentariu in presa, fie ea si de specialitate, pen­tru modificarea unor componente atat de impor­tante cum sunt alocatiile bugetare europene.  O a doua regula instituita de aparatul birocratic a fost aceea ca „nu avem mecanisme adecvate de moni­to­rizare si control, trebuie sa instituim noi pro­ce­duri”.

Apoi, noi organisme pentru evaluare, apro­bare, monitorizare, control si audit. Se mo­difica in mod continuu cadrul reglementativ si orga­ni­zatoric, astfel incat sumele alocate pentru asis­tenta tehnica isi gasesc intotdeauna utilizarea. Lis­ta ar putea continua, dar este inutil sa incerc sa co­dific si sa clasific toate diligentele facute de apa­ra­tul birocratic pentru a-si justifica activitatea si spori importanta. Rezultatul este ca Romania nu reu­seste sa utilizeze corespunzator fondurile.  Cea mai mare rata de utilizare este probabil inregistrata pen­tru fondurile pe care au putut sa le acceseze auto­ritatile publice, dar si in acest caz exista nume­roa­se lacune. Cele mai mari probleme se inre­gis­treaza in utilizarea fondurilor pentru intreprinderile din sectorul privat. Ceea ce ar fi putut fi un supli­ment substantial de mijloace pentru rentabilizarea unor intreprinderi existente sau pentru dezvoltarea uno­ra noi, cu atat mai mult in timpuri de recesiune, s-a dovedit a fi mai degraba un fel de „Fata Mor­ga­na”, o iluzie pentru intreprinzatorii care sperau sa-si poata imbunatati competitivitatea. 

Exista pro­grame care au fost lansate de trei ani si care nu au reusit sa aloce niciun eurocent.  Se perpetueaza legen­da ca „nu sunt proiecte”, dar exista proiecte de­puse care intrunesc toate conditiile de eligi­bilitate si conformitate si care nu au primit niciun raspuns de sase luni sau chiar un an, deoarece s-au schimbat procedurile, persoane sau chiar insti­tutii responsabile. Guvernul Boc, in actuala varianta re­vazuta si adaugita, ne duce cu presul in legatura cu „modernizarea” sau „reformarea” statului, ne spu­ne inca o data ca „se va intensifica” absorbirea fon­durilor europene, dar nu ne prezinta public o ana­liza concreta cu ce s-a realizat efectiv in cursul anu­lui 2009, cand accelerarea absorbirii fondurilor euro­pene a constituit, nu-i asa, o prioritate?! Am lu­crat la mai multe proiecte care sper sa bene­ficieze de sprijinul financiar al UE si al Guvernului Ro­maniei si pot sa afirm cu toata responsabilitatea ca actuala procedura este incarcata de formulare inu­tile, ca solicitarile de documente si certificari sunt exagerate, iar principala piedica in calea utili­zarii acestor resurse suplimentare pentru dez­vol­tare  este aparatul birocratic pus sa faca acest sis­tem functional.

Probabil ca ar trebui sa se recur­ga la masuri extreme, de genul platii salariilor doar in functie de sumele alocate efectiv pentru proiecte, pen­tru a face acest sistem sa functioneze, pentru ca altfel singurele rezultate se vor obtine acolo unde unii oameni politici mai determinati vor insista sa-si rezolve niste probleme. Decidentii (oamenii poli­tici sau numiti politic de actualul guvern) ar tre­bui sa fie constienti ca succesul politicilor lor de­pinde si de modul in care vor reusi sa faca acest urias aparat birocratic sa devina eficient. 

De la pri­mele ajutoare financiare acordate Romaniei pe ba­ze bilaterale si multilaterale, guver­na­mentale sau pri­vate (includerea in programul PHARE, de exem­plu) de la inceputul anilor ’90 s-a acumulat sufi­ci­en­ta experienta in Romania pentru a permite o dez­batere serioasa si o regandire integrala a sis­temului de accesare a fondurilor europene, dar care trebuie in mod necesar sa includa si repre­zen­t­anti ai beneficiarilor, oameni de afaceri, intr­e­prin­zatori si manageri din sectorul privat.

07.01.2010

www.financiarul.com

Reprezentantii ONG-urilor care vor sa depuna proiecte spre a fi finantate in 2010 de reprezentantii autoritatilor locale trebuie sa citeasca Regulamentul privind regimul finantarilor nerambursabile de la bugetul local.

De asemenea, pentru ca proiectul sa fie aprobat trebuie completate cele 9 anexe:
- Cererea de finantare,
- Bugetul de venituri si cheltuieli,
- Declaratia solicitantului,
- Formularul pentru raportari intermediare sau finale,
- Declaratie de impartialitate,
- Categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile,
- Adresa de inaintare a raportului,
- CV-ul coordonatorului de proiect,
- Declaratie de impartialitate a membrilor comisiei.

Toate aceste documente trebuie depuse la registratura primariei pe strada Motilor nr 7. Singura directie pentru care dosarele trebuie depuse mai devreme este cea sportiva, unde cererile de finantare trebuiesc inainte oficialilor Primariei municipiului Cluj-Napoca pana pe 15 ianuarie.

06.01.2010

www.finantare.ro

"Acest proiect este cuprins in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului, document care este atent urmarit de Consiliul Judetean si cele 18 localitati interesate. Judetul Sibiu a dovedit ca poate pregati solicitari de finantare viabile, pentru a absorbi peste 100 milioane lei pentru reabilitarea drumurilor si a strazilor urbane, prin fonduri REGIO" - sustine Simion Cretu, director general ADR Centru.

Cu un buget total de peste 16,88 milioane lei, din care 13,9 fonduri nerambursabile, proiectul prevede reabilitarea drumului judetean care leaga zona centrala a judetului Sibiu de Marginimea Sibiului. DJ 106D reprezinta alternativa perfecta de evitare a DN1 pentru soferii care doresc sa ajunga in zona Marginimii Sibiului, din partea de sud a judetului, fara a mai traversa municipiul resedinta.

Marginimea Sibiului este o zona unica in tara, care atrage mii de turisti anual si care a primit "Marul de Aur", echivalentul Oscarului pentru turism, in anul 2009. Marginimea Sibiului, unul dintre cele mai importante centre etnografice romanesti, reprezinta un loc in care traditiile populare sunt vii si sunt puse la loc de cinste de locuitori. Apropierea de fosta capitala culturala europeana din 2007, municipiul Sibiu, favorizeaza dezvoltarea fenomenului turistic in aceasta zona, alcatuita din 18 sate, cu centrul la Salistea, se arata in comunicatul citat.

Principalul obiectiv al proiectului "Modernizarea DJ 106 D Rasinari - Poplaca - Orlat - Intersectia cu DJ 106E" este cresterea atractivitatii zonei turistice a Marginimii Sibiului, prin imbunatatirea accesului in acest areal. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile REGIO, prin proiect se vor moderniza 13,776 kilometri din DJ 106D si se va construi un nou pod peste raul Sevis. Dupa cele 18 luni de realizare a investitiilor, beneficiarii se asteapta ca traficul in zona sa devina de opt ori mai intens.

06.01.2010

www.administratie.ro

Acestea sunt:
1. Cadrul comun de autoevaluare a modului de functionare a institutiilor publice (CAF), care va permite o analiza organizationala prin implicarea directa a angajatilor institutiei. Acest instrument de autoevaluare va ajuta la identificarea domeniilor deficitare din cadrul institutiei precum si solutiile care pot fi puse in practica pentru remedierea acestora.
2. Programul Multianual de Modernizare (PMM): este un instrument bazat pe principiile managementului strategic si trateaza din perspectiva multianuala, domenii ca: organizarea interna, managementul resurelor umane, noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor, gestiunea publica, calitatea serviciilor publice.
3. Balanced Scorecard (BSC) - Tabloul de bord echilibrat: sprijina planificarea strategica si implementarea strategiei institutiei prin coordonarea tuturor activitatilor din cadrul organizatiei, grupate in jurul unor obiective comune.Este totodata un mijloc de monitorizare, evaluare si imbunatatire a strategiei. Modelul acesta cuprinde : fixarea obiectivelor strategice, a masurilor si a valorilor tinta de atins pentru indicatorii stabiliti, realizarea hartii strategice si stabilirea actiunilor necesare.
4. Benchlearningul (invatarea din experienta altora): inlesneste promovarea bunelor practici existente la nivelul institutiilor publice.

Pentru desfasurarea acestui proiect Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP) va organiza la nivelul municipiului 4 sesiuni de instruire structurate pe fiecare instrument de lucru in parte. Acestea vor fi adresate angajatilor din institutie, ocazie cu care vor fi organizate printre altele si vizite de studiu in tari cu experienta si rezultate notabile in implementarea acestui proiect.

"Este un proiect pe care l-am castigat care ne va permite sa scolarizam salariatii Primariei Botosani pe bani europeni. Asta in conditiile in care legea spune sa alocam bani pentru traininguri si actiuni de formare a salariatilor. Iata ca noi prin acest proiect in 2010 vom avea banii asigurati", a declarat primarul Catalin Flutur.

06.01.2010

www.administratie.ro

Aceasta este cea mai importanta finantare aprobata in Romania pentru un proiect derulat din fonduri structurale.

Proiectul a fost depus in cadrul Programul Operational Sectorial Mediu care are o alocare in perioada 2007-2013 de 4,5 mld. euro. In cadrul aceluiasi program, Compania de apa Somes, va primi o finantare de 542 mil. lei, pentru imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj. Valoarea totala a proiectului este de 872 mil. lei.
Proiectele de mediu si infrastructura realizate de autoritatile locale au cele mai mari alocari financiare din fonduri de la UE, peste 80% din banii europeni alocati pana in 2013 fiind destinati autoritatilor.

06.01.2010

www.zf.ro

Cursurile de engleză, germană, franceză şi despre tehnici de comunicare vor fi frecventate de 360 de funcţionari, în special din cadrul Primăriei Alba Iulia, prefectura şi Consiliului Judeţean Alba.

06.01.2010

www.adevarul.ro

Proiectul "Achizitie linie tehnologica pentru producerea de etichete in rola pe suport de material plastic" are o valoare totala de 13,2 milioane de lei (3,1 mil euro) si a fost depus in cadrul Programului Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" (POS CCE), "Sprijin financiar in valoare cuprinsa intre 920.001 si 5.560.000 de lei acordat pentru investitii in intreprinderile mici si mijlocii".

Alexandru-Doru Galos, directorul general al tipografiei Novis, a semnat contractul de finantare anul trecut, pe data de 7 august, cu Autoritatea de Management a programului, respectiv Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de afaceri.

Implementarea proiectului va avea o durata de un an de zile, perioada in care vor fi achizitionate echipamente pentru realizarea unei linii tehnologice complet noi in Romania. "Novis are ca obiect de activitate tiparirea de etichete, investitia in derulare asigurand diversificarea si cresterea productiei, precum si crearea de noi locuri de munca", spun reprezentantii companiei.

Conform datelor companiei, capacitatea de productie a tipografiei este de 7 miliarde de etichete pe an. Novis activeaza pe piata de tiparituri din 1992 si este specializata in tiparirea de etichete pentru sticle returnabile si nereturnabile (PET), precum si alte produse tiparite, cum ar fi: pliante publicitare, postere, cataloage, ambalaje de ciocolata, cutii de carton.

Printre clientii companiei se numara jucatori din industria berii, bauturilor racoritoare si apei minerale, pentru care Novis livreaza etichete, banderole si ambalaje.

Cine ia banii:

• Compania: Novis Casa de Editura si Tipografie din Cluj-Napoca
• Obiect de activitate: tiparituri
• Proiectul: "Achizitie linie tehnologica pentru producerea de etichete in rola pe suport de material plastic"
• Valoarea totala a proiectului: 13,2 milioane de lei
• Suma pe care o primeste de la UE: 5,1 milioane de lei
• Cifra de afaceri in 2008: 7,1 milioane de euro

06.01.2010

www.zf.ro

Cu venituri bugetare sub estimari si fara sprijin din partea autoritatilor cen­trale, primariile din tara au cautat sal­varea in atragerea de fonduri europene. Unele au reusit, altele au fost obligate sa inghete investitiile si sa le amane pentru anii urmatori.

Iasiul este unul dintre orasele care a avut privilegiul de a fi declarat pol na­tional de crestere. Noul statut se traduce in bani prin cele 114 milioane de euro, fonduri pentru proiecte care sa asigure dezvoltarea intregii regiuni nord-est. Oficialii din cadrul Primariei Iasi au redactat insa planuri care vizeaza numai municipiul si care nu sprijina cu nimic orasele-satelit din zona. Pentru a salva 100 de milioane de euro, sefii orasului trebuie sa vina cu idei care sa sprijine dezvoltarea intregii entitati.

Primarul municipiului Iasi, Gheor­ghe Nichita, a anuntat ca institutia pe care o conduce a depus la Ministerul Dez­voltarii Regionale si Locuintei (MDRL) cele opt proiecte incluse in Pla­nul In­tegrat de Dezvoltare a Polului de Cres­tere Iasi (PIDPC) in vederea finan­tarii acestora. Iasiul a fost primul oras care a finalizat documentatia pentru toate cele opt proiecte, numai ca o parte dintre aces­tea trebuie regandite pentru a cores­punde cerintelor Uniunii Europe­ne.

Edi­lul-sef al Iasiului a spus ca in luna martie Comisia Europeana va analiza din nou stadiul proiectelor incluse in Pla­nul In­tegrat de Dezvoltare a Polului de Cres­tere Iasi. „Polul de crestere tre­buie sa aiba mai multe componente, pentru a avea efecte asupra intregii re­giuni. Vom fi din nou analizati de Co­misia Euro­pea­na in luna martie a anului viitor. Dorim ca acest PIDPC sa aiba o influenta re­gionala, pentru a putea pro­mova pro­iec­tele de infra­structura”, a mentionat Gheorghe Nichita. Fara aces­te proiecte si doar cu investitii in infra­structura din muni­cipiu, Iasiul risca sa piarda o parte din suma alocata, de 114 mili­oane de euro fonduri neram­bursabile.

Planul Integrat de Dezvoltare a Po­lului de Crestere (PIDPC) Iasi va trebui regandit, pentru a putea indeplini toate cerintele Uniunii Europene. „Iasiul, ca pol de crestere, trebuie sa exercite o in­fluenta economica la nivelul intregii regiuni. Si asta pentru ca nu putem avea doar proiecte pentru dezvoltarea urba­na. Iata de ce vom relua discutiile cu ONG-urile, IMM-urile, Camera de Co­mert si universitatile iesene pentru a iden­tifica proiecte care sa duca la dez­voltarea Zonei Metropolitane. Pe langa cele opt proiecte prioritare pentru care exista finantare pe Axa I de dezvoltare, trebuie sa gasim sprijin pentru dez­vol­tarea Aeroportului International Iasi, a soselei ocolitoare si chiar a Autostrazii Est-Vest”, a precizat Gheorghe Nichita.

Cu toate acestea, pentru o parte din­tre proiecte se va putea incepe fi­nan­tarea. „In prezenta reprezentantilor de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si a celor de la Uniunea Euro­peana, Iasiul a depus cele opt proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvol­tare a Polului de Crestere. In curand, vom avea un raspuns in legatura cu pri­mul din cele opt proiecte depuse, respec­tiv cel care se refera la realizarea pasa­jului Octav Bancila, in valoare de 20 de milioane de euro, care are o durata de executie de 36 de luni”, a afirmat Nichita.

O noua strategie

Pentru a se incadra in cerintele im­puse de Comisia Europeana, Primaria Iasi are doua variante. Fie realizeaza noi proiecte de dezvoltare regionala, pentru care sa caute surse de finantare, altele decat Axa I din Programul Operational Regional, fie inlocuieste unul dintre cele opt proiecte din PIDPC cu unele noi, ca­re sa corespunda criteriilor UE. Prac­tic, va trebui sa faca loc intre cele opt prio­ritati la unul sau mai multe proiecte pen­tru a demonstra cu investitii rolul de dezvoltare regionala pe care si l-a asumat municipiul.

Potrivit reprezentantilor Uniunii Eu­ro­pene, proiectele de dezvoltare regio­nala trebuie sa abordeze teme precum turismul, valorificarea resurselor din me­diul rural, crearea de parteneriate cu centrele de cercetare si inventica pentru a dezvolta incubatoare de afaceri in do­menii profitabile.

Pana in luna martie insa, munici­palitatea este in grafic. Sefii primariei sustin ca in curand vor depune la Agen­tia Regionala de Dezvoltare Nord-Est primul proiect din PIDPC. Proiectul de realizare a pasarelei Octav Bancila si mo­dernizarea a noua strazi a fost evaluat la 20 de milioane de euro si are o durata estimata de executie de 36 de luni. Au­togara, modernizarea mai multor strazi, un pasaj subteran, regenerarea urbana a zonei istorice a Iasiului sunt proiecte prioritare in acest moment pentru a ob­tine finantare pe Axa I din Programul Operational Regional. In PIDPC sunt cuprinse acum 55 de proiecte, cu o va­loare totala de 780 de milioane de euro.

Rolul polilor de dezvoltare regionala

In luna august a anului trecut, Gu­ver­nul a desemnat sapte principale orase din tara drept poli de dezvoltare regionala, ceea ce inseamna ca ele vor constitui o ciuperca pentru dezvoltarea altor localitati mai mici, aflate in peri­metrul lor geografic. Este vorba despre 7 plus 1 „poli regionali”, care vor avea aron­dati 10-11-12 „poli regionali de cres­tere economica” (orase cu populatia de peste 10.000 de locuitori), care pot acce­sa fonduri europene de dezvoltare.

In no­ta de fundamentare a actului nor­mativ se arata ca investitiile efectuate prin pro­gra­mele cu finantare comuni­tara vor fi directionate cu prio­ri­ta­te in aria marilor orase din cele 7 regiu­ni de dezvoltare, exclu­zand zona Bucuresti - Ilfov, pentru a permite accesarea in tota­litate a fondurilor UE si mic­sorarea di­ferentei din­tre Capitala si restul tarii. „Se vor sprijini po­lii nationali de crestere di­namici, ca­re au ca­pa­ci­tatea de a in­duce o cres­tere economica ra­pi­da, crearea lo­cu­rilor de munca, im­pul­sionarea pro­duc­ti­vitatii si care ira­diaza dezvoltare in orasele mici si mijlocii, precum si in zo­nele ru­rale adiacente, con­tribuind astfel la dez­voltarea intregii regiuni”, se arata in nota explicativa a hotararii de guvern.

Salvati de proiecte europene

Primaria Iasi nu este singura din re­giune care a incercat sa realizeze inves­titii prin proiecte europene in anul 2009. Chiar daca nu de aceeasi anvergura, sefii municipalitatilor din regiunea de nord-est a tarii au castigat proiecte europene, majoritatea pentru infrastructura. „In 2009, ne-am concentrat pe absorbtia fon­durilor europene si am reusit sa sem­nam patru contracte noi, in valoare to­­tala de aproximativ 30 de milioane de euro. In anul urmator obiectivul nostru prioritar este atragerea de noi fonduri europene, iar din bugetul local vom in­cerca sa realizam investitiile pentru intretinerea strazilor sau iluminatul public”, a spus viceprimarul din Piatra Neamt, Dragos Chitic.

La Botosani, prin proiectele europene primaria a atras 7,6 milioane de euro pentru reabilitarea Cen­trului vechi al orasului, peste 10 mi­lioane de euro pentru modernizarea stra­zilor si aproape doua milioane de euro pentru modernizarea ambulato­ru­lui de specialitate de la Spitalul „Sf. Gheorghe” si s-a inceput reabilitarea par­cului „Mihai Eminescu”. „Au fost bani pentru toate, nu a fost o problema cu fi­nantarea, banii au venit in transe si chiar in avans uneori”, a precizat pri­marul Ca­talin Flutur. Mai greu a fost la Consiliul Judetean, care a depus zeci de proiecte si doar cateva au primit finantare. Este vorba de re­abilitarea Spi­ta­lului Judetean „Ma­vro­­mati” si de realizarea Comple­­xu­lui Monahal Co­sula.

Tot­odata, con­du­cerea Consiliului Ju­detean (CJ) s-a bucurat in acest an de aprobarea unui pro­iect in valoare de trei milioane de euro pentru reabilitarea Casei Ventura. „Lucrarile au demarat in toamna acestui an. Dupa reabilitare, in cladire va func­tiona, pe linga Scoala Populara de Arta, si Muzeul Etnografic”, a spus prese­dintele CJ Botosani, Mihai Tabuleac. Alti bani au venit si pentru drumuri, refa­cerea unor portiuni de citiva kilometri fiind dusa la bun sfirsit la finele lunii noiembrie.

06.01.2010

www.financiarul.com

Menţionăm că sesiunea de depunere a proiectelor a fost suspendată până la o dată ce va fi publicată ulterior pe site-ul www.madr.ro.

Precizăm că în prezent se lucrează la întocmirea unor noi ghiduri ale beneficiarilor, conforme cu regulamentele europene în vigoare şi cu manualele de proceduri ale Autorităţii de Management.

06.01.2010

www.madr.ro

Domeniile eligibile pentru aceasta contributie sunt:
- securitatea, stabilitatea si sprijinul pentru reforme;
- mediul si infrastructura;
- promovarea sectorului privat;
- dezvoltarea sociala si a resurselor umane.

Perioada de angajare a fondurilor este de 5 ani de la data aprobarii creditului cadru, iar cea a platii efective de 10 ani.

In primul semestru al anului viitor se va definitiva si semna Acordul Cadru bilateral intre Guvernele Romaniei si Elvetiei, document care va permite inceperea implementarii Contributiei financiare elvetiene.

Ministerul Finantelor Publice (Directia de pregatire ECOFIN si asistenta comunitara) este coordonatorul national al asistentei financiare elvetiene acordata Romaniei in vederea reducerii disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinsa.

Addendum-ul pentru Romania si Bulgaria la Memorandumul de intelegere pentru cele 10 state membre ale Uniunii Europene care au aderat in 2004 a fost semnat la 25 iunie 2008 intre Consiliul Uniunii Europene si Consiliul federal al Elvetiei.

05.01.2010

stiriong.ro

Cele trei proiecte, pentru care contractele de finantare au fost semnate in 22 decembrie, au fost depuse de primarie prin Programul Operational Regional inca din luna martie a acestui an, iar valoarea lor totala depaseste 8,7 milioane lei.

Cel mai consistent proiect vizeaza consolidarea si modernizarea scolii generale din localitatea componenta Viisoara, in valoare de peste 3,57 milioane lei, din care circa 410.000 lei vor fi contributia municipalitatii. Proiectul are ca termen de finalizare luna decembrie a anului viitor. Celelalte doua proiecte sunt legate de construirea unor ateliere-scoala la Grupul scolar forestier din Bistrita si de modernizarea si consolidarea celor deja existente la Liceul cu Program Sportiv, pentru care se vor investi aproximativ 5 milioane de lei. Termenele de finalizare sunt, in primul caz, luna februarie a anului 2012, iar in al doilea caz, februarie 2011.

05.01.2010

www.administratie.ro

"Lucrarile la acest pasaj suprateran vor incepe in primavara anului viitor. Este de departe cea mai mare investitie pe care o asteapta ramnicenii. Este vorba de un pasaj peste calea ferata si care va lega intre ele trei bulevarde si in aceleasi timp iesirea spre Bucuresti." a declarat Mircia Gutau.

Potrivit proiectului aprobat in ultima sedinta de Consiliu Local, Pasajul "Tudor Vladimirescu" se va realiza pe Bulevardul cu acelasi nume si va face jonctiunea intre Calea Bucuresti, Bulevardul Tineretului si Bulevardul Tudor Vladimirescu iar printr-o bretea de circulatie va face legatura cu Bulevardul Nicolae Balcescu. "Calea ferata, cea care imparte Ramnicu Valcea pur si simplu pe jumatate, a constituit dintotdeauna un mare handicap pentru traficul intre centrul municipiului si o mare parte din cartierele din zona de est. Timpul de stat la bariere, ambulantele, masinile de pompieri si orice autovehicul de interventie, toate reprezinta un set de deficiente pe care acest pasaj le va rezolva", a mai spus Gutau.

Totodata, prin acest Pasaj care vine printr-o prelungire a Bulevardului Tineretului, se creaza o artera de tranzitare a orasului Nord-Sud (Sibiu -Slatina) paralela celei existente - Calea lui Traian. Valoarea totala a proiectului este de 38 816 631.40 lei. Contributia Consiliului Local este de 2%, insemnand 653 498 lei, restul fiind finantare europeana.

05.01.2010

www.administratie.ro

Iată o situaţie inedită cu care UE se confruntă datorită intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona : europenii aflaţi multă vreme în pană de leadership au începând de astăzi o preşedinţie bicefală.

Herman Van Rompuy, ales de şefii de stat şi de guverne europene în funcţia de preşedinte stabil al Europei îşi începe activitatea acum pentru doi ani şi jumătate. El va împărţi vedeta cu Jose Luis Rodriguez Zapatero, prim-ministrul spaniol a cărui ţară asigură până în iulie preşedinţia semestrială a Uniunii.

Van Rompuy va prezida toate Consiliile Europene, adică reuniunile şefilor de stat şi de guverne organizate la Bruxelles de circa patru ori pe an şi va avea o funcţie de reprezentare.

Acest post acordă Uniunii o mai mare stabilitate şi continuitate în acţiuni, întrucât înlocuieşte în parte preşedinţiile semestriale care continuă, dar pentru subiecte de mai mică importanţă.

Van Rompuy îşi doreşte de asemenea organizarea unui summit extraordinar în februarie, care va fi axat pe strategiile de redresare economică a Europei şi pe relaţia cu ţările din Balcani.

De partea sa, Zapatero se va asigura că Spania conduce cum se cade reuniunile secundare ale miniştrilor europeni şi se va afla uneori alături de Van Rompuy în unele acţiuni de reprezentare.

În fine, Zapatero a obţinut organizarea în Spania a unor reuniuni importante, cum ar fi summit-ul UE-SUA şi relansarea Uniunii pentru Mediterana, în iunie, la Barcelona.

05.01.2010

www.rfi.ro

"Se cauta, presedintele PD-L, Emil Boc, cauta solutii, impreuna cu ministrii de resort, fonduri europene si domeniul transporturilor este unul unde exista posibilitatea de absorbtie de fonduri europene, credite externe pentru lucrari de infrastructura", a spus Flutur.
Pentru 2010, Guvernul Romaniei a alocat MTI suma de 6,39 miliarde de lei pentru investitii, cu 31,8% mai putin fata de nivelul preliminat din 2009. Conform proiectului de buget  pentru 2010, din totalul alocat pentru investitii,  5,6 miliarde de lei vor fi transferati de la buget, in timp ce 154,8 milioane de lei vor proveni din credite externe, 620,2 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile si doua milioane de lei din venituri proprii.

05.01.2010

www.financiarul.com

Nu este rău deloc, spun consultanţii. Asta deoarece „în 2009, au început să curgă banii pentru proiectele depuse în 2008, iar deseori durează foarte mult pregătirea proiectelor, licitaţiile pentru achiziţii publice”, ne-a explicat Cristian Badiu, şeful Departamentului Grants & Incentives al companiei de audit şi consultanţă Deloitte România.

Urmează un an de vârf

Anul viitor, am fi fost martorii unui adevărat boom în accesarea banilor europeni, dacă nu treceam şi noi prin criza economică, spun consultanţii. Ei se bazează pe experienţa altor state care au aderat înaintea noastră şi care au avut rezultate foarte bune după un ritm de absorbţie lent în primii ani.

„2010 este mijlocul perioadei de alocare, se va face o evaluare la nivel

04.01.2010

www.evz.ro

Guvernul a adoptat, în şedinţa din data de 29.12.2009, noile condiţii privind garantarea drepturilor de producţie cu finanţare publică destinate fermierilor, a anunţat, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitru.

Această măsură prevede condiţiile în care fermierii pot prelua credite şi pot obţine garanţii din resurse publice pentru creditele de producţie, degrevându-i pe aceştia de a prezenta garanţii reale cum ar fi pământul sau alte de valori.

„În aceste noi condiţii, fermierii pot obţine garanţii pentru creditele de producţie în cuantum de până 80% din valoarea creditului”, a arătat ministrul Agriculturii.

Ministrul de resort a menţionat că Ministerul Agriculturii a pus deja la dispoziţia Fondului de Garantare resurse financiare în valoare de 250 milioane lei. În 2010, Ministerul va suplimenta aceste fonduri cu încă 86 milioane lei, astfel încât posibilitatea de garantare să crească.

Totodată, ministrul a mai anunţat că, în data de 4 ianuarie 2010, Ministerul Agriculturii va lansa o schemă de garantare pentru investiţii în domeniul agricol şi dezvoltare rurale, finanţată din fonduri europene, conform Biroului de Presa al Guvernului.

04.01.2010

www.cotidianul.ro

"Pana in prezent, pentru masurile lansate, au fost depuse in total  21.531 solicitari de fonduri nerambursabile in valoare publica de 10,37 miliarde euro. Pana in data de 24 decembrie 2009, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a efectuat plati, pentru masurile de investitii, in valoare de 182 milioane euro, iar pentru masurile de sprijin pe suprafata, implementate de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, aproximativ 543 milioane euro", a transmis marti, 29 decembrie, Agentia de resort.

Potrivit reprezentantilor institutiei, pentru doua dintre componentele Programului procentul finantarii publice va scadea, in 2010. Astfel, proiectele care vor fi depuse incepand cu luna ianuarie pentru masurile 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole” si Masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” vor primi fonduri publice in proportie de 40% din cheltuielile eligibile ale proiectelor, fata de 50%, cat prevedea regula generala pana in prezent.

Nu se stie inca sigur ce se va intampla cu proiectele depuse pe masura 121 care sunt eligibile, dar care nu au mai "prins" fonduri in cadrul cererii de proiecte de luna trecuta - mai exact, daca vor fi incluse pe bugetul din 2009, cu regula de finantare de 50%, sau vor fi redepuse in 2010, respectand noua regula de finantare: 40% fonduri publice. Ministerul ar urma sa ia o decizie in acest sens la inceputul anului viitor.

APDRP a mai transmis ca in ianuarie 2010 va fi lansata o noua componenta de finantare - masura 125, care se refera la infrastructura forestiera.

Detalii pe fiecare masura a Programului, transmise de catre APDRP:

Masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole”

Masura 121, lansata in luna martie 2008 se refera la sprijinul dezvoltarii exploatatiilor agricole vegetale si de crestere a animalelor, mai precis:

• Construirea SI/SAU modernizarea:

•    cladirilor utilizate pentru productia agricola;
•    infrastructurii rutiere interne;
•    serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat.

• Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate.

• Proiecte de investitii pentru sectoarele prioritare ale masurii ca:

Sectorul vegetal – legume, pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii, culturi de camp, pepiniere, precum si plantatiile de vita-de-vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita-de-vie) si struguri de masa.
Sectorul de crestere a animalelor – bovine pentru lapte, bovine pentru carne, porcine, ovine si caprine, pasari in sistem extensiv si pentru oua de consum.

• Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 2 milioane de euro.

Pana in prezent, APDRP a primit 4.529 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.258  proiecte o valoare publica de 361,34 milioane euro. Totodata, au fost efectuate plati totale in valoare publica de 115,65 milioane euro.

Masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

Investitii pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice:

• Construirea SI/SAU modernizarea:

•    cladirilor de productie;
•    depozitelor, inclusiv depozite frigorifice en-gros;

• Achizitionarea de utilaje, instalatii, echipamente, aparate  si costuri de instalare, mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie;

• Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului;

• Investitii necesare

•    imbunatatirii controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor;
•    producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile.

• Proiecte de investitii in:

Sectoarele prioritare pentru produsele agricole: lapte si produse lactate; carne, produse din carne si oua, cereale si panificatie, legume, fructe si cartofi,  seminte oleaginoase, miere de albine, vin, dar si obtinerea si utilizarea biocombustibililor.
Sectoarele prioritare de productie primara pentru produsele forestiere: lemnoase si nelemnoase (de exemplu: ciuperci, fructe de padure, seminte, taninuri, plante medicinale  etc., cu exceptia produselor rezultate din activitatea de vanatoare).

• Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 2 milioane euro, respectiv  3 milioane euro  pentru formele asociative.

Aceasta masura, lansata tot in martie 2008, a fost accesata de 606 beneficiari, fiind semnate pana in prezent 306 contracte de finantare in valoare publica de 277,85 milioane euro.
Pentru aceasta masura au fost efectuate plati in valoare de 20,78 milioane euro.

Impreuna cu Masura 123, doar pentru anul 2008, au fost disponibile doua Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 si XS

• Pentru aceste Scheme, au fost contractate 344 de proiecte astfel: 197 proiecte in valoare publica de 85,0 e milioane euro  pentru Schema XS13/2008 si 147 proiecte in valoare publica de 62,08 milioane euro  pentru Schema XS28/2008.

• Pana in prezent, pentru ambele scheme, au fost efectuate plati in valoare publica de aproximativ 16 milioane euro  .

• Solicitantii de fonduri nerambursabile pentru Masura 123 si Schemele de Ajutor de Stat au avut urmatoarele optiuni de investitii:

 
Sector de productie                           Numar de proiecte contractate      
Carne si produse din carne                83      
Lapte si produse lactate                    48      
Fructe, legume si cartofi                    33      
Vin                                                  26      
Seminte oleaginoase                          4      
Panificatie si patiserie                      176      
Dulciuri si produse zaharoase              4      
Miere de albine                                  3      
Cereale si nutreturi combinate           105      
Alimente dietetice                              1      
Alte alimente                                     9      
Produse lemnoase                          145      
Produse nelemnoase                         2      
Producere de biocombustibil               4      
Producere de biogaz                          2      
TOTAL                                            650     

Astfel, capacitatea de prelucrare a carnii finantata se ridica la peste 5 milioane de tone pe an, iar in domeniul industriei de lactate aproximativ 3 milioane de hectolitri pe an. Un alt sector cu cresteri semnificative de capacitati finantate este cel de cereale si nutreturi combinate, aproape 2 milioane de tone pe an procesate.

Masura 322 – „Renovarea si dezvoltarea satelor”

Sprijinul financiar se acorda pentru investitii care se realizeaza in spatiul rural al Romaniei, reprezentat de comune, ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente.

Tipuri de servicii/ actiuni sprijinite:
Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza prin dezvoltarea:

• retelei de drumuri de interes local;
• retelei publice de apa/apa uzata;
• retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat;
• a retelei publice locale de alimentare cu gaz;
• statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare.

Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala:

• dezvoltarea spatiilor publice (pentru recreere, parcari, piete, organizare de targuri) si a serviciilor sociale (precum centre de ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale);
• renovarea cladirilor publice;
• constructia si dotarea gradinitelor;
• achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.).

Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural:

• renovarea, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale;
• restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural.

Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 6 milioane euro, proiectele fiind in mod obligatoriu de interes public.

In urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finantare, suma alocata prin PNDR acestei masuri, pana in anul 2013, respectiv 1,54 miliarde  euro, a fost depasita de sapte ori. Astfel, in prezent, pentru aceasta masura, nu mai sunt fonduri disponibile.
Au fost contractate pana in prezent 291 proiecte cu o valoare publica de 797,89 milioane euro, etapele de evaluare si de contractare fiind inca in desfasurare.

• Din datele existente pentru proiectele deja contractate reiese faptul ca finantarile au fost obtinute in principal pentru:

Numar proiecte contracte: 291   
Numar km de drum     1.227,793              
Numar km conducte alimentare cu apa: 2.113,712
Numar km conducte canalizare: 3.021,711

Platile efectuate pentru Masura 322 sunt de 10,17milioane euro, majoritatea  proiectelor fiind insa in etapa de licitatii publice.

Masura 312 – “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”

Sprijinul financiar se acorda pentru investitii care se realizeaza in spatiul rural al Romaniei, reprezentat de comune, ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente.
Investitii in activitati non-agricole productive:

• industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.);
• procesarea industriala a produselor lemnoase;
• mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice;
• producerea de ambalaje etc.

Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti:

• de artizanat;
• alte activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.);
• infiintarea de mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati.

Servicii pentru populatia rurala:

• de croitorie, frizerie, cizmarie, de conectare si difuzare internet, de mecanizare, protectie fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor, de reparatii masini, unelte si obiecte casnice.

De asemenea, va fi sprijinita achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii (ca parte componenta a proiectelor).

Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 200 de mii de euro.

Pentru aceasta masura, lansata in septembrie 2008, pana in prezent, au fost depuse 2.198 cereri de finantare, fiind contractate 110 proiecte, cu valoare de 16,36 milioane euro, procesul de evaluare si contractare fiind in desfasurare.

Masura 313 – “Incurajarea activitatilor turistice”

Sprijinul financiar se acorda pentru:

• Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere);

• Investitii private in infrastructura turistica de agrement:

o    spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine;
o    achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari;
o    trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic.

• Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii turistice, pentru dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare si pentru amenajarea de marcaje turistice;

• Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust precum si pentru reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

• Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor in lemn” etc.);

• Elaborarea de materiale promotionale (prima editare a materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc.)

• Suma maxima nerambursabila pentru „incurajarea activitatilor turistice” poate ajunge pana la 200 mii euro.

Din septembrie 2008, cand a fost lansata prima sesiune pentru depunerea de proiecte si pana in prezent, in cadrul acestei masuri au fost depuse 811 cereri de finantare,  si au fost contractate 207 proiecte, in  valoare publica de 38,21 milioane euro.
Interesul major l-a constituit, ca si in cazul Programului SAPARD, componenta de finantare a structurilor de cazare, 199 de beneficiari cu contract solicitand sprijin financiar pentru constructia sau modernizarea de pensiuni, cabane, etc.

Masura 431 – „Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului”, submasura 431.1 Constructie parteneriate public-private

• Prin Masura 431 se acorda fonduri pentru activitati care asigura stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala.
• Prin implementarea actiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Actiune Locala – beneficiarii Axei IV – trebuie sa asigure imbunatatirea guvernantei locale. De asemenea, implementarea actiunilor  presupune consolidarea coerentei teritoriale si implementarea de actiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, in folosul comunitatilor.
• In sesiunea septembrie – octombrie 2009 au fost depuse 112 proiecte in valoare publica de aproximativ 5 milioane euro, lucru deosebit de imbucurator tinand cont de noutatea absoluta pe care o presupun aceste tipuri de finantari.

04.01.2010

economie.hotnews.ro

Contractul de finantare a fost acordat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru POR 2007 – 2013, prin axa prioritara 6 „Asistenta tehnica”, domeniul de interventie 6.2 „Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational Regional”. Valoarea nerambursabila  a contractului de finantare a fost de 777.787,02 lei, suma fiind cofinantata de Uniunea Europeana si de Guvernul Romaniei. Proiectul s-a desfasurat in perioada 14 martie 2007 – 31 decembrie 2009, perioada de implementare a activitatilor urmand a se incheia, conform contractului, in data de 31 decembrie 2009.

04.01.2010

www.fonduri-structurale.ro

Initiatorii proiectului vizeaza controlul fondurilor europene pentru dezvoltare regionala. Astfel, presedintii Consiliilor Judetene, membri ai PSD, PDL, UDMR si PNL, si-au dat mana, in ciuda divergentelor politice dintre ei.

Parlamentarii din cele sase judete ar urma sa promoveze proiectul in cadrul procedurii de revizuire a Constitutiei initiata de presedintele Traian Basescu, dupa adoptarea referendumului pentru Parlament unicameral. Responsabil cu redactarea proiectului legislativ prin care regiunile ar urma sa capete identitate administrativa si politica a fost desemnat directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest, Claudiu Cosier. "Cred ca putem sa prindem acest moment favorabil, in care legea fundamentala a statului va fi oricum revizuita. De asemenea, cred ca societatea romaneasca a evoluat suficient de mult incat nimeni sa nu se mai teama ca regionalizarea ar insemna separatism", a spus directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest. Potrivit directorului Claudiu Cosier, efectul practic al adoptarii regionalizarii ar fi cresterea semnificativa a valorii fondurilor structurale care sunt administrate de regiunile de dezvoltare. In prezent, acestea administreaza circa 18 la suta din cele 19,6 miliarde de euro destinate Romaniei drept fonduri structurale. Dupa adoptarea regionalizarii, procentul fondurilor europene administrat de catre regiuni ar putea creste pana la minimum 40 la suta din total. Astfel, in intervalul 2014-2020, regiunile ar putea administra direct minimum opt miliarde de euro.

Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, spune ca "sunt un fan al descentralizarii, atat in privinta administratiei centrale, cat si in privinta fondurilor europene. stim ce sa facem cu banii, nu trebuie sa vina cineva de la Bucuresti sa ne spuna noua cum trebuie sa ii folosim. Pe de alta parte, sunt impotriva crearii unui miniparlament regional". De aceeasi parere este si primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu. "Regionalizarea economica este buna, insa nu cred ca trebuie sa mergem spre federalism", a spus Sorin Apostu. In Regiunea de Nord-Vest, judetele Cluj, Maramures si Bistrita-Nasaud sunt controlate de PDL, Salajul de PSD, Bihorul de PNL si Satu Mare de UDMR.

Expertul Sabin Gherman, fost raportor al grupului parlamentar al Verzilor si partidelor regionaliste din Parlamentul European, se teme ca Romania ar putea sa opteze, practic, pentru un model de regionalizare de tipul Greciei, in care fondurile europene sunt administrate netransparent si dupa criterii politice. "Acest lucru ar duce la baronizarea completa a Romaniei, daca politicienii vor avea la bunul lor plac sume atat de mari", a spus Sabin Gherman. 

04.01.2010

www.romanialibera.ro

Anul viitor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau iși va îmbunatati parcul auto. În prezent, unitatea are în dotare 47 de autospeciale de interveniție, dintre care șapte sunt vechi de cinci ani, iar restul de 37 sunt din anii 80.

În prima parte a anului viitor, Inspectoratul va fi dotat cu mașini noi achiziționate cu fonduri europene, pe baza unui proiect de asociere cu alte patru județe din Moldova.

"În primă fază, pompierii băcăuani vor primi zece autospeciale de intervenție și trei ambulanțe, urmând ca ulterior să fie achiziționate alte șase mașini. Valoarea totală a proiectului pentru judeţul Bacău este de peste 2,7 milioane euro", ne-a declarat Andrei Grecu, purtător de cuvânt la Inspectoratul Județea pentru Situații de Urgență Bacău.

Autospecialele vechi vor fi redistribuite la subunitățile din județ și către serviciile voluntare de pompieri.

04.01.2010

www.adevarul.ro

Principalul obiectiv al contractului de lucrari este imbunatatirea circulatiei trenurilor pe distanta dintre statiile de cale ferata Focsani si Putna Seaca.

Acest obiectiv va fi posibil prin reconstructia podului de cale ferata de la kilometrul 209+154 (peste raul Putna) de pe sectiunea feroviara Ploiesti - Vicsani.

Acest contract de lucrari a fost atribuit prin licitatie deschisa consortiului format din S.C. CONCEFA S.A. Sibiu si S.C. IMSAT S.A. Bucuresti. Beneficiarul final este Compania Nationala de Cai Ferate „CFR S.A.”

Durata contractului este de 24 luni de la data inceperii lucrarilor. podului de cale ferata de la kilometrul 209+154 (peste raul Putna) de pe sectiunea feroviara Ploiesti - Vicsani".

22.12.2009

www.fonduri-structurale.ro

In cazul in care statul intarzie mai mult de o luna, risca penalizari de minim 5% din datorie, potrivit directivei. "Este un proiect de directiva europeana care va intra in procedura de urgenta in Parlamenul European la inceputul anului viitor si va obliga toate statele membre sa-si plateasca furnizorii in termen de 30 de zile de la data receptiei", a explicat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Potrivit datelor CNIPMMR, statul roman intarzie cu aproximativ 360 de zile plata furnizorilor privati, anul trecut datoriile catre acestia ridicandu-se la peste 3,1 mld. euro.

Spre exemplu, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) are datorii de aproximativ 357 mil. euro catre firmele private, iar in cazul in care directiva ar fi in vigoare, aceasta ar trebui sa plateasca penalizari de peste 18 mil. euro.

"Este o masura care va duce la o recapitalizare a IMM-urilor prin reducerea cantitatii de credit comercial acordat statului din partea intreprinderilor mici si mijlocii", a adaugat Nicolescu.

Printre masurile pe care CNIPMMR le propune noului guvern pentru sustinerea sectorului IMM-urilor se numara reducerea dobanzilor si penalitatilor de intarziere la plata impozitelor si contributiilor sociale de la 0,1% pe zi, la 0,05% pe zi, precum si cresterea treptata a investitiilor in sectorul IMM-urilor de la 0,5% din PIB in 2010 la 1% din PIB in 2012.

22.12.2009

www.zf.ro

"Evaluarea propriu-zisa s-a incheiat pentru toate proiectele strategice (care pot primi o finantare de maxim 5 mil. euro - n.r.), insa pentru jumatate din proiectele solicitantilor nu s-au intocmit rapoartele de evaluare, documente prin care se justifica deciziile de aprobare sau de respingere a proiectelor", sustin reprezentantii AMPOSDRU, autoritatea de management care gestioneaza fondurile europene pentru HR.

Pana acum, din cele aproape 1.900 de proiecte depuse, au fost selectate 775. In total, au fost depuse proiecte care au solicitat o finantare de 5,2 mld. euro, iar suma alocata pentru acest an este de 1,3 mld. euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de ONG-uri (810) si de institutii publice (740), iar companiile private au depus doar 213 proiecte strategice.

22.12.2009

www.zf.ro